2,649 matches
-
putere. Aceasta este condiția care a subminat realismul ca teorie explicativă și ca o cultură necesară pentru comportamentul diplomatic. Se poate spune că Gilpin și Strange consideră că doar ridicîndu-se la o nouă înțelegere a acestei legături, încercarea de a edifica o diplomație care să funcționeze ar putea fi încununată de succes. CONCLUZIE FRAGMENTAREA REALISMULUI Introducere Această lucrare argumentează că teoretizarea realistă din disciplina relațiilor internaționale poate fi văzută ca o continuă încercare, mereu eșuată, de a transpune principiile societății internaționale
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
de la normă, ele au un rol raționalizator și ordonator al mediului social. Imperativul legilor sociale devine o sursă de coeziune socială; ele se înscriu în constituția comportamentului indivizilor ce compun grupul social. Prin rolul și dimensiunea lor coercitivă, legile sociale edifică o tablă de valori obligatorii și previn atitudinile deviante în raport cu ceea ce socialmente este acceptat. 4.2.1. Dinamica culturii Oamenii sunt rareori conștienți de natura dinamică a culturii. În fapt, componentele culturii pe care le-am discutat sunt adesea luate
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
provocării mediului și răspunsului pe care civilizația îl dă acestei provocări. Pe scurt, el a argumentat că dacă provocarea nu este prea severă și dacă răspunsul este suficient de creativ, atunci civilizația poate continua. În realitate, în măsura în care fiecare civilizație se edifică pe realizările civilizațiilor premergătoare, ea poate să obțină în fiecare ciclu un stadiu mai ridicat al dezvoltării. Dacă răspunsul civilizației la provocările care i se adresează nu a fost suficient de creativ, ea poate muri. ISTORIA UMANITĂȚII ÎNTR-O ORĂ
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
dintre erorile fatale ale timpului nostru este de a crede rezolvată problema producției. Această iluzie, am sugerat-o, rezultă, În principal, din incapacitatea noastră de a recunoaște că sistemul industrial modern, cu satisfacția sa intelectuală, epuizează bogățiile pe care este edificat”.<footnote Ibidem, p. 20. footnote> În locul producției de masă - care implică un mare consum de resurse materiale și energetice, autorul propune sistemul producției prin mase. „Tehnologia producției de masă poartă În ea violența. Ea face ravagii pe plan ecologic. Ea
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
exclusiv, sunt bunuri comune sau proprii. * Construcții efectuate de soți. În această situație intervin atât dispozițiile C. civ., cât și cele ale C. fam. În dreptul civil situația este reglementată prin accesiune, potrivit căreia proprietarul terenului devine și proprietar al construcțiilor edificate pe terenul său. Aici se pot deosebi mai multe situații: > un soț ridică o construcție cu mijloace care fac parte din comunitatea de bunuri pe terenul proprietate a celuilalt soț, cu consimțământul acestuia, încât poate să dobândească un drept de
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
executate. Natura juridică a dreptului soților asupra construcției ridicată fără autorizație, pe terenul unui terț, si care sunt cuprinse în masa partajabilă este a unui drept real, nu a unui drept de creanță sau un drept de folosință. Această construcție edificată de soți în timpul căsătoriei aduce în patrimoniul lor comunitar toate drepturile ce decurg din faptul edificării construcției, respectiv dreptul de a folosi construcția și de a fi despăgubiți de proprietarul terenului, dacă acesta îi va lipsi de dreptul de folosință
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
Ajuns deputat, Spiridon Necșulescu din Titanic vals nu vrea decât să strângă în jurul său familia și izbutește. Opera lui e de factură casnică și genealogică. Fiecare cu izbânzile lui... Chirică din Omul cu mârțoaga e un specialist al turfului care edifică un rezultat măreț: face dintr-o mârțoagă patentată un campion. Personajele lui Ionel Teodoreanu reușesc în literatură: alter ego-ul Dănuț publică poeme în proză cu succes, iar colegul lui, Mircea, devine critic literar, atent la relațiile autorilor recenzați. Un caz
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
civilizației. În schimb, spre oroarea lui Felix, colegul său Weissman locuiește într-un imobil cu camere de raport unde sunt, după afirmația unui locatar, două sute de chiriași și un singur closet. Lucrul pare posibil, iar cine nu crede se poate edifica pășind chiar azi pe Calea Moșilor de la Pache spre Sf. Gheorghe. Structura de beton armat nu ajunsese la construcții civile, cu atât mai puțin la particulari. Casa lui Moș Costache e din pereți portanți de cărămidă, cu planșee pe grinzi
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
Moldova e colorată în aceeași nuanță cu restul spațiului ex-sovietic, cu excepția țărilor baltice. Nu vă supărați, dar țara dvs. nu a dat până acum semne că vrea să intre în Uniunea Europeană. S-o aducem aici cu forța?...” Alții, ceva mai edificați asupra istoriei recente a Basarabiei și a „specificului” nostru național, au avut o atitudine mai prudentă și aparent mai înțelegătoare, dar compasiunea lor reținută mi-a sunat mai usturător decât replica indiferentă a celor dintâi: „E foarte greu să ai
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
unor reglări de conturi. Tinerii scriitori basarabeni, „copii ai perestroicii” cum i-au numit cu exactitate chiar oponenții lor - „bătrânii” - le reproșează acestora din urmă o biografie plină de compromisuri, considerându-i ostași ideologici ai literaturii sovietice moldovenești, care au edificat, pe măsura talentului fiecăruia - împotriva programului național afișat la începutul deceniului nouă - rușinosul edificiu (mai degrabă e o șandrama) numit Republica Moldova de astăzi. Deși extrem de dur și generalizant, lăsând pe dinafară puținele și timidele momente de existență verticală înregistrate în interiorul
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
noștri s-au pronunțat fără echivoc pentru construcția capitalismului în Basarabia? Cuvântul capitalism provoacă o crispare prost mascată în mediile culturale, deși nemulțumirii acesteia îi scapă „amănuntul” că nivelul de viață al țărilor occidentale, pe care îl invidiem, s-a edificat în capitalism, acolo unde a fost pusă în capul mesei performanța, valoarea, spiritul de emulație. Departe de a conștientiza aceste adevăruri, intelectualii basarabeni își descoperă uimitoare reflexe „socialiste”. Ei regretă retragerea statului din cultură, deși pledează, în spiritul noilor sloganuri
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
I.N. ar avea serioase probleme în aprecierea procesului literar, pe care pretinde a-1 urmări cu oarecare consecvență. Postmodernismul și optzecismul românesc au adunat o bibliotecă și o bibliografie întreagă, și cel interesat cu adevărat de acest fenomen se poate edifica ușor (nu avem timp și nici spațiu pentru a-i oferi liste). Avansul polemic al dlui I.N. mi s-a părut neserios (textul elaborat de Samson Noah cade în același registru), ceva situat între fronda benignă și gluma prietenească, când
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
ar avea ceva cu conducerea US. Revista noastră a criticat US, pe un ton civilizat și cu vădită îngrijorare, deoarece conducerea US a oferit, din păcate, destule motive pentru critică în acești ani. Nu reiau aici rechizitoriul, oricine se poate edifica răsfoind colecția Contrafort-ului. În altă ordine de idei, eu nu împart dihotomic lumea în „ai noștri” și „ceilalți”, după un pretins și foarte îndoielnic criteriu patriotic, sub care se ascunde adesea o faună imundă, ci o evaluez cu măsura
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
sunt două brațe ale uneia și aceleiași entități. Hibrid prin natura sa originară, el Își relevă puritatea și un fel de exclusivism orgolios prin actul decodării și decriptării semnelor componente. Mizând aproape În exclusivitate pe memoria scurtă a zilei, scriitorul edifică, În tăcere, o altă memorie, care e a textului literar Însuși. Din aparenta lipsă de interes pentru felul În care se autodescrie și din neastâmpărata obsesia de a se proiecta În pagină, scriitorul Își modelează o nouă Înfățișare, extrem de personală
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
de notații, din ordonarea cronologică a Întâmplărilor. Din minima rezistență la imperativele creației. Între scrierea jurnalului și presiunea temporală se ivește o tensiune, În urma căreia autorul trece grija construcției pe seama timpului. Opțiune nu lipsită de ciudățenie, pentru că același timp care edifică ampla construcție o și erodează interior, o distruge. Altfel spus, principiul Însuși al scrierii jurnalului este autodistrucția 43. Dar disoluția jurnalului Înseamnă și disoluția eului. Nemaiavând un spațiu de manifestare, acesta dispare, constrâns la o nesfârșită tortură interioară. Din această
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
subiect aparte de cercetare 38, evoluând considerabil în următorii ani. Studiul conținuturilor s-a extins apoi și asupra practicilor prin care sunt vehiculate. Manualul și uzajele sale nu asigură doar conservarea unor informații sau atitudini. Alături de alte instanțe publice, școala edifică o anume imagine despre trecut, având la dispoziție variate strategii de impunere a codurilor culturale în vigoare. Mesajele care îi parvin sunt selectate politic și academic, iar ele se legitimează, încă o dată, prin faptul că sunt asimilate de sistemul educațional
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
bătăliei de la Podul Înalt (unde se află un monument ecvestru) și legendara "Movilă a lui Burcel", din apropiere. Aici s-a construit o mănăstire (închinată lui Ștefan cel Mare și Sfânt), s-a ridicat un bust voievodului și s-a edificat un ansamblu comemorativ alegoric celebrând, în general, virtuțile apărătorilor Patriei 168. În ceea ce privește informația strict istorică, manualul amintit este foarte sumar. Abundă însă în sintagme patetice: "omagiu marelui voievod", "cel dintâi dintre principii lumii", "latinitatea strigă din tranșee (sic!)", "Podul Înalt
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
la fel de cert, prin densitate. Numele lui Ștefan apare în orice colț al Moldovei, cel mai adesea în lipsa ori chiar împotriva evidenței istorice. În Iași, de exemplu, persistă convingerea potrivit căreia el "a dat ordin să se construiască Palatul Culturii" (clădire edificată la începutul secolului XX) sau, cel puțin, că acesta ar fi "palatul unde a locuit". Prin urmare, se ignoră atât faptul că respectivul așezământ este o creație a secolului XX, cât și proximitatea adevăratei sale ctitorii, biserica "Sf. Nicolae Domnesc
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
prin apelul la mecanisme cauzale simplificatoare, prin raportarea la același spațiu geografic de-a lungul unor epoci foarte diferite, prin căutarea acelorași intrigi, indiferent de personaje, ca și prin simpla înșiruire, în ordine crescătoare, a unor datări precise. Așa se edifică un repertoriu de referințe culturale credibile, stabile, consensuale, la fel de necesare individului, cât și comunității cu care se identifică. Trecerea de la fapt la timp, ca personaj principal al narațiunii istorice, presupune un efort considerabil de redefinire a reprezentărilor temporale. Ar putea
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
panouri imense reprezentînd peisaje și meserii tradiționale canadiene, reflectate în gigantice oglinzi și acompaniate de mesaje sonore elocvente: susur de izvoare, bătăi de aripi, vuiet de valuri). Am ales aceste exemple extreme pentru a evidenția ponderea extraordinară a "imperiului semnelor", edificat în univers. Uneori stresante, invadatoare (mesajele publicitare, gadget-urile din cutia poștală), alteori indispensabile (codul rutier, codul lingvistic sau cel gestual), semnele ne introduc în cultura proprie și cultura celorlalți (Roland Barthes a "intrat" în cultura niponă prin intermediul semnelor gării
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
de la nume proprii: În comedie, parodia ar fi intrat prin Hermippos, Aristofan, Alexis, Diphilos; hilarodia e o specie a mimusului helenistic, parodie a tragediei, care după numele lui Simos se va numi și simodie"126. Diferențele specificate de cercetătorul român edifică în privința raportului dintre comedie și parodie, arătând că nu întotdeauna speciile se intercondiționează. Ele fuseseră, de altfel, sesizate și în Deipnosophistae a lui Athenaios din Naucratis (170-230 e.n.). "Tratatul" său este cel puțin ciudat, dacă ținem seama că reunește o
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
o alegere a celor mai buni, și îndeosebi spirite vrednice, printre care Apolonius și, după cum ne spune un scriitor al vremurilor sale, Cristos, Avraam și Orfeu și altele asemănătoare. Ba mai mult chiar, că deși împăratul era păgân, intenționa să edifice un templu lui Cristos; informația ar putea constitui un obiectiv dinainte stabilit, raportat în narațiune. Evocarea tendinței împăratului Tiberiu (14-37 p.Chr.), de a propune Senatului recunoașterea lui Cristos ca divinitate, subliniază efortul autorului de a demonstra în comportamentul lui
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
Camarilei. Aceasta avea în fruntea ei pe însuși regele Carol și își rotunjea averile secătuind bugetul țării cu o stăruință și o asiduitate rar întâlnită. În acest spirit, își achiziționau pachetele de acțiuni ale marilor întreprinderi din România. Cazul Malaxa edifică perfect situația instaurată: N. Malaxa (alias „Măxulică”, după cum îl apela în intimitate însuși suveranul) i-a oferit regelui cumpărarea de acțiuni încât acesta a devenit proprietar pe 35% din capitalul Uzinelor Malaxa. Între rege și Camarilă, adică „consorțiul Carol-Lupeasca-Urdăreanu”, pe
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
teatru al absurdului. Aceste sublinieri sunt ilustrate într-o analiză a piesei Endgame de Samuel Beckett care nu are o acțiune unitară și o înlănțuire dinamică a evenimentelor, ci prezintă o serie de întâmplări disparate. Endgame mai curând atacă decât edifică teleologia din drama tradițională. Richardson consideră că pentru a interpreta o asemenea piesă nu trebuie să urmărim traiectoria intrigii, ci să verificăm dacă există sau nu în construcția ei, ceva asemănător intrigii: . În accepția lui Richardson, Beckett refuză: . Există un
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
teatru al absurdului. Aceste sublinieri sunt ilustrate într-o analiză a piesei Endgame de Samuel Beckett care nu are o acțiune unitară și o înlănțuire dinamică a evenimentelor, ci prezintă o serie de întâmplări disparate. Endgame mai curând atacă decât edifică teleologia din drama tradițională. Richardson consideră că pentru a interpreta o asemenea piesă nu trebuie să urmărim traiectoria intrigii, ci să verificăm dacă există sau nu în construcția ei, ceva asemănător intrigii: . În accepția lui Richardson, Beckett refuză: . Există un
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]