1,473 matches
-
din zona climatului temperat oceanic, fiind mai abundente vara, când ele se produc în cadrul fronturilor polare. Scăderea de la vest la est a cantității anuale a precipitațiilor atmosferice poate fi ilustrată cu situația existentă în cadrul Câmpiilor Dunărene: Câmpia Balatonului - 600-800mm, Câmpia Dunării Mijlocii - 500-600 mm, estul Câmpiei Tisei - 500mm sau mai puțin. Cele mai reduse cantități de precipitații se înregistrează în zona cu climat continental excesiv din proximitatea Mării Caspice, unde acestea pot scădea la valori sub 200mm. Regiunile montane din cadrul zonei
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
lui Weiss. Din noiembrie 1880 titlul devine „Resboiul român”, din 1881 „Resboiul, organul Partidului Național”, iar din martie 1882 din nou „Resboiul român”. Între 2 mai și octombrie 1882, pentru a pune capăt procesului, Grandea schimbă titlul ziarului în „Steaua Dunărei”; în această perioadă va fi subvenționat de Mihail Kogălniceanu, care este prezent și cu articole politice. Din noiembrie se revine la „Resboiul român”, denumire sub care gazeta se va edita, cu alte numeroase întreruperi, până în iulie 1892, când Weiss renunță
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289176_a_290505]
-
persoană concretă, vizibilă, reală. Ăsta, da! Aveai motive să te ferești de el, să-l ocolești și, mai ales, Doamne ferește -, să nu cumva să te-atingi de el, că nu te-ai mai fi curățat și purificat nici cu o Dunăre de agheasmă! Ptiu! Ăsta, da! Ăsta era cu adevărat mesagerul iadului pe pământ. Nu era admis în sat decât ca un rău necesar, asemenea unui bolnav care admite în cele din urmă ingurgitarea unui medicament amar, grețos și insuportabil, doar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
au ținut isonul: "Cruciatul!" "Spaima păgânilor!" "Eroul Creștinătății!" "Sabia Domnului!"... "Măscăriciul lui Hristos!" Ajunge! Și?!... Te ridicau în slăvi, dar în ochi le citeam disprețul. Hainele noastre erau ponosite, prăfuite... Cine eram noi? Niște valahi împuțiți, niște varvari de la Gurile Dunării; pe când ei, numai catifele, numai aur... numai... Mă cinsteau cu buzele, că inima lor... Cunosc! Nu o dată, în surghiunul meu, am cunoscut disprețul și m-am simțit mândru în țoalele mele ponosite. Fiecare arată ce are mai de preț, pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
întărește Mihail. "Ia-l de pe mine că-l omor!"... Să nu ne îmbătăm cu apă chioară. O să fie greu, tare greu, măi băieți. Suntem încercuiți. Și nu știu cum... bolborosește Ștefan. Oricum o dăm, n-avem scăpare... "Stârvuri! Jaf! Robie! Sânge! O Dunăre de sânge!", își face apariția silueta Sfântului, propovăduind halucinante blesteme. E grozav "Sfântul" aista cu Apocalipsa lui. O fi Vocea Destinului, șoptește Ștefan. Sfântul cade în genunchi, cu ochii, cu brațele implorând Cerul. "Doamne!! Aruncă-i în întunericul unde-i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Carâmbul cizmei e spintecat și lasă să se vadă, alb, bandajul de la gleznă. Mihail îl ajută să-și scoată cămașa de zale; a rămas într-o cămașă albă, nădușită-lac. Ștefan se întoarce spre boieri, cu îngrijorare: Ați auzit! Turcii forțează Dunărea în vad la Oblucița! Șendrea îi hărțuie prin smârcuri! În zori, îndemnăm în goana mare spre Dunăre! Vedeți de cai! Apoi, la culcare! Harști! Harști! Din goana calului! strigă, luptă, picotește și cască Alexandru. La culcare! poruncește Ștefan. Dormi pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
-i că, pentru români, deja ești... îngână Țamblac. Ștefan izbucnește într-un hohot homeric de râs. Hai! Hai! îi îndeamnă Vlaicu. Să-l lăsăm să se odihnească. Noapte bună, Măria ta! Noapte bună! Și mâine! În zori! La Dunăre! La Dunăre!... Ioane, rămâi puțin, îi face semn lui Țamblac. Mă... mă obsedează, zice el pe gânduri, face câțiva pași și privește undeva, departe. Cum... cum spunea Constantin? "Dacă nu te lași și nu te lași..." Mă obsedează cuvintele aiestea. Spune Ioane
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
devină un fluviu rusesc; bombardamentul peste Dunăre și trecerea armatei ei spre a merge la Plevna (1877) a constituit momentul proclamării independenței de stat; istoria Dunării reprezintă chiar un segment din istoria noastră strămoșească, de chinuri, tristețe și speranțe; istoria Dunării este și istoria românilor. Soarta noastră economică, dar și ca plasament în Europa, nu poate fi desprinsă nici astăzi de Dunăre cale de navigație cu posibilități de a face legătura între Marea Neagră și Marea Nordului prin Canalul Main, sursă ieftină de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
toate statele posesoare de arme nucleare pentru a intra în vigoare art. VIII) ș.a. Dacă cel mai lung segment de Dunărea navigabilă se află pe teritoriul României (traversând ori separând teritoriul său de cel al altor state), din cât constituie Dunărea navigabilă internaționalizată, apare firesc ca sacrificiul și contribuția țării noastre (sub aspectul întinderii teritoriului asupra căruia se aplică internaționalizarea și asigurarea navigabilității) să fie luate în considerare, spre a se evita situația ridicolă, când votul României este egal cu cel
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
drept le-a fost negat de U.R.S.S. (pe care Federația Rusă o succede) puterilor occidentale, cu ocazia Conferinței de la Belgrad din 1948. Poate fi explicat oare, în mod logic, coerent și decent, de ce cele șapte state membre ale Comisiei Dunării riverane la Dunăre, care, în afară de faptul că sunt membre ale N.A.T.O., mai fac parte și din Uniunea Europeană (organizație suprastatală, având ca obiectiv crearea unei uniuni tot mai profunde între popoarele Europei și căreia statele membre i-au transferat competențe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
internaționalizare, ca urmare a căderii spiritului de la Versailles, prevalând reglementările naționale ale fluviilor, inclusiv ale Dunării, prin desființarea comisiilor fluviale Acordul de la Sinaia din 1938 a stabilit ca atribuțiile esențiale ale Comisiei Europene a Dunării să fie transferate la Direcția Dunării Maritime din Ministerul Transporturilor din România; Convenția de la Belgrad s-a înscris, pe această linie, excluzând statele neriverane. Dar o abordare de același fel nu ar trebui exclusă nici în prezent, când Dunărea a devenit un curs de apă interioară în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
101 Tratatele de pace după cele două războaie mondiale cuprind prevederi referitoare la Dunăre; Curtea Permanentă de Justiție Internațională s-a pronunțat, prin Avizul său consultativ din 1927, în sensul admiterii competențelor "Comisiei Europene a Dunării", pe întregul sector al Dunării Maritime (de la Brăila până la vărsare). 102 Referitor la clauza rebus sic stantibus, v. Ion M. Anghel, Dreptul Tratatelor, ed. rev., vol. II, Lumina Lex, 2000, pp.1089-1095. 103 "Le fondement et le statut de la participation de l'URSS ont été
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
ia o precauție excesivă, anume : „Eventualei întrebări (și dojane) cum de poate fi așezat alături de Mozart sau de Bach un simplu vals, i-aș răspunde : pentru că nu-i vorba de un simplu vals, ci de o bucată care este contrariul Dunării albastre...” (ibid.). Aș veni și eu cu o dojană inversă, zicând : nici Dunărea albastră nu e un simplu vals, ci, în genul său, o capodoperă care de un secol și jumătate străbate de bucurie orice suflet european la fiecare audiție
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
așezat alături de Mozart sau de Bach un simplu vals, i-aș răspunde : pentru că nu-i vorba de un simplu vals, ci de o bucată care este contrariul Dunării albastre...” (ibid.). Aș veni și eu cu o dojană inversă, zicând : nici Dunărea albastră nu e un simplu vals, ci, în genul său, o capodoperă care de un secol și jumătate străbate de bucurie orice suflet european la fiecare audiție. Evident, Valsul imperial e altceva, e o capodoperă de alt palier al creației
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
STEAUA DUNĂRII, periodic editat la Iași, de trei ori pe săptămână, de la 1 octombrie 1855 până la 11 septembrie 1856 și de la 1 noiembrie 1858 până la 5 noiembrie 1860, cu două întreruperi cauzate de intervenția cenzurii (3 martie 1856-22 mai 1856, 11 septembrie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289894_a_291223]
-
1858). Între 1856 și 1858 a apărut și o ediție franceză a ziarului, „L’ Étoile du Danube”, mai întâi la Iași, apoi la Bruxelles. De la 2 ianuarie 1859 S.D. fuzionează cu „Zimbrul și vulturul”, apărând un timp sub titlul „Steaua Dunărei. Zimbrul și vulturul”. Redactori, alături de Mihail Kogălniceanu (care rămâne la conducere până la 3 mai 1860), au fost V. Mălinescu, V. Alexandrescu- Urechia, I. M. Codrescu și N. Ionescu. Gazeta a fost concepută de Kogălniceanu ca principala tribună pentru susținerea campaniei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289894_a_291223]
-
SENTINELA DUNĂREI, gazetă apărută la Galați, de trei ori pe săptămână între 7 august și 28 august 1892, zilnic între 2 septembrie și 27 septembrie 1892. Continuă numerotarea „Trompetei Covurluiului”. Director este G. Georgiade Heleujanu, care scrie și articole cu caracter politic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289620_a_290949]
-
este „exponentul artei“. Ceea ce remarcăm de la început este firea sensibilă a arheologului. Deși nu a scris niciodată poezie, este poet și își iubește meseria, pe care a învăța-o de la Vasile Pârvan. El își va petrece nopțile de insomnie adulmecând Dunărea și mirosul lutului. Cina la care participă cei doi este la început plăcută, apoi devine misterioasă, pentru ca în final să fie dezastruoasă. Forța care îi înlănțuie pe toți vine dintr-un portret al domnișoarei Christina, fosta stăpână a latifundiilor, omorâtă
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
Sans-Souci"), amintitor de Frederick cel Mare și Voltaire, oaspetele împăratului. La 3 iunie 1927 cu "Orient-Express" spre Amsterdam; itinerar prin Bratislava ("impresie de curățenie și rânduială"), prin Viena și Linz ("orașele, satele au acel caracter german cunoscut"; "Regensburg în munți Dunărea Mică". Olanda "țară cu sistem vascular dezvoltat; într-un fel de mimetism, și oamenii sunt la fel. Parcă le-ar curge prin sânge apa acelor lacuri. Finețuri gastronomice la restaurantul "Bagatelle" (extrem de scump), proprietatea unui român (Tocilă) "aventurier simpatic, deși
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Când am văzut Dunărea, la 13 A., eram împreună cu sublocot. Stoenescu, om în vârstă de 41 de ani, care a suferit mult în această campanie, pe când Săvescu și alți fasonei, făceau curte cucoanelor la Piatra, când a văzut valurile albastrei Dunări, a prins a plânge în hohote... Acuma tovarășii mei de război din cele 44 de zile bulgărești s-au împrăștiat pe la căsuțele lor în satele țării. Oamenii slăbiți de nevoi și-au revăzut ogoarele și gospodăriile; s-au așezat pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Păcii de la București, semnată de două imperii extrem de ticăloase și de periculoase pentru noi românii: cel rus și cel otoman. Totuși, În urma pierderii războiului Crimeii de către pravoslavnicii cotropitori de la Răsărit (1853-1856), puterile europene au hotărât să taie accesul la Dunăre al acestora retrocedând Moldovei cele trei județe de mai sus În urma Congresului de Pace de la Paris. După cum se știe, soarta acestora a fost iarăși crudă după terminarea războiului rusoromâno-turc din 1877-1878 când orgoliosul țar Alexandru al II-lea (18551881, perioada
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
tristă și îngrozită zi din viața mea. 3 M-am născut, ca și frații și sora mea, în casa părintească de pe strada Brăilei. Se numea așa fiindcă continuarea ei dădea în drumul care ducea la Brăila, celălalt port important de pe Dunărea noastră. Legătura însă între cele două orașe nu se făcea, aproape deloc, pe acest drum de pămînt, pe care-l acopereau mereu apele Siretului cînd se umflau și treceau peste matca lui, înainte de a se vărsa în Dunăre. Bogata și
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
etravei, sub bompres, pe care, simetric, le avea și pupa. iar după Războiul de Independență, pentru România, devenită stat distinct pe harta Europei, o nouă epocă navală începea. Ea era favorizată de accesul la mare și la bună parte din Dunărea navigabilă prin preluarea Dobrogei, în urma tratatelor ruso-austro-turce din 1878. Și pentru ea, ca și pentru restul statelor cu ieșire la mare, a explodat epoca vaselor cu aburi și motor, în umbra cărora bătrânele corăbii din lemn, cu pânze, au dispărut
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
unul dintre cei care erau torturați în noaptea aceea. A doua zi, am avut prima întrevedere cu maiorul Ionescu, anchetatorul, care mi-a cerut să scriu o lungă declarație detaliată în care a trebuit să descriu excursia noastră pe malurile Dunării; căci așa am prezentat-o: ca o plimbare al cărei scop îmi era necunoscut! Maiorul era un individ palid, cu un aer bolnăvicios și plictisit. Bineînțeles, nu credea nici un cuvânt când îi spuneam că, în afară de o scurtă vacanță, habar n-
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
să ducă la exil. Că, de aici, din Franța, tot ea, lumina asta, va face o legătură ca un curcubeu cu lumea de acolo. Lumina climei continentale, caldă și uscată vara, uscată și rece iarna, suspendată deasupra marii câmpii a Dunării și a văilor carpatice. Lumină ca un ambalaj transparent în care se păstrează, pentru mine, imaginile puternice ale României sătești. Cu atât mai puternice cu cât ele coincid cu copilăria la vie, în casa joasă, rezemată de dealurile Odobeștiului, rezemate
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]