1,184 matches
-
două meșteșuguri, să dea bărbință îndoită la cutie”. Practicarea a două meserii se explică, probabil, prin nivelul economic al acestui oraș, posibilitățile reduse de vânzare a cizmelor (ciubotelor), pentru că orașul aparținea Episcopiei Hușilor, care confecționând aceste produse le vindea prin intermediul dughenelor. Pentru a evita îmbogățirea meșterilor, breasla reglementa și modul de cumpărare a mărfii pe piață. Catastihul breslei ciubotarilor din Huși stabilea că „de va veni o marfă în târg de undeva, să nu fie volnic oricare din meșter a lua
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Meletie vorbesc de construirea de poduri și fântâni și de alte fapte bune, ca „îngroparea săracilor și streinilor”. Breasla avea și o viață juridică destul de strictă, dacă ținem cont de pedeapsa maximă care se aplica: 100 de toiege și închiderea dughenei. Biserica exercita un control asupra modului de organizare și de funcționare a breslelor. Breasla lăutarilor (scripcarilor). Din al doilea catastih, întărit la 17 februarie 1795 de episcopul Hușilor, Veniamin Costachi, aflăm că era cea dintâi breaslă din Moldova. Scripcarii hușeni
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
atrăgea atenția Isprăvniciei asupra Jurnalului din 24 noiembrie 1852 (punctul al II-lea), care hotăra ca vânzarea produselor amintite să se realizeze liber fără nici o interdicție. Deși aceste reglementări erau oportune, totuși meșteșugari (tălpălari) și negustori din Huși , proprietari de dughene, au dezabrobat decizia schimbării locului de comercializare și alte dispoziții care îi dezavantajau. Ca și negustorii, și meseriașii se așezau în târguri după meseria pe care o practicau, de aceea existau în Huși denumiri de străzi, ca: Olăria, Lemnăria, Făinăria
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
înscriau vânzările de vii de lângă orașe, ai căror proprietari erau domnitorii, orășenii, boierii, mănăstirile sau episcopiile. Cele mai multe documente de acest fel le avem consemnate din orașele Hârlău, Cotnari, Huși și Iași. De asemenea, se mai înscriau vânzările sau cumpărările de dughene, case, precum și donațiile de case și prăvălii. Într-o "carte de giudecată", din 28 iunie 1746, domnitorul Ioan Neculae Mavrocordat, amintește despre niște vii de la Huși, care erau moștenire de familie. Alte vii, confiscate de domnie, erau fie scoase la
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
era foarte apreciat pentru rezistența lui la acțiunile cariilor, dar din lipsă de debușee libere și de mijloace de transport, cea mai mare parte putrezea pe loc sau era prefăcută în mangal, care se exporta la Constantinopol. O statistică a dughenelor și atelierelor meșteșugărești din Huși în 1830 este foarte sugestivă cu privire la progresele în domeniul comerțului: Aflat într-o continuă decădere, în târgul Fălciu numărul dughenelor și al atelierelor meșteșugărești era redus: 3 cojocării, din care 2 - starea a II-a
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
pe loc sau era prefăcută în mangal, care se exporta la Constantinopol. O statistică a dughenelor și atelierelor meșteșugărești din Huși în 1830 este foarte sugestivă cu privire la progresele în domeniul comerțului: Aflat într-o continuă decădere, în târgul Fălciu numărul dughenelor și al atelierelor meșteșugărești era redus: 3 cojocării, din care 2 - starea a II-a și 1 - starea a III-a; 2 ciobotării, ambele din starea a III-a; 3 bogaserii (2 - starea a II-a și 1 - starea a
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
1 - starea a II-a și 1 - starea a III-a); 1 mumgerie (din starea a III-a); 2 cafenele (1 - starea a II-a și 1 - starea a III-a); 1 bărbierie (din starea a III-a); total: 29 dughene sau ateliere (15 - starea a II-a și 14 - starea a III-a). În 1831, numărul negustorilor era de 208, din care: abăgeri - 12; bacali - 34; cafegii - 1; precupeți - 52; crâșmari - 48, rachieri - 12; bogasieri - 17; lipoveni - 9; pescari - 4
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
înființat târgul Drânceni. Evoluția sa a fost lentă, chiar dacă aici au funcționat două mori țărănești, o presă de ulei și ateliere meșteșugărești - de tâmplărie, rotărie și fierărie. Activitatea comercială a orașelor și târgurilor Moldovei nu poate fi concepută fără existența dughenelor. Din tabelul care urmează, rezultă că în 1830, la Huși existau cele mai multe prăvălii din zonă - 375 de dughene: Nu demult, Costin Clit a publicat un articol sintetic în care a arătat care erau hanurile și hotelurile din Huși din zorii
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
ulei și ateliere meșteșugărești - de tâmplărie, rotărie și fierărie. Activitatea comercială a orașelor și târgurilor Moldovei nu poate fi concepută fără existența dughenelor. Din tabelul care urmează, rezultă că în 1830, la Huși existau cele mai multe prăvălii din zonă - 375 de dughene: Nu demult, Costin Clit a publicat un articol sintetic în care a arătat care erau hanurile și hotelurile din Huși din zorii Epocii Moderne, dintre care foarte cunoscut era Hanul Vechi, numit mai târziu Hanul Mârzoaia. Unii cercetători susțin că
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de locuitori din satul Vicoleni-Fălciu, privighetorul ocolului lua chezășie de la locuitori pentru trei dintre ei, „descoperiți de invitători și răzvrătitori între obștia lăcuitorilor”. Incendiul din 21 iulie 1844 a provocat mari distrugeri: au ars 191 de case și 50 de dughene, pagubele cifrându-se la suma de 1.285.750 lei. Au devenit sinistrate 281 de familii, iar numărul victimelor a fost de 20 de oameni (bărbați, femei și copii). Documentele atestă în continuare situația economică deosebit de grea. Prin urmare, locuitorii
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
produse, de exemplu, dijma în vin, în stupi și în porumb) erau în creștere. Târgoveții au făcut numeroase jalbe către domnie. La una dintre acestea, orășenii îl reclamau pe episcopul Iacov, care "îi supără făr-dreptate", luându-le dijme sporite pe dughenile închiriate și pe produse. Domnitorul Alexandru Ioan Mavrocordat a răspuns la 2 aprilie 1785, reglementând obligațiile târgoveților față de Episcopie după vechile prevederi. O atmosferă de încordare și de revoltă se înregistra la Huși în 1824, când unii locuitori erau acuzați
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
prestări de servicii, producție industrială, agricultură, asistență medicală, construcții, transport de mărfuri și persoane etc. Deși se practicau prețuri mai mari decât în alte localități învecinate, pe parcursul acestor ani, comerțul hușean s-a dezvoltat și s-a diversificat, locul numeroaselor dughene cu firme bizare fiind luat de magazine elegante și bine aprovizionate. În general, nivelul de trai postdecembrist a cunoscut o îmbunătățire substanțială, în ciuda inflației care a fost în unele etape galopantă și a șomajului oscilant. Există, ca în orice societate
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
fugi, rămânând 20-25 de mii de suflete; totuși erau mai multe sute de morți pe zi. Nu se mai vedea circulând o trăsură, și cel ce trecea pe acele străzi deșerte n-auzea decât gemetele agoniei, printre obloanele închise ale dughenelor și caselor. Era o adevărată ploaie de morți; oamenii stăteau ca muștele în stradă".2 În cea de a doua jumătate a secolului al XVIII-lea au fost adoptate primele măsuri sistematice de organizare a sănătății publice a Moldovei. La
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
nu-l mai aud, n-am mai trecut deloc pe la seminarul ăla. După aceea, la un moment dat, i-am dat niște texte ale mele și, mă rog, după asta au urmat lungile zile petrecute pe cine știe ce terase ale unor dughene de cartier sau în bucătăria asta strâmtă, cu un text în față, încercând să-l periem, încercând să ne punem de acord asupra locului unui cuvânt în frază. Pentru mine, R.T. era metonimia unei epoci interesante. Un martor, o relicvă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
perfect cu aceea pe care o văzuse el cândva într-o carte cu împărați că dormea Iozefina. Observând cât de șocat era Bouleanu, cumpărătorul dormezei a simțit nevoia să-i trădeze un secret: „E uimitor ce poți să găsești în dughenele astea de cartier! Cu numai zece mii de EURO iau un lucru pe care la Paris nu-l scot cu o sută de mii. Norocul nostru, nu-i așa, că mai există și fraieri!“ Corcodușul miraculos Până pe la treisprezece ani, am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
noastră ceruse armistițiu. Pe străzile Bacăului manifestau grupuri socialiste conduse, după cum îmi amintesc, de doi evrei, av. Aroneanu și cizmarul Baciu, ambii omorâți mai apoi de siguranța orașului. La o zi, două, după terminarea războiului, în luna noiembrie 1918, magazinele, dughenele s-au umplut cu alimente. Câștigasem războiul. În toamna acestui an am început școala primară. În 1922 am intrat la liceu. În acești ani, 1918-1922 serveam ca ministrant în biserica noastră din Bacău. Paroh era Pr. Paul Mosel și vicar
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
un centimetru de piciorul meu drept, un mixer de metal în greutate de cel puțin 25 de kilograme. Dacă obiectul cu pricina mi-ar fi căzut pe picior, aș fi avut piciorul făcut țăndări. Asigurarea mea medicală, încheiată într-o dugheană de tablă din fața Ambasadei Franței din București, valorează aici cât praful de pe toba mea de când eram pionier și comandant de detașament. Un fapt divers banal, un accident minor poate schimba decisiv viața imigrantului, prin consecințele sale incalculabile. De fapt, în
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
schimbat radical după evenimentele din decembrie 1989, fiind pătrunsă, până în temelii, de spiritul și de practicile capitalismului autohton, neaoș dâmbovițean. A înflorit nemunca, bine plătită de Statul social din bani publici, s-au înmulțit speculanții de toate felurile, au proliferat dughenile, barurile, discotecile, năucindu-i pe bieții truditori ai pământului, atâți câți au mai rămas... Duminică însorită și caldă de mai. Orele de meditație (studiu individual) la Liceul Pedagogic „Vasile Lupu” din Iași s-au încheiat. Elevii interni, în mici grupuri
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
și nevrute, după care am pornit pe străzile Reșiței cu noaptea în cap să găsim micuța gară a orașului. Pe drum ne-am oprit într-o mică piață unde cei doi colegi ai mei au servit o bere de la o dugheană ce puțea a țuică, fiind și puțin cam mizerabilă. Era nevoie de un gât de bere pentru a le stinge arșița acumulată pe parcursul serii. Până la Timișoara totul a fost bine, aici liniile de cale ferată au început să se înnoade
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
tabloul zugrăvit de poetul român este În bună măsură veridic. El apare și la Gogol, atunci când descrie asemănător „Ulița Jidovească” („Ulița Scârnavă”) din Varșovia sfârșitului de secol XVII <endnote id="(660, p. 172)"/>. Tot mizeră, „Întu necoasă și neprimitoare”, cu „dughene slinoase și ferestre murdare” arată „mahalaua jidovilor” din medievala Cetate Albă, descrisă de Al. Lascarov- Moldoveanu Într-o biografie literaturizată a Sfântului Ioan cel Nou. „Această mahala era nespus de murdară”, fiind „Întru totul asemănătoare cu sufletul și cu firea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
103 ș.u.)"/>. Un ton sarcastic adoptă și Willy Pragher, la Începutul anilor ’40 : el se Întreabă malițios dacă „Strada Parfumului” din București se numește astfel „numai pentru că se află Într-un cartier evreiesc” <endnote id=" (574)"/>. Nu numai casele, dughenele și cârciumile evreilor erau descrise astfel, ci și școlile lor. În 1901, de exemplu, un funcționar din Dorohoi (nordul Moldovei) se plângea autorităților că „havrele [= școlile] jidovești sunt murdare”, fiind „adevărate focare de boli” <endnote id="(488, p. 104)"/>. La
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de regulă tot evrei) și o comercializau În prăvăliile lor. O „dughiană a Mătăsariului”, de pildă, este atestată În 1735 În mahalaua evreiască („Între jidovi”) din târgul Lăpușnei, În Moldova <endnote id="(43, p. 68)"/>. „Hai, Marie,-n deal la [dugheana lui] Șmil,/ Să-ți fac roch(i)e de mușlin./ Hai, Marie,-n deal la coastă,/ Să-ți fac roch(i)e de mătasă”, sună un text din folclorul moldovenesc, transcris chiar de M. Eminescu <endnote id="(701, p. 179
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
vreun folos de la dânșii Domnia sau țara” <endnote id="(416, II, p. 106)"/>. Cu toate acestea, domnitorul Moldovei Însuși - Mihail Sturdza (1834-1849) - a Încurajat imigrarea evreilor În țară, iar mitropolitul Moldovei - Veniamin Costachi (1803-1846) - le-a dat În arendă câteva „dughene” (prăvălii și ateliere) Într-o parte a spațiului deținut de Mitropolia din Iași. Folclorul urban din epocă nu i-a iertat nici pe primul („Mihai Sturzea, lungă ghiară,/ A băgat Jidanii’n țară” ; <endnote id="cf. 148, p. 69"/>), nici
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
nici pe primul („Mihai Sturzea, lungă ghiară,/ A băgat Jidanii’n țară” ; <endnote id="cf. 148, p. 69"/>), nici pe al doilea („Acolo unde-au șezut [profesorii de la școlile elinești] Theotoki și Evghene,/ Astăzi vând Jidovii marfă, făcându-se tot dughene” ; <endnote id="416, II, p. 106"/>). „Orașul fără evrei” <endnote id="(310, p. 72)"/> În memoriile sale, Moses Gaster susținea că, În 1881, după conferința sionistă de la Focșani, ar fi avut o idee cam trăsnită, menită să demonstreze „guvernului român
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
1848) <endnote id="(535, p. 55)"/>. Voi exclude, de asemenea, situațiile În care unii comentatori sau unele recensăminte i-au inclus tot la capitolul „negustori” pe evreii meseriași, pe motiv că aceștia din urmă Își vindeau ei Înșiși produsele, În „dughene la uliță”. În astfel de cazuri, este vorba de un viciu (uneori voluntar) de Încadrare. În 1838, de pildă, Într-o „catagrafie” realizată În București, mai mulți meșteri evrei (tinichigii, sticlari, fierari) sunt Înregistrați ca negustori <endnote id="(536, p.
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]