2,734 matches
-
practicau sărăcia), ci clasei de aristocrați invadatori și dominatori. De atunci abuzul a devenit lege: canoanele Bisericii au fost eludate prin nenumărate argumente sofistice 309, cînd nu o făceau prin violență și prin încălcări vizibile: împărțirea în patru, determinarea veniturilor ecleziastice în scopuri fixe, a fost insuportabilă; vechiul principiu a mers în derivă în practică și prin aceasta și spiritul său. 156. "Spiritul de generozitate, ușurința de a dărui, dificultatea de a primi" era cel de-al cincilea principiu prin care
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
a faptelor principilor barbari, cealaltă a acelor dispoziții pe care Biserica a fost forțată să le dea pentru a se putea apăra, pentru a evita un rău mai mare. 159. Și pentru că feudalismul, după cum am văzut, a schimbat natura bunurilor ecleziastice care au fost frecvent înstrăinate și concesionate laicilor de către principi și de înșiși Prelații feudatari, Biserica a trebuit să se opună abuzului prin legi; așadar, legislația a început să capete o tendință cu totul opusă principiului antic, deci din acel
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
mai bună întrebuințare, abuzul învins supraviețuiește, pentru că se află înaintea unei omeniri legate și constrînse prin legi fără rațiune, care atunci cînd au fost emanate se justificau. În cazul nostru, era vorba, cu siguranță, de un mare rău, ca bunurile ecleziastice să fie deturnate de la destinația lor, să treacă în uz profan, să se acorde contra mărfuri sau servicii seculare, trădînd astfel intențiile pioase ale donatorilor; dar era totuși și un mare bine ca Episcopii, după ce se sfătuiau cu Clerul, să
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
abunde în bunuri temporare și evitînd să împiedice înstrăinarea fie și a unei părți a acestora. 160. Admonestările, canoanele, pedepsele aplicate de Biserică au ajuns încet, încet să-i îmblînzească pe cuceritorii barbari și să-i împiedice să risipească patrimoniul ecleziastic. Dar trebuie să ținem seama că puterea seculară nu a fost nocivă numai prin violență și prin prădăluire, a fost dăunătoare prin chiar libertățile acordate, a fost dăunătoare prin legile civile dictate în spirit secular și profan pentru ca Biserica să
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
prin prădăluire, a fost dăunătoare prin chiar libertățile acordate, a fost dăunătoare prin legile civile dictate în spirit secular și profan pentru ca Biserica să fie protejată și să se bucure de tutela asupra bunurilor sale. Guvernul civil nu are simț ecleziastic și de cîte ori are ocazia se atinge de bunurile sanctuarului, iar prin spiritul său îngheață și stinge totul. Carol cel Mare și Otto I favorizau Biserica, dar nefericita domnie a feudelor (care depindeau nu numai de devoțiunea față de Biserică
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
Plaga din coasta sfintei Bisericii, care este lipsa de unire dintre Episcopi /95 CAPITOLUL IV Plaga din piciorul drept al sfintei Bisericii, care este numirea Episcopilor lăsată în seama puterii laice / 131 CAPITOLUL V Plaga din piciorul stîng: servitutea bunurilor ecleziastice / 249 PRINCIPII PENTRU DESĂVÎRȘIREA CREȘTINEASCĂ / 283 Modul în care să se învețe cu folos lecțiile din această carte / 285 LECȚIA I / 287 LECȚIA a II-a / 291 LECȚIA a III-a /295 LECȚIA a IV-a / 299 LECȚIA a V-
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
F.Chabod, Storia della politica estera italiana dal 1870 al 1896, I, Le premesse, Bari, 1962, pp. 240. Prin numeroasele contribuții mai recente asupra politicii Dreptei, fac referiri rosminiene analiști reprezentativi precum Bonghi și Minghetti care descoperă liniile unei politici ecleziastice menite să favorizeze reforma internă bisericească, A. Berselli, La destra storica dupo l`Unità. L`idea liberale e la Chiesa Cattolica, Bologna, 1963, p. 292; studiul Idee di riforma religiosa ed ecclesiastica nei rappresentanti della Destra storica fedeli all`ideale
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
pp. 142-195. 27 Apud Fr. Traniello, Società religiosa e società civile in Rosmini, Morcelliana, Brescia, 1997. 28 Ideea se regăsește și la G. Verucci, op.cit., p. 152 și J.R. Derre, op. cit., p. 407. Despre relația dintre Lamennais și înaltele ierarhii ecleziastice, documente de mare importanță în P.Dudon, Lamennais et le Saint-Siège (1810-1834), Paris, 1910. În special Verucci (pp. 190-192) a insistat în clarificarea ambiguităților concepțiilor lamennaisiene față de liberalism, referindu-se la eternele sale idealuri teocratice. În această privință, deși într-
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
adesea din rîndul tinerilor clerici, "cei care deși nu au acumulat nici o experiență despre lucrurile omenești, nici nu au terminat de învățat din obișnuința socială principiile bunului simț, totuși au absolvit școlile seminariale, acest non plus ultra al modernei cunoașteri ecleziastice" (p. 34). 44 Singular este paralelismul între textele patristice cele mai frecvent amintite de Rosmini și acelea care au servit ca ghid de descriere a figurii "episcopului ideal" pentru Reforma catolică a secolului al XVI-lea, opinie asemănătoare cu a
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
ca numărul acestora să fie în continuă creștere. 59 Acest fragment dintr-o scrisoare pe care sfinția sa Episcopul i-a scris-o lui Florino pentru a-l face să se întoarcă de la greșelile sale se referă la Eusebiu, în Istoria Ecleziastică L. V, c. XX. 60 Pentru a afla cîtă importanță se acorda gradului de simplu Preot, este de ajuns să ne amintim cuvintele prin care Martirii Leului se exprimau în scrisoarea adresată Papei Eleuteriu. Fiind însărcinat cu această ambasadă, Sf.
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
a Religiei lui Cristos, era explicată înaintea creștinilor; deci ea servea drept școală și poporului, și Clerului, după cum am remarcat și mai înainte; așadar, cei care urmau să devină Clerici găseau în ea pregătirea necesară pentru a primi apoi educația ecleziastică. Noi sîntem acum atît de departe de a gîndi frumos despre aceștia, căci mulți, foarte mulți dintre ecleziaștii noștri nici măcar nu pot înțelege ceea ce spun eu și sînt absolut sigur că vor primi rău aceste cuvinte ale mele. 70 Atestarea
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
spune Fleury, vorbind despre cele cinci veacuri care urmează primelor șase, era ca la început. Bisericile, catedrale sau mînăstiri, erau școli; Episcopul însuși preda sau, din ordinul său, vreun cleric sau vreun monah distins în doctrină, iar ucenicii învățau știința ecleziastică și în același timp se formau sub ochii Episcopului în bunele obiceiuri și în funcțiile slujirii lor". Discurs asupra Istoriei Ecleziastice din Anul DC pînă în anul MC. 76 "Cea mai mare parte a școlilor consta în mănăstiri, iar în
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
Episcopul însuși preda sau, din ordinul său, vreun cleric sau vreun monah distins în doctrină, iar ucenicii învățau știința ecleziastică și în același timp se formau sub ochii Episcopului în bunele obiceiuri și în funcțiile slujirii lor". Discurs asupra Istoriei Ecleziastice din Anul DC pînă în anul MC. 76 "Cea mai mare parte a școlilor consta în mănăstiri, iar în catedrale oficiau monahii în unele țări, cum ar fi în Anglia și Germania. Canonicii, al căror ordin a fost înființat la
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
Cap. XXUU. Episcopul însuși locuia cu canonicii, ceea ce demonstra tradiția obiceiurilor episcopale ale vremurilor dintîi, păstrată îndelung. Atunci cînd cele lumești despărțeau Episcopii și Canonicii de această sfîntă viață comună, conciliile însuflețite de Episcopi zeloși reformau prin noi regulamente viața ecleziastică pe același calapod; în așa fel încît să se mențină viu același spirit în Biserică, iar această neobosită lucrare era menită să compenseze pierderile. Se știe că însuși Sf. Carol a avut aceeași dorință de a duce o viață în
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
la crime și violențe extreme. Pe scurt, observați portretul înspăimîntător pe care îl face Jacopo di Vitri ca martor ocular. Totuși erau Clerici toți acești studenți ce urmau să slujească sau să conducă Bisericile". Discursul al V-lea asupra Istoriei Ecleziastice, Cap. X. 85 Ού τό σπειραι ποιει πατέρα μόυου, άλλά καί τό ταιδενσαι καλώς om. XII. 86 Eusebiu, L. III, c. XXXIX. 87 Așadar adevărurile cele mai sublime nu au fost auzite de cei ce nu meritau, ci doctrinele de
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
numai Clerici, ci chiar Episcopi vînători și războinici. Ei deveniră domni și ca atare obligați să participe la adunările în care se reglementau afacerile Statului, fiindcă la un moment dat erau Parlamente și Concilii naționale". Fleury, Discursuri. VII asupra Istoriei ecleziastice, cap. V. 113 În vremurile dintîi, cei șapte diaconi aleși de Apostoli au fost numiți să le slujească la masă creștinilor, atunci Apostolii au afirmat că rînduielile trecătoare nu erau adevărata lor menire. Cît despre ei, au spus că nu
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
ceremonii și multă caritate; și dacă observați că își atribuie titlul de sfinți, venerabili sau altele asemănătoare, aceasta este din cauza uzului introdus de decadența Imperiului Roman, cînd fiecărei persoa-ne i se acordau titluri proporționate cu starea sa". Discursuri asupra Istoriei ecleziastice în primele șase secole ale Bisericii, Cap. V. 119 În Conciliul de la Constantinopol din anul 381, acel Scaun a obținut locul numărul unu după cel roman. Nu trecu multă vreme și își luă numele de Noua Romă. 120 A fost
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
144 Chiar și înainte de această epocă, împărații, imediat ce deveneau creștini, doreau să joace un rol în alegerea Episcopilor. Acest lucru nu era numai greșeala lor, dat fiind că Episcopi înșelători erau gata să îi provoace la acțiuni subversive împotriva alcătuirii ecleziastice. Un conducător secular poate fi înșelat foarte ușor, în special în rîduielele ecleziastice, prin ipocrizie și îndrăzneală sau chiar prin ignoranță de către preoți răi. În această privință, Atanasie, mare apărător al divinității cuvîntului, avea motive mai mult decît întemeiate să
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
un rol în alegerea Episcopilor. Acest lucru nu era numai greșeala lor, dat fiind că Episcopi înșelători erau gata să îi provoace la acțiuni subversive împotriva alcătuirii ecleziastice. Un conducător secular poate fi înșelat foarte ușor, în special în rîduielele ecleziastice, prin ipocrizie și îndrăzneală sau chiar prin ignoranță de către preoți răi. În această privință, Atanasie, mare apărător al divinității cuvîntului, avea motive mai mult decît întemeiate să se plîngă împotriva Împăratului Constantin. El a scris: "Acest om s-a gîndit
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
fie bine primiți de ei, trebuie să se ducă la magistrații locali cu scrisori și amenințări" (Epis.Ad solitarium vitam agentes). Este limpede din acest pasaj că alegerea Episcopilor de către Cler și popor era considerată un element important în alcătuirea ecleziastică și considerată o instituție divină și parte a tradiției apostolice. Sf. Ciprian, de asemenea, declară că această metodă de alegere a Episcopilor este un drept divin: de traditione DIVINA et apostolica observatione descendit (Pl. 3, 1027). Sf. Atanasie se plînge
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
favoare suverană vîndută, prin care se permite să se organizeze alegeri, se acor-dă cu condiția de a alege acel subiect pe care îl dorește regele!! 169 A se observa obișnuita confuzie de idei pe care o făceau acești curteni. Bunurile ecleziastice, care nu sînt decît un accesoriu, devin principalul; ba mai mult, toată esența episcopatului! Și apoi, bunurile ecleziastice aparțin sau nu Bisericii? Poate guvernarea civilă să dispună de proprietatea altuia? 170 Hincm, ep. 12, t. II, p. 188. 171 Prin
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
acel subiect pe care îl dorește regele!! 169 A se observa obișnuita confuzie de idei pe care o făceau acești curteni. Bunurile ecleziastice, care nu sînt decît un accesoriu, devin principalul; ba mai mult, toată esența episcopatului! Și apoi, bunurile ecleziastice aparțin sau nu Bisericii? Poate guvernarea civilă să dispună de proprietatea altuia? 170 Hincm, ep. 12, t. II, p. 188. 171 Prin ce se ia în considerare respectul față de rege!? Prin comiterea de ticăloșii? Prin trădarea Bisericii lui Cristos și
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
înaintea principilor a fost pierdut de Papi, după vremea competențelor. 180 Feudele laice din Franța au devenit ereditare numai spre finalul celei de-a doua dinastii, după cum dovedește M. Antonio Dominic în De Praerogtiva allodiorum, c. 15; dar, în ceea ce privește proprietățile ecleziastice, neavînd succesori, au rămas într-un anume fel întotdeauna personale. 181 De gestis regum Anglorum, Lib. V. Carolus Magnus pro contundenda gentium illarum (germanicarum) ferocia, omnes pene terras Ecclesiis contulerat, consliiosissime perpendens, nolle Sacri Ordinis homines tam facile quam laicos
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
rezistență sau neascultarea. Carol cel Mare a exprimat și amendat această libertate în Capitulariile de la Aquisgrana din anul 803, cap. II, decretînd și consfințind această libertate prin următorul Decret: Fiind în cunoștință de sfintele canoane, ne-am dat consimțămîntul rînduielii ecleziastice (pentru ca Sfînta Biserică să se afle într-o mai sigură posesie a onoarei și demnității) necesare pentru alegerea Episcopilor de către propria lor dioceză, de clerul și de oamenii lor, în conformitate cu normele canoanelor, în conformitate cu viețile lor merituoase și darul lor de
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
Constantinopol, cu inima plină de virtuțile sacerdotale, a refuzat să-l primească în biserică alături de enoriași și să-l încoroneze dacă mai înainte nu îndepărta aceste rele și, în mod special, dacă nu abroga legea lui Nichifor, care încălca libertatea ecleziastică; iar împăratul a făcut acest lucru înaintea întregului popor (Cedren., Ad ann. 969). 191 Între formulele lui Marculf (19) există și cea intitulată Praeceptm de Clericatu, care este licența necesară care permitea regelui să numescă preot pe oricine dorea. Apoi
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]