4,278 matches
-
două căi de urmat: o educație de gen (ștefănescu, 2003) care să respecte egalitatea de șanse, inclusiv o preocupare privind educația pentru viața privată (Vlăsceanu et al., 2002), și o a doua direcție care vizează politici publice de gen adecvate echității sociale (Miroiu, 2005). În societatea contemporană se menține o constatare care revine ca un laitmotiv, indiferent de problema la care ne referim: aceea a schimbărilor de mentalitate. Se adoptă noi legi, se construiesc instituții, oamenii acumulează experiență occidentală și, în pofida
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
dificultăți cu care se confruntă grupurile sociale ale femeilor. Discuția asupra posibilității realizării acțiunii colective este relevantă deoarece reprezintă un model teoretic de analiză a diferențelor de rezultate apărute în disputa socială între grupuri, în ceea ce privește adoptarea unor politici publice și echitatea redistribuirii resurselor publice. Competiția între grupurile de interese din cadrul societății, în special cele existente în contextul tranziției, se centrează asupra disputei dintre grupurile producătoare și cele consumatoare de venit 2. Datorită capacității mai mari de organizare, unele grupuri influențează procesul
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
ar trebui să joace un rol în alegerea sa și în activitatea sa în Parlament? Anne Phillips rezumă trei dintre argumentele cel mai des întâlnite pentru a justifica necesitatea existenței unei parități la nivelul reprezentării politice: nevoia de dreptate și echitate, experiența, expertiza și valorile diferite pe care femeile le-ar aduce în politică, precum și existența unui conflict între bărbați și femei care face inimaginabilă reprezentarea femeilor de către bărbați (Phillips, 1997, p. 62-63). În studiul de față nu vom insista asupra
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
femeii, în ciuda tuturor acestor calități excepționale, rămâne una ingrată, deoarece soțul îi poate ordona după bunul plac: „Când inima-i dădu lui Valter ghes/ Să ispitească dacă e stăpân/ Pe soața lui”793. Relațiile în cadrul căsătoriei nu cunosc egalitatea, nici echitatea, femeia se simte în posesia celui care i-a oferit, prin mariaj, onoare, dar a privat-o și de orice drept la replică sau la opunere: „Stăpâne-al meu, la buna ta voință/ și eu și prunca stăm cu umilință
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
astfel populația de vârstă activă de la participarea pe piața muncii. Acest sistem are familia în centrul atenției și reține unele caracteristici ale societăților agrare, paternale. Sapir (2005) clasifică cele patru submodele utilizând o tipologie bazată pe două criterii: eficiență și echitate. Un model este considerat eficient dacă furnizează suficiente stimulente pentru a munci și generează rate înalte ale ocupării. Pe de altă parte, modelul este considerat echitabil dacă menține relativ scăzut riscul de sărăcie. Tabelul 12.2 (este prezentat în limba
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
parte, modelul este considerat echitabil dacă menține relativ scăzut riscul de sărăcie. Tabelul 12.2 (este prezentat în limba engleză pentru a reda întocmai criteriile avute în vedere de Sapir) oferă rezultatele tipologiei lui Sapir în termenii eficienței și ai echității pentru cele patru grupuri de țări. Tabelul 12.2 are la bază dezbaterea cunoscută privind controversatul trade-off dintre eficiență și echitate. Țările nordice și cele mediteraneene se pare că se confruntă cu un asemenea trade-off. Nordicii beneficiază de o poziție
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
a reda întocmai criteriile avute în vedere de Sapir) oferă rezultatele tipologiei lui Sapir în termenii eficienței și ai echității pentru cele patru grupuri de țări. Tabelul 12.2 are la bază dezbaterea cunoscută privind controversatul trade-off dintre eficiență și echitate. Țările nordice și cele mediteraneene se pare că se confruntă cu un asemenea trade-off. Nordicii beneficiază de o poziție confortabilă, cu un model social ce asigură atât eficiență cât și echitate, în vreme ce grupul mediteranean are un sistem social atât neeficient
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
bază dezbaterea cunoscută privind controversatul trade-off dintre eficiență și echitate. Țările nordice și cele mediteraneene se pare că se confruntă cu un asemenea trade-off. Nordicii beneficiază de o poziție confortabilă, cu un model social ce asigură atât eficiență cât și echitate, în vreme ce grupul mediteranean are un sistem social atât neeficient cât și inechitabil. Pe de altă parte, atât țările anglo-saxone, cât și cele continentale se confruntă cu un trade-off între eficiență și echitate. Anglo-saxonii au un model social eficient dar mai
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
model social ce asigură atât eficiență cât și echitate, în vreme ce grupul mediteranean are un sistem social atât neeficient cât și inechitabil. Pe de altă parte, atât țările anglo-saxone, cât și cele continentale se confruntă cu un trade-off între eficiență și echitate. Anglo-saxonii au un model social eficient dar mai puțin echitabil, în timp ce continentalii se bucură de mult mai multă echitate, dar de mai puțină eficiență. 12.3. Integrarea europeană și presiunile indirecte asupra statelor naționale ale bunăstării Integrarea europeană afectează semnificativ
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
și inechitabil. Pe de altă parte, atât țările anglo-saxone, cât și cele continentale se confruntă cu un trade-off între eficiență și echitate. Anglo-saxonii au un model social eficient dar mai puțin echitabil, în timp ce continentalii se bucură de mult mai multă echitate, dar de mai puțină eficiență. 12.3. Integrarea europeană și presiunile indirecte asupra statelor naționale ale bunăstării Integrarea europeană afectează semnificativ politicile sociale naționale deoarece politicile economice ale UE și răspunsurile actorilor sociali la aceste politici restricționează statele naționale ale
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
exemplu, legată de modul de impozitare a unei persoane este un serviciu care trebuie interpretat multidimensional. Pe de o parte, serviciul acesta exprimă o valoare politică fundamentală: dreptul fiecărui cetățean de a se bucura de o tratare corectă, bazată pe echitate socială, asigurarea libertății În alegerea căilor de a pretinde dreptatea. Se implică, În acest serviciu, valorile juridice ale egalității În fața legii, valorile morale ale corectitudinii comportamentului funcționarilor publici și datoria lor de a acționa conform cerințelor normelor de a face
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
În care omul este constituit și acționează) să „construim” perspective diverse, făcând, pe rând, abstracție de unele elemente care sunt mai puțin importante din punctul nostru ales. „De ce să vorbiți de realitate? sau de eficacitate? sau de creștere? sau de echitate? Aruncați deci la rebut legile voastre ale cererii și ofertei, teoriile voastre savante cu privire la formarea prețurilor și piață. Distrugeți culegerile voastre de precepte tradiționale. Noi am intrat Într-o eră nouă, În care toate adevărurile de ieri au devenit erorile
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
raportate la legalitate și moralitate. În locul viziunilor deterministe și obiectiviste (care vorbesc despre „legea cererii și ofertei”), se elaborează teorii bazate pe noi concepții și concepte. „De ce să ne vorbiți despre raritate? Sau de eficacitate? Sau de creștere? Sau de echitate? Aruncați deci la rebut legile voastre ale cererii și ofertei, teoriile voastre savante cu privire la formarea prețurilor și piața. Distrugeți culegerile voastre de precepte tradiționale. Noi am intrat Într-o eră nouă În care toate adevărurile de ieri au devenit erorile
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
există obligația legală de întreținere a. Generalități Fiind o obligație de un tip special, obligația legală de întreținere există numai între persoanele stabilite de C. fam. Ea nu poate fi impusă altor persoane, oricât de evidente ar fi considerațiile de echitate și de morală care ar reclama o altă soluție. Cu toate acestea, datoria de întreținere este, mai înainte de a fi o obligație juridică, o datorie morală, chiar între persoanele între care legea nu instituie o obligație juridică. Aceasta duce la
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
femeii, în ciuda tuturor acestor calități excepționale, rămâne una ingrată, deoarece soțul îi poate ordona după bunul plac: „Când inima-i dădu lui Valter ghes/ Să ispitească dacă e stăpân/ Pe soața lui”793. Relațiile în cadrul căsătoriei nu cunosc egalitatea, nici echitatea, femeia se simte în posesia celui care i-a oferit, prin mariaj, onoare, dar a privat-o și de orice drept la replică sau la opunere: „Stăpâne-al meu, la buna ta voință/ și eu și prunca stăm cu umilință
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Nonprofit Marketing, Editura Economică, București, pp. 426-432. footnote>. Criteriu Sector privat Sector public Acces la produse alegere individuală pe piață alegere colectivă, printr-o politică Reglare prin cerere/ofertă prin nevoia de resurse Obiective obținerea profitului financiar obținerea egalizării nevoilor, echitatea Calitatea actorilor clienți cetățeni Instrument al pieței concurența acțiunea colectivă Decizia consensuală, răspundere în fața acționarilor, influențată de nevoia de profit bănesc coercitivă, răspundere politică, influențată de politic Aceste diferențe influențează obiectivele entităților și formularea lor, strategiile, organizarea entităților, dar și
Audit şi contabilitate : baze ale performanţei în administraţia publică by Adelina Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/188_a_474]
-
caracterului formalal intereselor, respectiv pe participare și reprezentare, mai puțin pe conținut). Fiind o feministă care își desfășoară activitatea mai ales în mediul academic, interesele pe care xe "Miroiu"Miroiu le identifică reprezintă mai curând o agendă strategică (care vizează echitatea de gen), și mai puțin una practică, în condițiile în care identificarea nevoilor se poate face de către cele aflate în acea postură sau prin intermediul unor cercetări empirice de factură calitativă. Am făcut această precizare deoarece consider că reprezintă una dintre
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
pe cele ale lui Rawls, Habermas și ale altor teoreticieni. Să nu râdeți de modul În care mă refer la virtute. Ce altceva pretindem de la un judecător pentru a putea avea Încredere În el? Imparțialitatea, obiectivitatea, studiul minuțios al circumstanțelor, echitatea sunt virtuți sau, altfel spus, deprinderi care perfecționează judecata. Și dacă, la urma urmei, judecătorul trebuie să fie o persoană concretă, de ce acord atât de multă importanță inteligenței colective? Deoarece complexitatea socială nu permite unei inteligențe izolate să utilizeze toate
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
repartizare a costurilor Între bugetul public, gospodării și firme/organizații, toate părți beneficiare ale investiției; alocarea optimă a resurselor rare (precum accesul În Învățământul superior sau la cel preșcolar, accesul la Îngrijire medicală etc.) dată fiind inegalitatea distribuirii beneficiilor; asigurarea echității În ce privește distribuția beneficiilor investirii În capital uman; stabilirea procedurilor de monitorizare, măsurare, evaluare și asumare a responsabilității pentru rezultatele investiției pe termen scurt, mediu și lung. Metodele de stimulare a investițiilor gospodăriilor și firmelor În capital uman au În vedere
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
permite analiza exactă a eficienței politicii fiscale ca stabilizator macroeconomic Mixul cu regulile privind cheltuielile prevăzute în Legea responsabilității fiscale este consistent și cu atingerea unui anumit nivel dorit al mărimii sectorului guvernamental în România Sistemul de reguli propus asigură echitatea intergenerațională Se vor reduce stimulentele privind luarea unor decizii discreționare de politici fiscal-bugetare Se atenuează volatilitatea macroeconomică determinată de ciclurile electorale Crește sustenabilitatea finanțelor publice, indicată relevant de evoluția soldului bugetar structural Se reduc efectele negative ale politicilor fiscale discreționare
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
a fi anexați la Ungaria”. Privind viitorul, slovacii își exprimau „rezerve”, inclusiv asupra „noilor reforme politice” percepute la nivel popular, ca și modul cum se contura instalarea noii situații postbelice. Totuși, nutreau speranța că în viitorul stat cehoslovac va fi echitate „la împărțirea drepturilor”, iar dacă acest lucru nu va fi posibil atunci „vor pretinde autonomie în cadrul statului cehoslovac”. În zona cehă, „pretutindeni se observă bucuria eliberării, de sub jugul nazist, care în Cehia a fost foarte aspru”, iar poporul „privea cu
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
competențe (pentru nivelul de școlaritate obligatoriu menționat) au fost determinate prin raportare la două categorii de scopuri: pentru succes individual (realizare viitoare, afirmare individuală, participare activă, realizare socială) și pentru succes al societății (productivitate economică, procese democratice, coeziune socială și echitate, dezvoltare ecologică). Dar alături de aceste competențe-cheie, pentru aplicare integrativă s-au dovedit a fi încă necesare anumite capacități, atitudini: flexibilitatea, responsabilitatea personală, adaptarea creativă, autoconducerea și automotivarea, mobilizarea cognitivă, priceperi practice, atitudini și motivații pentru valori, plasarea într-o societate
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
să îl considerăm pe celălalt un simplu instrument (un ucigaș poate să moștenească bunurile victimei sale, dacă aceasta l-a desemnat drept moștenitor? Da, dacă aplicăm regulile legale ale succesiunii. Nu, dacă ne referim la valorile morale ale dreptății și echității exemplu dat de R. Dworkin, 1996). Oricare le-ar fi originea, aceste principii meta-istorice nu pot da naștere valorilor universale decât dacă sunt desoperite și enunțate lent, în cursul experienței istorice. S-ar spune că sunt actualizate pe măsură ce avatarurile omului
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
despre fericiri este considerată un ghid al moralei creștine. De aici desprindem spiritul sărăciei (de care se apropie, în alte contexte, renunțarea la avuții, detașarea, simplitatea, renunțarea, sacrificiul), blândețea, puritatea inimii, care sunt valori specific creștine. Din contra, dreptatea (inclusiv echitatea) este valorizată independent de concepțiile filosofice. Același principiu se aplică bucuriei și veseliei, dar ceea ce provoacă aceste sentimente poate să difere, conform cu credința fiecăruia. Creștinismul are în comun cu alte religii, ca islamul sau budismul, mila (la fel ca și
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
fi lăsați în voia sorții (șomajul, boala, accidentele etc.); comunitatea le datorează o protecție specială și trebuie să corecteze neajunsurile suferite. Fiecare cetățean are dreptul la un minim de existență. Este vorba despre materializarea modernă a valorilor ca demnitatea persoanei, echitatea, siguranța, solidaritatea. Această concepție ne diferențiază de Statele Unite, odraslă a Europei până la urmă, care nu a construit un sistem de siguranță socială. Acolo, riscurile vieții trebuie asumate, în mare parte, de indivizii înșiși. Noi reguli internaționale Regrupăm sub acest titlu
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]