14,797 matches
-
a ființei noastre, printr-un proces sistematic de auto-observare, auto-interogare și de acțiune conștientă, care este o practică asociativă, delicată și liniștitoare a inimii, realizată cu inima și care ne va duce în final către inima întregii creații, care este DUMNEZEU. Doar în acest context vom putea să dăm sarcini altădată imposibile inimii noastre, acum puternice și echilibrate, iar aceasta presupune să avem conștiință de nivel superior (evoluție pe verticală) care ne va permite să fim subiectul gânditor și observator al
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
flagelul numărul unu în producerea de boli, așa că eradicați frica cu ajutorul curajului, responsabilității și încrederii totale în Dumnezeu, în Noi Înșine, știind acum că forța, energia, perfecțiunea și inteligența Lui Dumnezeu există în absolut tot ce există. TOT CE ESTE#DUMNEZEU! Când vom crede măcar un pic în acest adevăr, toate cele rele incluzând Frica, vor dispărea. Eu vă spun și voi luați aminte, FRICA este cel mai mare inamic invizibil și periculos, pe care îl experimentează ființa umană în aceste
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
prăfuite de amărăciune. Consider un handicap sau mai bine spus o boală urâtă, lipsa zâmbetului de pe buze, nu costă nimic să zâmbești, este totul gratis și inepuizabil și nici nu poți ști vreodată cine se va îndrăgosti de zâmbetul tău. Dumnezeule Doamne, ce minunat este să zâmbești mereu, chiar și fără un motiv anume sau chiar și atunci când starea corpului sau situația de moment spune nu. Totul se poate schimba într-o fracțiune de secundă, dacă în momente mai dificile decidem
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
suferit pe nimeni să-l încontreze... După figură și fire, el aduce mai mult a haiduc. Și aiștia nu prea dau seama de ce și cum fac... L-am drămăluit eu multă vreme... Mai știu eu unul care nu avea nici un Dumnezeu, până într-o zi. Adică până într-o seară... Apoi să știi, Dumitre, că îl cunosc și eu pe acela. Daa! Îl cunosc ca și cum mă cunosc pe mine... Și ți-a plăcut cum i-am tăiat eu aripile bărzăunului care
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
limbile a se dezlega. Din când în când, se auzea câte o vorbă abia șoptită, aruncată de la unul la altul... Apoi era la mine în sat unul - a pornit să vorbească Ion Cotman cel tăcut... Aista parcă nu avea nici un Dumnezeu. Nu l-am văzut zâmbind nciodată... Da’ când era tânăr, nici atunci nu l-ai văzut râzând, ca orice flăcău? - a întrebat Alecu Slobodă. Da’ de unde? Nu era chiar din satul nostru. Ne-am trezit așa peste noapte cu dânsul
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
călcam voinicește taman pe creasta dealului de deasupra iazului de la Găinării...În clipa aceea am prins a mă ruga pentru fiecare pas pe care îl făceam: „Ține Doamne încă oleacă de lumină până trec creasta asta blestemată și pe urmă...Dumnezeule Mare, nu lăsa știma apelor să iasă din iaz! Ține calea lupilor ca să nu-mi iasă înainte, Doamne!...” În spuza ceea de lumină slobozită de soarele trecut dincolo de dealul Ponoarelor mi s-a părut că ghicesc în zare cireșul de lângă
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
vibreze, ci, iată, să se zgâlțâie de-a binelea, iar câteva bucăți de tencuială să se desprindă de ziduri, ei bine, când acest lucru se petrecu, cucul ieși din mica lui mansardă, iar sub el izbucni un cor de urlete. — Dumnezeule! — S-a făcut ora 9! — Fugiți! Vin asiaticii!!! Apoi chiar și cucul tăcu și se retrase speriat, așteptând Apocalipsa. În timpul goanei care urmă, tratatele și ierarhiile militare fură În mod rușinos călcate În picioare, asemenea părții dorsale a Împăratului. Lungit
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
superior cu greutate, m-a format ca ofițer. La absolvire, având dreptul să aleg, am avut o surpriză neplăcută, ce unități / garnizoane dorite de mine, erau acontate pentru alți colegi mai slabi clasați și, vrând nevrând și sfătuit de colonelul (Dumnezeu să-1 odihnească) MITRICĂ MIHAIL - șeful catedrei de Tactica Trupelor Chimice, am „ales” Brigada 4 V.M. Aici am găsit un mediu favorabil de dezvoltare, dur, necunoscut, unde am întâlnit oameni extraordinari, vânătorii de munte, care formează un corp aparte de militari
CADENȚE PESTE TIMP by Col.(r) Aurel MIHĂIESCU () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93210]
-
de veac și mileniu. Cumva o lume de după Apocalipsă. VASILE DAN, Un „roman cu Îngeri și moldoveni“, Revista Familia, noiembrie-decembrie 2004 În romanul lui Cimpoeșu, Dumnezeu este blajin și indulgent, mai Închide ochii, mai lasă de la el, vorba unui personaj, Dumnezeul românilor dă totul și nu cere nimic. MANUELA GOLEA, În ziarul Ziua, 27 iunie 2001 Dezlănțuit parodic și deopotrivă tandru, fără nimic sfînt, Însă mereu Înfiorat de adierea ironică a misterului divin, romanul Simion Liftnicul de Petru Cimpoeșu aduce În
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
coada spiralei se desprinseră cu oarecare greutate din rînd și plecară care Încotro, tulburați de o emoție confuză. Alții mai sprinteni o luară Însă la fugă. Se auzi mai Întîi un strigăt scurt, subțire, ca un guițat de purcel. — Doamne, Dumnezeule, ce-i asta?! mumură una din femeile anarhisto-comuniste, făcîndu-și cruce. — Doamne, Dumnezeule, Doamne Dumnezeule! repetară mai multe voci. Bărbații de pe balcoanele blocurilor din preajmă Începură să fluiere amuzați, iar femeile Începură să țipe. Priveliștea era Într-adevăr caraghioasă și În
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
Încotro, tulburați de o emoție confuză. Alții mai sprinteni o luară Însă la fugă. Se auzi mai Întîi un strigăt scurt, subțire, ca un guițat de purcel. — Doamne, Dumnezeule, ce-i asta?! mumură una din femeile anarhisto-comuniste, făcîndu-și cruce. — Doamne, Dumnezeule, Doamne Dumnezeule! repetară mai multe voci. Bărbații de pe balcoanele blocurilor din preajmă Începură să fluiere amuzați, iar femeile Începură să țipe. Priveliștea era Într-adevăr caraghioasă și În același timp stranie. Cine a putut privi, a văzut În clipele acelea
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
de o emoție confuză. Alții mai sprinteni o luară Însă la fugă. Se auzi mai Întîi un strigăt scurt, subțire, ca un guițat de purcel. — Doamne, Dumnezeule, ce-i asta?! mumură una din femeile anarhisto-comuniste, făcîndu-și cruce. — Doamne, Dumnezeule, Doamne Dumnezeule! repetară mai multe voci. Bărbații de pe balcoanele blocurilor din preajmă Începură să fluiere amuzați, iar femeile Începură să țipe. Priveliștea era Într-adevăr caraghioasă și În același timp stranie. Cine a putut privi, a văzut În clipele acelea - sau a
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
obrajii. CÎnd, după cîteva minute (sau mai puțin? amploarea și intensitatea evenimentului dilataseră timpul), se lăsă din nou liniștea, era atît de intensă Încît Îi țiuiau urechile. Ca să verifice dacă nu asurzise, Încercă să vorbească, să spună ceva, orice. Spuse: — Dumnezeule, parcă s-ar fi prăbușit un ozeneu! Din poziția În care se afla, Pablo nu-l mai vedea pe David. Erau doi sau trei metri Între ei. Cu mîinile legate la spate, ar fi trebuit să-și răsucească trupul și
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
aflu pentru prima dată, Angelina știa? — încet-încet a început să vină lumea, să se calce în picioare, nu mai încăpeau în biserică, a fost nevoie să scoatem două difuzoare afară ca să se audă vocea peste tot, ești ca un mic Dumnezeu mi-a spus într-o zi Angelina și eu m am cutremurat de parcă m-ar fi lovit un trăsnet, n-am știut ce să-i mai spun, tu mi-ai făcut asta, nu trecuseră decît cîteva săptămîni și devenisem mai
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
toate bunătățile astea și tu dormi, prostălăule, minte de ocnaș. Înfruptă-te ! O să poți Însfârșit, visa lucruri Înălțătoare, fără să te chinuie foamea,,. ,, Dați Domnului gloria Numelui Său! Adorați-L pe Domnul În Sfântă splendoare! Glasul Domnului este peste ape; Dumnezeul gloriei tună-Domnul pe ape mari. Glasul Domnului sfărâmă cedrii: domnul sfărâmă cedrii Libanului și-i face să salte ca un vițel; Libanul și Sirionul, ca un bivol tânăr. Glasul Domnului face să izbucnească flăcări de foc. Glasul Domnului face pustiul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
câinelui. E semnul că bătrânul cloșard Îi vorbește! Antoniu deschide cartea cu Psalmi și Începe să citească: ,, Cel care locuiește În locul În locul ascuns al Celui Preaânalt va rămâne la umbra Celui Atotputernic. Spun despre Domnul: Adăpostul meu și fortăreața mea: Dumnezeul meu În care mă Încred,,. Pentru că El te va salva din lațul păsărarului, de ciuma distrugătoare. El te va acoperi cu penele Sale și sub aripile Sale te vei adăposti; adevărul Său este scut și pavăză. Nu te vei teme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
mai oferit decât șansa mâinii Întinse și nu a avut de ales. Mă simțeam Într-un fel superior lui. Eu alesesem. El nu. Aveam un ascendent și o detașare. Tu vii acum și-mi spui cât de frumoasă este cerșetoria? Dumnezeule mare! Cum să fie frumoasă? Este tragică, de un tragism fără margini. Nu ești atentă la fețele cerșetorilor? Nu le vezi disperarea din priviri? Cârduri de cerșetori cenușii. Toți, dar absolut toți, par personajele tragice ale unui piese. Fiecare cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
mere vinde scump. Și țiganul ăla obraznic vinde scump. Puținii oamenii se Învârt și se hotărăsc greu ce să cumpere. Am obosit. Mă duc acasă. Mi-e foame. Simt sângele cum se mișcă În mine ca lichidul Într-o sticlă. Dumnezeule, m-ai făcut tăcut ca un pește. De ce mi se pare totul roșu? Mă Împiedic de pantalonii prea largi, și Îmi aduc aminte de clownul de la circ. Suntem toți trei În jurul mesei. Din farfuriile cu supă fierbinte, aburii ies ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
plăcut nările. Mi-am dat dintr-odată seama, că bătrânul Kawabata intrase tiptil, pe nesimțite În ficțiunea mea. re vi ne În tot dea una fără să te În tre be și fă ră să te tră de ze..... Doamne Dumnezeule, mă dor toate oasele, Îmi e frig, dar mai am cinci pagini Ă cred că am calculat bineă și Închei cartea. Sunt Într-o stare de exaltare pe care n-am mai trăit-o de mult; niciodată, vă spun cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
două mii de ani se dovedește a fi destul de bună pentru niște oameni cu mult mai deștepți și cu mult mai bătrâni decât tine - de-ți permiți să spui că toate suferințele și durerile acestui neam sunt minciună! — Nu există nici un Dumnezeu și nici n-a existat vreodată, îmi pare rău, dar în vocabularul meu asta se cheamă minciună! — Și-atunci, cine a creat lumea, Alex? mă întreabă el plin de dispreț. Îmi închipui că, după mintea ta, totul a fost rodul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
fost cea mai minunată și mai mulțumitoare dintre viețile posibile, cuvântul care, pentru mine, are o sonoritate atât de ebraică, precum b’nai2 sau boruh 3 - benignă! Benignă! Boruh Ato Adenai 4, fă să fie benignă! Binecuvântat ești Tu Doamne, Dumnezeul Nostru, fă să fie benignă! Auzi-mă, o, Israel, și revarsă-ți mila și Domnul e Unul și cinstește pe tatăl tău și cinstește pe mama ta și-ți promit, promit, promit - numai fă să fie benignă! Și a fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
mă umple de repulsie. — Hai! Nu mi-e sete. — Uite cum ai transpirat! — Nu mi-e sete. — Te-a pălit subit politețea. — Da’ nu-mi place sucul de ghimbir. — Ție? Ție nu-ți place sucul de ghimbir? Nu. — De când? Of, Dumnezeule! E vie și-o luăm de la capăt - e vie și pe dată ne și ambalăm! Îmi povestește cum a venit Rabbi Warshaw la ea și a discutat cu ea, auzi, tu, o jumătate de ceas încheiată, înainte - cât de sugestiv
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
bună zi, ai să vezi și tu cum e să fii părinte. Și-atunci, poate că n-o să-ți mai bați joc de-ai tăi. Legenda gravată pe aversul monedei evreiești - pe trupul fiecărui copil evreu! - nu e CREDEM ÎN DUMNEZEU, ci ÎNTR-O BUNĂ ZI O SĂ VEZI ȘI TU CUM E SĂ FII PĂRINTE. — Ce zici, Alex, mă întreabă ironicul de taică-meu, sunt șanse ca treaba asta să se-ntâmple în timpul vieții noastre? Crezi c-o să se-ntâmple înainte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
de taică-meu! Pe o lună de zile. Dar cum o să-ți știm adresa? Bucurie! Pură bucurie! — N-o s-o știți! — Dar dacă în timpul ăsta...? Dacă ce? izbucnesc eu în râs. Dacă ce anume vă mai sperie acum? Dacă...? Și, Dumnezeule mare, oare chiar îmi strigă vorbele astea pe fereastra taxiului? Să-i fie teama, lăcomia, nevoia de mine și încrederea în mine chiar atât de mari încât să-mi strige aceste cuvinte pe străzile New York-ului? — Dacă o să mor? Fiindcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
numai copiii, ci și adulții se adună în cerc pe pajiștile acoperite de zăpadă și zâmbesc la bucățelele de lemn înalte de-o șchioapă, numite Maria și Iosif și pruncul Iisus - și văcuțele și căluții miniaturali, până și ei zâmbesc. Dumnezeule mare! După idioțenia de peste an a evreilor, acum urmează idioțenia de sărbători a acestor goimi! Ce mai țară! Mai e de mirare că toți sunteți mai mult sau mai puțin săriți de pe fix? Dar șiksele, ah, șiksele, sunt și ele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]