15,056 matches
-
Am pătruns adânc în pădure și m-am oprit, mă simțeam zdrobit sufletește. Acel tablou natural format din cerul cenușiu, copaci fără frunze, pământul cu puțină zăpadă mă zdrobea și mai tare. Eram prins ca într-o menghină. Stresul acest dușman al omului modern mă biciuia. Dar atunci și acolo am înțeles cum poate fi învins stresul această urâtă stare a minții și a sufletului ce vine peste om ca o plagă ce cuprinde întreaga ființă. Am îngenuncheat și am făcut
STRĂBĂTÂND VALURILE VIEŢII de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 824 din 03 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Strabatand_valurile_vietii_eugen_oniscu_1364978574.html [Corola-blog/BlogPost/346040_a_347369]
-
Nu apucam să se termine bine clicul că, nerăbdător abia așteptam să-l aud pe următorul. Aveam amețeli, eram într-o stare de insațietate dubioasă Am cugetat repede! De ce să năpăstuiesc bărbații? Ce am cu ei de împărțit? Nu am dușmani așa că am început să-i chem la întâlnire ... de-a valma, la grămadă! Am solicitat și primit diverse răspunsuri afirmative de la 10.326.479 de oameni. Cred ca e suficient. Restul până la 50.000.000 să vină data următoare! Cum
ÎNTÂLNIREA de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Intalnirea.html [Corola-blog/BlogPost/355785_a_357114]
-
de sub coviltir... Dacă ar fi o îngrijorare și o preocupare spuse cu măsură, mai treacă-meargă, chiar de nu înțelegem mai nimic, dar așa, trâmbițașii crizei s-au suit pe coama ei și, înfășurați în vocalize, bagă lumea în sperieți! Când dușmanul e la vedere, știm, dacă să luăm sau nu, în apărare, o toporișcâ, o biciușcă sau un retevei, dar când dușmanul n-are chip, cum e, s-o ia naiba, "Coana CRIZA", care n-are cap, n-are picioare, dar
CRIZA CA O SALVARE de DONA TUDOR în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Criza_ca_o_salvare.html [Corola-blog/BlogPost/358773_a_360102]
-
dar așa, trâmbițașii crizei s-au suit pe coama ei și, înfășurați în vocalize, bagă lumea în sperieți! Când dușmanul e la vedere, știm, dacă să luăm sau nu, în apărare, o toporișcâ, o biciușcă sau un retevei, dar când dușmanul n-are chip, cum e, s-o ia naiba, "Coana CRIZA", care n-are cap, n-are picioare, dar pe unde calcă pustiește, atunci înseamnă că ne bântuie o stafie... Criza ca o stafie bântuie lumea și lumea dârdâie de
CRIZA CA O SALVARE de DONA TUDOR în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Criza_ca_o_salvare.html [Corola-blog/BlogPost/358773_a_360102]
-
miniștrii, miniștrii, deputați, senatori, episcopi, mitropoliți, cardinali, ambasadori universitari, teologi, istorici, scriitori, intelectuali de mare prestigiu, cunoscuți pentru promovarea valorilor creștine și europene. Și azi ne-a încântat cu vorbele-i meșteșugite: „Bucovina - spune domnia sa - este un pământ râvnit de dușmanii ei, este un străvechi pământ românesc. Este teritoriu locuit în antichitate de târgoveți, geții dintre Prut și Nistru, care făceau parte din statul dacic unificat de Burebista și a făcut parte din Moldova medievală. Documentele istorice străine numesc Moldova, Țara
COMEMORARE 97 de ani de la revenirea Bucovinei la Patria mamă- România la Palatul Mogoşoaia, 27.XI.2015, ora 11:00 by http://uzp.org.ro/comemorare-97-de-ani-de-la-revenirea-bucovinei-la-patria-mama-romania-la-palatul-mogosoaia-27-xi-2015-ora-1100/ [Corola-blog/BlogPost/93234_a_94526]
-
Eminescu, începând cu urarea: La mulți ani Românie! Ești atât de frumoasă, de ne-ncercată, de bogată, de generoasă, pentru că: Ești un tărâm binecuvântat de Dumnezeu, dar și de martirii tăi. Iartă-ne Doamne și tu Românie! Dezamăgiți și intimidați de dușmanii tăi, ai noștri de altfel (din exterior și interior) Ne-am cam pierdut reperele și ne-am lăsat datinile și obiceiurile. Strălucește tu Românie! Sclipește tu! Bucură-te, tu Românie! Ai cu ce și cu cine... La mulți ani soră
COMEMORARE 97 de ani de la revenirea Bucovinei la Patria mamă- România la Palatul Mogoşoaia, 27.XI.2015, ora 11:00 by http://uzp.org.ro/comemorare-97-de-ani-de-la-revenirea-bucovinei-la-patria-mama-romania-la-palatul-mogosoaia-27-xi-2015-ora-1100/ [Corola-blog/BlogPost/93234_a_94526]
-
ars de nerăbdare să-i soarbă înțelepciunea de pe buzele-i vinete și strânse pungă. - Scroafa-i moartă-n cotineață, declară cu un aer de martir președintele! Toți se foiră discret ca și cum nu ar fi înțeles subtilitatea și adâncimea zicerii... - Trupele dușmanilor noștri tradiționali, adică toți vecinii, s-au masat de-a lungul granițelor noastre și dacă pornesc un atac, acesta va fi simultan, din toate direcțiile! În maximum două zile scumpa noastră patrie, dar și existența noastră bimilenară, vor fi doar
RĂZBOIUL SFÂNT DE APĂRARE A GLIEI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1396715210.html [Corola-blog/BlogPost/347730_a_349059]
-
trebuie să urâm pe nimeni, chiar dacă unii îl urăsc pe Dumnezeu și credința cea adevărată. Dumnezeu nu are nevoie de apărarea noastră, El are nevoie de dragostea noastră. Iar dragostea noastră față de Dumnezeu trece prin om, chiar dacă acel om este dușmanul tău sau chiar dacă este (și) dușmanul lui Dumnezeu, el are nevoie și mai mult, cu atât mai mult, de iubirea creștinilor. Tinerii trebuie să înțeleagă că într-o familie lucrurile nu pot merge bine fără ajutorul lui Dumnezeu - Preacuvioase Părinte
INTERVIU CU PĂRINTELE ARHIMANDRIT ROMAN BRAGA DIN S.U.A., LA ÎMPLINIREA UNUI AN DE LA NAŞTEREA SA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1932 din 15 aprilie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1460703987.html [Corola-blog/BlogPost/381246_a_382575]
-
unii îl urăsc pe Dumnezeu și credința cea adevărată. Dumnezeu nu are nevoie de apărarea noastră, El are nevoie de dragostea noastră. Iar dragostea noastră față de Dumnezeu trece prin om, chiar dacă acel om este dușmanul tău sau chiar dacă este (și) dușmanul lui Dumnezeu, el are nevoie și mai mult, cu atât mai mult, de iubirea creștinilor. Tinerii trebuie să înțeleagă că într-o familie lucrurile nu pot merge bine fără ajutorul lui Dumnezeu - Preacuvioase Părinte Duhovnic, când este bine să se
INTERVIU CU PĂRINTELE ARHIMANDRIT ROMAN BRAGA DIN S.U.A., LA ÎMPLINIREA UNUI AN DE LA NAŞTEREA SA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1932 din 15 aprilie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1460703987.html [Corola-blog/BlogPost/381246_a_382575]
-
se pare că-l urmăresc și-n vis, locul unde, într-un final, fericirea sa este posibilă. Visând, mă simt mai fericit / Că am ce mi-am dorit /Doar câini apar de multe ori în visul meu / Sunt prieteni ori dușmani / Pisici hrăpărețe dau târcoale / Vor să-mi fure o idee”. Drumul maturizării pe care se află poetul este oglindit în poezia Visuri de neuitat : ,,Cum să uit visele de odinioară / Când eu dormeam / Iar tu îmi cântai un cântec / Ajuns
ÎNTRE VIS ȘI REALITATE de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 by http://confluente.ro/cornelia_viju_1486567915.html [Corola-blog/BlogPost/374195_a_375524]
-
a înălțat, credința e-nălțătoare și după ce omul moare. Însemnătatea Sfinților Împărați Constantin și Elena În ritualul creștin, sunt slăviți Sfinți din icoană, Împăratul Constantin lângă mama sa, Elena. Fiu și mamă au domnit în credința creștinească, prin care au biruit dușmani ce-au vrut să-i robească. Împăratul a văzut noaptea pe cer, semn de cruce. Și îndată a crezut că la biruință-l duce. Punându-și speranțele în credința de-a învinge, a-nsemnat steagurile la soldați, cu semn de
ÎNĂLȚAREA DOMNULUI, ZIUA EROILOR, SFINȚII ÎMPĂRAȚI CONSTANTIN ȘI ELENA de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1600 din 19 mai 2015 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1431983673.html [Corola-blog/BlogPost/362987_a_364316]
-
Lacrimile mă îneacă; pașii dor de-atâta umblet. Soarta Lumii mă-nfioară, biciuindu-mi gândul greu. Mi-aș dori Răul să-nving, chiar de-ar fi Sfârșitul meu! Aș lua din Lume-amarul ce se-ntinde precum... ceața. Aș lupta cu tot dușmanul ce ne otrăvește viața! De-aș avea puterea sorții să mai pot să mă întorc La-nceputul vieții mele, aș începe să Te rog... Doamne, știu că eu în tine, deseori nu mai credeam Căci atât amar și jale peste
AŞ LUA DIN LUME-AMARUL... de DOINA THEISS în ediţia nr. 1063 din 28 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/As_lua_din_lume_amarul_doina_theiss_1385629829.html [Corola-blog/BlogPost/342215_a_343544]
-
nr. 1963 din 16 mai 2016 Toate Articolele Autorului Balada adevărurilor false E gili le hohamne chachimatengi Traducere în română de Marian Cîrpaci Nu'i om ferice ca flămândul, Na'i sar o bokhalo manush loshalo, Nici serviciu ca de la dușman, Chi vastesko-dinimos sar o biamal, Nici praznic bun ca o căpiță de fân, Chi sar o sulun shibiate habe lashio, Nu'i grijă ca de la somnoros, Na'i dikhimos sar k'o lindralo, Nici milă nu-i fără de o crimă
BALADA ADEVĂRURILOR FALSE DE FRANÇOIS VILLON, TRADUCERE ÎN ROMANI de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1463378566.html [Corola-blog/BlogPost/343274_a_344603]
-
găsi tovarăș să te-mpingă, Ci rar un anonim care te scapă Sărind în foc și viața să își stingă... 3. Aquila non captat muscam (Vulturul nu prinde muște) Ci nu e om cinstit, cu demnitate, Să n-aibă și dușmani; ar vrea, codoșii, Să-l încuțite noaptea pe la spate, Dar el e sus și prea jos ticăloșii... 4. Auri sacra fames (Blestemata foame de aur) A nu ști lăcomiei să-i pui frână La lux și-averi în aur poleite
QUOD SCRIPSI, SCRIPSI...! CATRENE INSPIRATE DIN ÎNŢELEPCIUNEA UMANITĂŢII de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1289 din 12 iulie 2014 by http://confluente.ro/Romeo_tarhon_1405195219.html [Corola-blog/BlogPost/349220_a_350549]
-
Articolele Autorului DEALUI LUI VODĂ Pe dealul lui Vodă! Mărșăluiau răzeșii lui Ștefan, Înarmați cu furci și priboaie, Din lemnul de carpen, Cu intarsuri de scoarță. Pe Dealul lui Vodă! Răzeșii desculț mângâiau, Iarba porcului cu picioare desculțe, Așteptându-și dușmanul. Pe dealui lui Vodă! Din spatele zidului de pământ. Își ridicau cușmele la comandă, Atfel ca dușmanul, Să-și arunce săgețile. Pe Dealul lui Vodă! Cine avea cușma găurită, Era un ostaș mort. Dar ei nu voiau sa moară, Își păstrau
DEALUL LUI VODĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Dealul_lui_voda.html [Corola-blog/BlogPost/361475_a_362804]
-
și priboaie, Din lemnul de carpen, Cu intarsuri de scoarță. Pe Dealul lui Vodă! Răzeșii desculț mângâiau, Iarba porcului cu picioare desculțe, Așteptându-și dușmanul. Pe dealui lui Vodă! Din spatele zidului de pământ. Își ridicau cușmele la comandă, Atfel ca dușmanul, Să-și arunce săgețile. Pe Dealul lui Vodă! Cine avea cușma găurită, Era un ostaș mort. Dar ei nu voiau sa moară, Își păstrau cușmele negăurite! Referință Bibliografică: Dealul lui Vodă / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 269
DEALUL LUI VODĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Dealul_lui_voda.html [Corola-blog/BlogPost/361475_a_362804]
-
peste cap, să nu mai aud nimic și în mai puțin de câteva minute, “dormeam buștean”, cum îi plăcea lui tataie să spună, când se culca oboist. Dacă seara am adormit mulțumită, a doua zi mă așteptau în curte patru dușmani, care, după câteva confruntări cu Ciobănel, îl puseseră cu botul pe labe, în fața porții. Resemnat, câinele îi urmărea numai cu privirea, atât pe ei cât și pe mine. Erau patru cocoși de prăsilă, dubli la înălțime față de cei din curte
GLORIE COPILĂRIEI IV de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_iv_mihaela_arbid_stoica_1335187528.html [Corola-blog/BlogPost/357077_a_358406]
-
s-a mulțumit să-și ridice capul de pe labe și după o mică ezitare, l-a lăsat să-i cadă mai moale decât la început. -Ai devenit un bătrân puturos! i-am spus și fără să privesc spre cei patru dușmani, am trecut prin fața lor, ce-i drept cu puțină frică în sân. Nu am făcut decât doi pași, că am auzit în urma mea un fâlfîit de aripă și doi cocoși îmi trăgeau cojocul aruncat pe umeri. Prima reacție a fost
GLORIE COPILĂRIEI IV de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_iv_mihaela_arbid_stoica_1335187528.html [Corola-blog/BlogPost/357077_a_358406]
-
ceea ce n-ai adunat averi pământești; Bucură-te, adunătoarea cerestilor daruri; Bucură-te, ceea ce n-ai primit hainele cele scumpe; Bucură-te, cinstitoarea hainei smereniei; Bucură-te, îndreptătoarea mândriei; Bucură-te, cinstitoarea fecioriei; Bucură-te, sprijinitoarea bătrânilor; Bucură-te, osânditoarea dușmanilor; Bucură-te, miluitoarea săracilor; Bucură-te, Sfântă Parascheva, mult folositoare!... Sfânta Parascheva este cea mai populară dintre toți sfinții ale căror moaște se află pe teritoriul țării noastre. Marea evlavie față de Cuvioasa se explică tocmai prin convingerea și constatarea că
SFÂNTA PARASCHEVA CEA MULT FOLOSITOARE. IMPACTUL ŞI INFLUENŢA EI ÎN VIAŢA CEA EVLAVIOASĂ A CREŞTINULUI CONTEMPORAN ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1375 din 06 octombrie 2014 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1412593791.html [Corola-blog/BlogPost/353047_a_354376]
-
este cunoscut cu manifestări negative cu privire la politica partidului și Statului nostru". După "Tezele din aprilie" prin care Nicolae Ceaușescu anunța începutul așa zisei "revoluții culturale" după model chinezesc, securitatea a început urmărirea tuturor plecărilor peste hotare ale scriitorilor, considerați potențiali dușmani ai "revoluției culturale". Se cunoaște faptul ca Marin Preda era în evidenta securității încă din anul 1966. Toate deplasările și întâlnirile lui erau urmărite de o armata de agenți care îl supravegheau în permanenta. în notele informative cu privire la convingerile lui
„BĂIETE, ĂŞTIA VOR SĂ MĂ OMOARE!” INTERVIU DESPRE MARIN PREDA CU PROF. ION IONESCU-BUCOVU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 557 din 10 iulie 2012 by http://confluente.ro/Baiete_astia_vor_sa_ma_omoare_inte_ion_ionescu_bucovu_1341910227.html [Corola-blog/BlogPost/351429_a_352758]
-
lui preferate au fost Biblia, Dostoievski, Balzac, Celine, Sadoveanu, Caragiale, a citit Cnoza din Princeton, pe Nietzche, l-a preocupat teozofia și filozofia ... Ca persoană a fost un om închis, și-a pus rar sufletul pe masa prietenilor, nu ura dușmanii ci îi disprețuia. A fost un spirit nevrotic, în tinerețe, miop fiind, a trecut printr-o lungă stare depresivă, stăpânindu-și nevrozele cu tranchilizante care nu-i lipseau din buzunar. Sfatul lui pentru scriitori tineri a fost să învețe, "de la
„BĂIETE, ĂŞTIA VOR SĂ MĂ OMOARE!” INTERVIU DESPRE MARIN PREDA CU PROF. ION IONESCU-BUCOVU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 557 din 10 iulie 2012 by http://confluente.ro/Baiete_astia_vor_sa_ma_omoare_inte_ion_ionescu_bucovu_1341910227.html [Corola-blog/BlogPost/351429_a_352758]
-
dar dacă vine, țineți-o! Mântuitorul Iisus Hristos n-a vrut Crucea, dar când I S-a dat n-a mai lepădat-o. N-a cedat deloc. L-au jupuit, dar n-a cedat. N-a zis deloc precum vroiau dușmanii Lui. Așa că numai și numai prin Cruce putem ajunge la înviere, În concluzie, trebuie să știi să mori și să înviezi în fiecare zi. Pentru că viață înseamnă moarte continuă. S.G. - Preacuvioase Părinte Arsenie, despre anii pe care i-ați petrecut
PARINTELE ARSENIE PAPACIOC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_parintele_arsenie_papacioc_.html [Corola-blog/BlogPost/366756_a_368085]
-
slujirea în biserici, Poruncă de la Domnul în toate câte sunt Și l-am visat în viață în fiecare clipă, Și-nvățătura Lui mi-am însușit-o zilnic, Și ocrotit am fost sub sfânta Lui aripă. În viața pământeană iubește și dușmanii, Că suntem călători din ceasul zămislirii Și să-ntărim credința-n Bunul Dumnezeu, Că viața este timp de marea pregătire Pentru Cealaltă Lume, dar după mântuire. Deși mi-au luat tichia, calea mi-a fost lumină Și călăuză dreaptă credința
NU MI-E FRICĂ DE MOARTE de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 2028 din 20 iulie 2016 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1469006883.html [Corola-blog/BlogPost/380879_a_382208]
-
icoane”, „Vreau să fiu o soacră bună”, „Dragoste, floare cu spini”, „Neicuță, vorbele tale”, „Mama mea, scumpă comoară”, „Măi primare, măi primar”, „De n-ar fi pe lume dor”, „Măi Costică, pădurar”, „Inimă afurisită”, „Uite, neica trece dealul”, „Doamne la dușmanii mei”, „Câte-am pătimit și-am tras”, „Roata vieții”, „De-acasă când vine dorul”... Pe cât farmecă, fără nicio șovăire, toate cântecele interpretei Elisabeta Turcu, pe atât farmecă omul Elisabeta Turcu, argeșeancă neaoșă, frumoasă, suplă, cu surâs discret, vorbire liniștită, atentă
ELISABETA TURCU. DĂRUIREA DE SINE ÎNTRU SLUJIREA TOTALĂ A FOLCLORULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1254 din 07 iunie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1402145277.html [Corola-blog/BlogPost/349840_a_351169]
-
culturii din R.Moldova) este omul de creație care există între adevăr și dragostea curată pentru neamul românesc. Astfel, Domnia Sa ne spune: „Suntem/ Un fir de iarbă/ Cu rădăcina înfiptă/ În Ardeal,/ Cu fruntea/ Aplecată spre izvoare./ De va încerca/ Dușmanul/ Să ne scurteze veacul/ Din sămânța coaptă/ Va crește/ O altă iarbă/ Mai verde,/ Mai înaltă/ Și mai deasă!” (Ardeal). Radu Cârneci (România, Doctor Honoris Causa, eseist, traducător, jurnalist literar, editor), fiind considerat poetul iubirii, este la nesfârșit îndrăgostit de
DE ULTIMAORA CARMEN - GALINA MARTEA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/rodica_elena_lupu_1491277087.html [Corola-blog/BlogPost/373584_a_374913]