1,466 matches
-
După ce fusese atacat de "un fel de muflon mare cât un urs, care-l azvârli-ntre stânci dintr-o singură izbitură a coarnelor lui enorme și noduroase", araucanul îl numește astfel pentru că adversarul îi inspira mai degrabă "admirație amestecată cu duioșie" decât teamă. Experiența lui Vineri reprezintă, în fond, o rescriere a experienței lui Robinson Crusoe, dar degradată parodic la un nivel subuman, prin camaraderia și opoziția față de un animal considerat inițial invincibil. La sublinierea acestei relații simbolice contribuie cele câteva
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
că, de fapt, Vineri, emancipat și egocentric, se va furișa pe corabie înainte de venirea zorilor și-l va părăsi fără nici un regret. Mai îngăduitor, Tournier își rezervă totuși dreptul de a modifica destinul solitar al protagonistului față de care manifestă o duioșie explicită și îi aduce un nou tovarăș, musulul de pe Whitebird originar din Estonia, pe care Robinson îl va boteza, cu același gest ritualic de inițiere, "Joi" pentru că "joia e ziua lui Joe, zeul Cerului. Joia este și duminica micuților, a
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
seri de lectură făcute cu interes și plăcere, pun alături pe noptieră o carte care m-a purtat în istoria Colegiului Național „Ștefan cel Mare” din Suceava, a unei promoții de absolvenți 1954-1957, cu evocări și amintiri adesea pline de duioșie, relevate cu delicatețea și tactul profesorului - de carieră, cu comparații, dar păstrând în subsidiar, pentru a nu cădea în hazard, viitorul neprevăzut al școlii românești, dar mai ales al intelectualului ridicat de la sate. Cine o va parcurge, cum am făcut
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
de lumânărele de ceară în mâni, mic de stat, oac heș, blând la față, cu barba mică, cu părul des, trecând pe ulițe și pe drumuri, Lumânărică, timp de 40 de ani a străbătut satele și orașele Moldovei, cântând cu duioșie: „Lumânărele, dr agel e mele!”... N-a fost om în toată Moldova care să nu și fi dat obolul său lui Lumânărică. Dar, de fiecare dată, traista lui, depozit al binefacerilor, se umplea și se deșărta numai în folosul oamenilor
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
l-a suspendat definitiv pe Vlad din toate funcțiile posibile, de craca celui mai solid stejar aflat în acea circumscripție electorală. De fiecare dată când ajunge cu cititul la pasajul acesta, Băsescu devine visător, cu ochii mângâie tavanul, gândind cu duioșie și speranță, cam cum ar rezolva și el problema aidoma lui Mircea cel Bătrân, cu Ponta și Antonescu. Dar chestiile cu Mircea cel Bătrân, Vlad, Rovine, nu rămâne pentru Băsescu, decât ca o simplă lectură, o simplă fantezie politică, fiindcă
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
spune așa, un tipar "feminin". Nu întâmplător, în romanele criticului lirica eminesciană e apreciată mai mult de femei, și tot femeile sunt cele care plăsmuiesc "mitul poetului tragic", al "tânărului geniu" nefericit în amor de unde și nevoia firească de consolare, duioșia resimțită invariabil, la lectura versului eminescian, de cititoarele cu inimă bună, recrutate mai cu seamă (nu știu de ce) din rândul nevestelor de ofițeri. Dar nu numai. Spre exemplu, înainte de a-l fi întâlnit în carne și oase, Veronica se îndrăgostise
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
galeșă a necunoscutei". Recunoaștem, aici, prototipul femeii-meduză156, care subjugă cu ochii (cu "privirea galeșă"), dictând de la bun început comportamentul erotic. Nu întâmplător, Veronica îl "privește" pe genialul poet moldav nu doar cu admirație, ci și cu un sentiment matern, de duioșie: "lipindu-se de dânsul, privirea îl înfășase ca pe un copil". În replică, Eminescu o vede pe Veronica "mare" și e intimidat de dimensiunea ei colosală, de femeie dominatoare. Pe Mite și-o imaginează, de asemeni, "păpușă", dar când o
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
inaccesibilă, în fața căreia mă prostern", exclamă cu uimire poetul). "Nemțoicuța" intră și ea în rolul de mamă dispusă la jertfa de sine ("ai nevoie de mine, cum n-are nimeni altul din câți cunosc eu"), înclinată fiind mai mult spre duioșie decât spre admirație ("pe lângă inteligență, ai și-o duioșie de copil dezarmat"). Ea îl roagă pe nefericitul amorez să se abțină, umblând "cu sânii aproape goi sub nările lui", și plânge pentru că nu-l poate face fericit. La rândul său
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Nemțoicuța" intră și ea în rolul de mamă dispusă la jertfa de sine ("ai nevoie de mine, cum n-are nimeni altul din câți cunosc eu"), înclinată fiind mai mult spre duioșie decât spre admirație ("pe lângă inteligență, ai și-o duioșie de copil dezarmat"). Ea îl roagă pe nefericitul amorez să se abțină, umblând "cu sânii aproape goi sub nările lui", și plânge pentru că nu-l poate face fericit. La rândul său, poetul ("ca un copil") își lasă capul "pe sânul
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
de care se desparte la un moment dat, în toiul petrecerii (de bucurie, humuleșteanul încinsese un chef de pomină, ca pe vremuri), iar pașii îl duc agale, în mod fatal, spre casa femeii iubite, amintirile făcându-l să simtă "o duioșie exaltată" atât "pentru trecutul secular al Iașilor", cât și "pentru trecutul lui de aci" și pentru iubita "care-i fermecase viața și i-o prefăcuse în poezie". Dar vraja se rupe în zgomotul unui zornăit de pinteni ce se aude
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
definitiv pe Vlad din toate funcțiile posibile, de craca celui mai solid stejar aflat în acea circumscripție electorală. De fiecare dată când ajunge cu cititul la pasajul acesta, Băsănău devine visător, cu ochii mângâie copacii din grădina Cotroceniului, gândind cu duioșie și speranță, cam cum ar rezolva și el problema aidoma lui Mircea cel Bătrân, cu Ponta și Antonescu. Dar chestiile cu Mircea cel Bătrân, Vlad, Rovine, nu rămâne pentru Băsănău, decât ca o simplă lectură, o simplă fantezie politică, fiindcă
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
de colegi, nici de alți studenți, în general, și trecea aproape neobservată pe lângă ei, mai mult ca sigur, din cauza unor nenorocite de coșuri. Coșurile, ce-i drept, erau cam multe și-o năpădise cam peste tot. În numeroasele momente de duioșie când dorea din tot sufletul să o sărute, risca să nu găsească loc liber pe obrazul ei plăpând și chinuit de dorințe, însă el nu ținea cont de aceste mici neajunsuri. O săruta așa, o săruta cu pasiune; risca dar
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
Batin Marcela, mama unui băiețel de doi ani și jumătate, pe care însă prietenul lui nu-l cunoștea decât din scrisori. Recent a primit o fotografie cu toți patru. Erau foarte fericiți cu toții. Al patrulea din fotografie era de o duioșie deosebită și mai decent ca toți. Stătea ascuns undeva și nu putea fi văzut, pentru simplul motiv că nu se născuse; încă era pe drum... Cine susține că vara furtuna se stârnește din senin se înșeală. Nu se știe cum
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
duc o carte dorită, despre care aflase că apăruse în librării. Era o plăcere să-l asculți povestind despre viața „strămoșilor cucutenieni” ale căror urme și mărturii „zac sub vatra Dăneștilor” și pe care îi evoca cu atâta farmec și duioșie de parcă ar fi trăit între dânșii. Doritorilor, le arăta cum să-și facă oale și ghivece pentru flori fără roata olarului , ca pe vremea lor, cu covrigei din lut moale, puși unul peste altul, nivelați apoi cu degetele umede și
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
prin inversiune poetică, acest epitet semnifică suferința „dureros de dulce“ a iubirii, dorul, nostalgia unei amintiri de neuitat. În același timp, epitetul și substantivul determinat creează un oximoron, sugerând faptul că amintirea pierdutei iubiri învăluie trecutele dureri în tandrețe, în duioșie. 8. O caracteristică a genului liric este transmiterea în mod nemijlocit a unor idei, repre zentări, sentimente. Astfel, prin poezia Din cerurile albastre, poetul comunică idei și repre zentări despre efemeritatea iubirii, despre trecerea timpului și devenirea cosmică și sentimente
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
-ți ghicesc în suflet, să-ți ghicesc viitorul de azi și de mâine. Cu instrumente de comunicare simplisime, obișnuite, cu relaționări ca acestea performanța lui Geo Dumitrescu e de a jongla cu ideile lăsând impresia de joc inocent; zâmbetul devine duioșie ori trece în melancolie; tragic pare că nu există, ci doar gravitate. Din Rânduri pentru un eventual deces emană mâhnire, o tristețe abia disimulată: Sunt bolnav și aprins ca un caldarâm bucureștean o să mor asta e sigur puțin îmi pasă
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
carne / Mai gustoasă ca-n cimitir / De ziua morților, când se face pomană". În alte situații, se manifestă interlocutori răstiți ori concesivi, o lume frământată cu miturile și filozofia ei practică motive de minuțioasă evocare veristă. Până și clipele de duioșie par aspre. Față de taciturnii sadovenieni, jeluitori și misterioși, ruralii lui Sorescu, volubili, de o mobilitate fără tihnă, se agită neîmpăcați ca Moromeții lui Marin Preda. "Nouă, muntenilor observa prozatorul -, ne place să stăm de vorbă până ne dor fălcile"! Totodată
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
cea cu referințele închipuite ale lui Julius Zimberlan. (Se spune că această narațiune ar avea un sâmbure de adevăr, că ar fi încă de pe vremea Regatului Vandana de tristă amintire.) Într-o frumoasă zi de vară, în vreme ce soarele săruta cu duioșie pământul, Julius Zimberlan ar fi venit acasă și ar fi văzut că o țiglă de pe acoperiș stătea să se desprindă din locul ei. Dacă i-ar fi căzut în cap, în mod sigur l-ar fi omorât. Julius Zimberlan n-
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
roluri, funcții și atribuții diferite. Limitându-ne să facem distincție numai între generația procreatorilor și aceea a procreaților, între adulți și nevârstnici, între educatori și educați, acceptând ideea că în vreme ce funcția mamei este aceea de a reprezenta un principiu de duioșie, inteligență și milă, de a aduce pe lume copii, de a spăla scutecele și de a coase nasturi, funcția tatălui se rezumă la aceea de a reprezenta un principiu de autoritate și de a agonisi câștiguri, limitându-ne la asemenea
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
cea cu referințele închipuite ale lui Julius Zimberlan. (Se spune că această narațiune ar avea un sâmbure de adevăr, că ar fi încă de pe vremea Regatului Vandana de tristă amintire.) Într-o frumoasă zi de vară, în vreme ce soarele săruta cu duioșie pământul, Julius Zimberlan ar fi venit acasă și ar fi văzut că o țiglă de pe acoperiș stătea să se desprindă din locul ei. Dacă i-ar fi căzut în cap, în mod sigur l-ar fi omorât. Julius Zimberlan n-
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
alte femei, despre anii trecuți, despre nimic. Nici despre dezrădăcinarea nomadă pe care el o folosea drept apărare pe un teritoriu pe care, Încă de când era foarte tânăr, hotărâse să-l considere ostil. Uneori, când, În momentele de intimitate ori duioșie, el era gata să-i Încredințeze o amintire ori un sentiment, ea Îi punea degetele pe buze. Nu, iubitule. Taci și privește-mă. Taci și sărută-mă. Taci și vino exact aici. Olvido voia să creadă că el era diferit
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
pe un plan ondulat indefinit, tot mai departe, iarăși și iarăși, sau dorul unui suflet care vrea să treacă dealul ca obstacol al sorții, și care totdeauna va mai avea de trecut încă un deal și încă un deal, sau duioșia unui suflet, care circulă sub zodiile unui destin ce-și are suișul și coborâșul, înălțările și cufundările de nivel, în ritm repetat, monoton și fără sfârșit (Ibidem, p. 195). Specific poeziei românești este „versul construit din silabe accentuate și neaccentuate
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
veselie (2); veșnicie (2); -; abis; activități; aducere-aminte; album; amintesc; ani; arat; atent; bancă; Bulgaria; bune; bunei; bunica; bunici; cald; cap; carte; casă; cărți; cînd; cîntec; clar; clipe trecute; comemorare; copilărească; copilăria; dar; de demult; depărtare; deprimant; drag; cei dragi; drăguț; duioșie; dulce; dură; dureros; dus; el; entuziasm; eu; evenimente plăcute; evocare; examen; familia; fată; fărădelege; film; flashback; a fost; fostul iubit; fotbal; ceva frumos; frumoase; furie; gest; grele; greșeli; haiduc; haiduci; cu haiduci; hîrtie; inimă; iubiri; iubit; îndepărtare; întîlnire; joacă; jurnal
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
adidas; afon; alin; am bani de dat; amintire; amurg; Ana; artă; artist; ascultat; auz; bani; bărbat; bătrîn; binedispunere; bună dispoziție; calmare; Carmen; cioban; ciripit; cînta; a cînta; cîntare; colind; compozitor; consecvent; copii; copilărie; cor; cuvînt; dansant; dar; descîntec; dragoste; drăguț; duioșie; eliberare; emoții; fain; de fericire; fericit; folclor; foșnet; fredonare; fredonez; frumusețe; gălăgie; grai; grai frumos; gură; de haiducie; hit; iad; inimă; instrumente; interpret; interpretare; iubire; iubit; e joi; karaoke; lac; linie sonoră; liniștire; lirică; literă; lung; mama; mamă; al mamei
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
animal; aparte; apatic; apreciere; aproapele; apropiată; auzul de engleză; bunătate; bunic; bunica; candoare; carismă; căldură; căței; cățel; de cine?; chipeș; comoară; compliment; copac; copii; copilul; cuminte; cuvînt; Darius; deloc; deosebit; departe; Diana; drac; drăgălaș; drăgăstos; dragon; din dragoste; drăguț; drăguță; duioșie; Elena; fag; fain; familii; de fată; ființă; foarte; fragi; scump frate; frați; frumusețe; fundiță; gingaș; grețos; indiferent; Ion; a iubi; iubirea; iubitul; îmbrățișa; îmbrățișări; încîntare; înduioșenie; însuflețit; laur; legătură; I like; lui; mare; mașini; Matias; mărit; meleag; al meu; mic
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]