228,143 matches
-
de adecvare față de o artă complet nouă pentru publicul românesc. Recunoaște însă că au existat și unele momente în care mimica și expresivitatea gestului, a trupului, au comunicat mai mult, precum în momentul în care nobilul Tosa e atacat de efectul veninului, când „musculatura feței îi tresărea, mâinile i se zbăteau convulsiv”. O altă influență benefică a artei japoneze o vede autorul în domeniul artelor plastice, unde „pictura modernă e de multe ori influențată vădit de arta japoneză. Combinația lor de
O trupă de teatru japonez by Mircea Popa () [Corola-journal/Imaginative/13283_a_14608]
-
edificat asupra limitelor severe ale pedagogiei. Nu adopt însă scepticismul integral. Oameni din specia mea se nasc în permanență, iar rîndurile scrise sub această rubrică i-ar putea ajuta, cel puțin pe unii dintre ei. Nu vom ști niciodată ce efect are o pagină scrisă și ce ecou poate stîrni ea într-o conștiință necunoscută, aflată la sute de kilometri distanță, dar în așteptare febrilă.
Preambul by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Imaginative/13361_a_14686]
-
într-atât de bine te știe. / Tu nu îl vezi, însă./ n-ai cum îl auzi/ pune bine urechea”. Sunt vagi irizații blagiene la mijloc, dimpreună cu un soi de romantism abstractizat. Alte poeme însă dezvoltă aceleași simboluri cu aceleași efecte sugestive: „pielea/verbul/cortul omului/în deșert.” Superbe, două poeme într-un vers, cu imagini la fel de blagiene, salvate însă de stilizarea extremă: „pădurea, hoață, pândea casa. Fremăta./ casa neclintită.” Al treilea fel de poezii Al treilea volum selectat pentru azi
Lecturi la zi by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Imaginative/13545_a_14870]
-
motorină, al comisiei de protecția muncii, al achiziționării de material didactic cu totul fantezist și încă altele pierdute în memoria colbuită a documentelor. În nebunia aceasta a hârțogăriei, plecarea elevilor la practică de două ori pe an avea asupra mea efectul unei partide de odihnă la Honolulu sau Miami. Mă văd și astăzi urcând în gaz-ul școlii - o șandrama rămasă din timpul colectivizării - și aventurându-mă prin labirintul de șosele prăfuite, prin sate de câmpie cu case prăpădite și biserici
Viața la țară by Constantin Mateescu () [Corola-journal/Imaginative/13194_a_14519]
-
o moarte și, același, pocăit, din față, dat în vileag în timp ce se chinuie, cu o răbdare divină ( diavolească?) să coacă un ou la flacăra unei lumînări prin rosătura ce o făcuse, cu vîrful cuțitului, printr-un fund de sertar. Asemenea "efecte de perspectivă cu revers ironic sînt frecvente în prozele lui C. Țoiu, conferindu-le un aer de familie complice în interior și diferențial în exterior.
Iulie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/13741_a_15066]
-
siguranță, ele n-au dispărut. Am observat acest lucru în urma unui, să-i spunem, exercițiu de amabilitate de mai lungă durată, în încrederea mea nu lipsită de modestie "Cum ți-e chipul, te poartă". Ceea ce m-a mirat, a fost efectul de uimire până la uluire al celor care gustau amabilitatea. Prima lor reacție era în general, nevoia stringentă de răsplătire. Clasic: o bomboană, o atenție, o portocală. În urma refuzului, o scurtă, bănuielnică, nemulțumire. Apoi, desigur, resemnarea sau promisiunea unei răsplătiri globale
Vremea proverbelor by Dina Hrenciuc () [Corola-journal/Imaginative/13773_a_15098]
-
gândi fără să nu mă cutremur"7. Într-adevăr, chiar la începutul ultimei părți a romanului se spune că plecările spre munte devin din ce în ce mai frecvente, iar dacă ipoteza noastră este valabilă, în sensul că muntele, care simbolizează "stabilitatea", are un efect tămăduitor asupra bolii mintale a lui Pașadia, putem afirma că înmulțirea plecărilor către munte este în legătură cu înrăutățirea stărilor Craiului, datorate evident prezenței dușmancei. Femeia și muntele sunt așadar legați, dar într-o dinamică antitetică: prima se hrănește cu energiile Craiului
Flacăra rece a unei flori negre by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Imaginative/13716_a_15041]
-
istorice petrecute. Dihotomia real/ ideal își spune încă o dată cuvîntul. Orientările tradițonaliste, generoase în intențe, și-au vădit falimentul. Crima spirituală cea mai gravă s-a petrecut în regimul comunist, cînd joncțunea catastrofală dintre internațonalismul proletar și națonalism a produs efecte care perturbă astăzi o integrare firească și decentă în Uniunea Europeană, de exemplu. Aspectul cel mai deficitar al evoluței românilor în modernitate îl constituie organizarea socială coerentă în urmărirea unui țel comun. Se pare că, dincolo de virtuțle estetice propriu-zise, }iganiada lui
Sincronism și globalizare by Gabriel Onțeluș () [Corola-journal/Imaginative/13792_a_15117]
-
care politica își făcea loc în viețile artiștilor, fie ei și declarat apolitici, Thomas Mann știa că cea mai nimerită oglindă și măsurare lucidă devine ironia, autoparodia, umorul. „Seriozitatea presupune gluma", ne amintește Ion Ianoși, „dar numai gluma serioasă are efect", chiar sacrul poate fi „glumeț", „gluma poate fi sacră", căci „omul este neștiutor și înțelept, păcătos și ales". Iar într-o lume în care nici o valoare nu rămîne neatinsă, Thomas Mann știe că răspunsul stă în binele-rău sau răul-bine peste
LECTURI LA ZI by Roxana Racaru () [Corola-journal/Imaginative/13948_a_15273]
-
au circulat și în spațiul Europei de Răsărit. Concluzia vine destul de ușor: „Or, analizînd fenomenul urban din acest punct de vedere, ideea unei dezvoltări haotice a Bucureștiului devine, dacă nu absurdă, în orice caz, de nesusținut." Să fie pitorescul mahalalei efectul unui plan bine elaborat? Radu Olteanu, Bucureștii în date și întîmplări, prefață de acad. Constantin Bălăceanu Stolnici, cu un argument al autorului, Paideia, București, 2002, 510 pag. Silvia Kerim, Vedere din Parfumerie, ediția a III-a, revăzută și adăugită, Minerva
LECTURI LA ZI by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Imaginative/14030_a_15355]
-
impact ca firmele luminoase ale magazinelor. Fiecare are strigătul lui, "după felul omului și după felul mărfii". Mircea Damian face o mică radiografie sonoră: "Uneori strigătul este ca un chiuit, alteori scîrțîie, alteori se-aude de departe, ca o doină". Efectul este de seducere a cumpărătorului. Cînd își anunță crrapuuu, pescarul-negustor "se înnoadă în cuvînt, îl zbîrnîie, îl răsucește, îl sfredelește și-l azvîrle" de parcă vezi cuvîntul, și, simultan și crapul, "înotînd într-o dungă prin aer, pătrunzînd în bucătărie, sfîrîind
Fețe cunoscute ale necunoscuților by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/13934_a_15259]
-
și al unei voci cooperante. Astfel au procedat cu siguranță toți intelectualii nevăzători importanți ( foarte puțini la număr) până la generalizarea alfabetului Braille, dar și mult după aceea. Numai că Louis Braille a apărut exact la timp. Tocmai se înființaseră, ca efect al climatului iluminist, primele școli pentru orbi în Occident ( cea dintâi, la Paris, în 1784), tocmai se încheiase epoca napoleoniană cu campaniile sale militare, iar invențiile de război rămăseseră în aer. Una din acestea era și cea a căpitanului de
Revanșa lui Homer by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Imaginative/13932_a_15257]
-
vremii. Nu era, în mod evident, încă de la început, agreată de pontifii noului regim responsabili de sectorul presă și literatură. "Ruptura de partid", despre care i-a vorbit Jeaninei Delpech, a avut loc, așadar, în urma "demascării" din "Luptătorul". {i dacă efectele n-au fost mai drastice și imediate, faptul se datorează probabil "relațiilor" pe care scriitoarea le avea încă în rîndul celor instalați la putere (unii cunoscuți la Iași, precum Al. Voitinovici, pomenit aluziv în Les Mailles du filet), ca și
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13872_a_15197]
-
Răchițeanu, căci ele nu pot fi expediate nici la maculatură. Dar nici instituite ca ceva cât de cât valoros. Sunt pur și simplu paginile de jurnal ale unui om care l-a citit pe Emil Cioran, și știm cu toții ce efect contaminant are Emil Cioran. Teofil Răchițeanu scrie jurnal ca și cum ar folosi fișe de lectură. E inautentic, fals, e Cioran second hand. Îmi pare rău să scriu lucrurile astea, melancolia diaristului poate fi reală, tristețile veridice, dar forma literară le compromite
LECTURI LA ZI by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Imaginative/14082_a_15407]
-
plenitudinar." Sau "Ori de câte ori îmi lipsești te caut ca pe cealaltă jumătate a mea pentru a-mi reîntregi ființa..." sau "Cerul ochilor tăi în care strălucea roua pură a melancoliei..." și așa mai departe... Metafore simple, epitete ornante, vocabular cioranian 100%, efect zero. Autorul se prea poate să fie un om sensibil, o structură melancolică, un poet. Tehnic vorbind, jurnalul mai permite abateri de la literar, lamentații și patetisme, cu singura exigență a autenticului. Îi recomand lui Teofil Răchițeanu să fie el însuși
LECTURI LA ZI by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Imaginative/14082_a_15407]
-
lor locurile unde au fost turnate scenele din Middle-Earth. Încă nu s-a ajuns, cu acest cult al inelelor din secolul XXI, printre înverzitele dealuri ale Noii Zeelande, la nivelul procesiunilor organizate mai demult de discipolii lui Wagner, la Bayreuth... Efectul economic global al ecranizării Inelelor în Noua Zeelandă nu trebuie subestimat. Printre altele țara a devenit un loc de atracție pentru producătorii de filme și iată că a și început turnarea unei alte megaproducții hollywoodiene. În insula nordică, la poalele vulcanului
Scrisori de la marginea lumii de Katharina Biegger by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/13958_a_15283]
-
existența unele altora, și cele din urmă confirmându-le pe cele dintâi, pe cele mai mari, la nesfârșit. Și autorul acestui studiu țesându-și obsesiv grila de lectură printr-o disecare chirurgicală dar și printr-un tip de operație cu efecte psihotice (repetiția acelorași idei și acelorași citate de prea multe ori în cele 280 de pagini) ia aceste marote de mână și le aduce dinaintea publicului pentru a-i reaminti acestuia nu numai de scriitor sau de jurnalist ci în
LECTURI LA ZI by Iulia Argint () [Corola-journal/Imaginative/14275_a_15600]
-
prea multe ori în cele 280 de pagini) ia aceste marote de mână și le aduce dinaintea publicului pentru a-i reaminti acestuia nu numai de scriitor sau de jurnalist ci în primul rând de omul Albert Camus. Operație cu efecte psihotice deoarece am avut o puternică senzație de déjà-lu și tendința de a reveni asupra unor pagini din cauza asemănării, a repetiției informațiilor, nu o dată ci de mai multe ori. Totuși, analiza întreprinsă în Albert Camus și exigența unității este bine
LECTURI LA ZI by Iulia Argint () [Corola-journal/Imaginative/14275_a_15600]
-
călăuzite în viață. Dacă cineva s-a dovedit o canalie patentă, iar altcineva un ageamiu cu fumuri de expert, el nu ezită să le spună de la obraz, și unuia, și celuilalt, ce crede despre ei, rupând relațiile indiferent de posibilele efecte neplăcute ale brutalei sincerități. Conștient de valoarea proprie, îi este peste puteri să respire același aer cu mediocritățile deghizate în repere artistice. Bunul lui simț țărănesc, de neîmpăcat cu lipsa de măsură și de cuviință, îi dictează atunci să se
Vederi din Iași by Alexandru Dobrescu () [Corola-journal/Imaginative/14204_a_15529]
-
m-au făcut, la un moment dat, să iau creioanele, hîrtiile liniate și "curajul" de-a vă scrie? El, Dinescu, mai în glumă, mai în serios, mi-a zis: "Bătrîne, ești șmecher, îți apare o carte, îi scrii lui Raicu, efectele sînt cele scontate!" Da, o să-mi apară o carte, vă scriu... Numai că ar fi totul prea simplu, prea văzut "dinafară". Și de altfel, se va observa, în timp, că e vorba de cu totul altceva. De fapt, "declanșarea" a
Din ce în ce mai despărțiți de noi toți by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14221_a_15546]
-
eroul și unele date ale problemei care organizează conflictul, finalul este un adevărat abandon în mijlocul tabloului, fie straniu, fie burlesc. Ruptura bruscă a faliilor narațiunii are menirea de a submina "cenușiul" printr-o ironie camuflată. Această opțiune este mai de efect decât alternativa unor concluzii moralizatoare sau a unei banale incisivități. O lume fără destin, fără cap, promisiune a conservării cadrelor, continuă să existe nestingherită. Din acest punct de vedere, n-ar fi nepotrivită o demonstrare a tragicului din substrat. Ceea ce
LECTURI LA ZI by Irina Marin () [Corola-journal/Imaginative/14304_a_15629]
-
din anii '50: " - Adevărul! Ce era adevărul în '51 sau '52?", " - Și ce făceai dumneata prin '52? - Tremuram de frică." Interesant e că, până la urmă, spovedania bizarei și incoerentei mărturisiri, care desface la tot pasul o mulțime de înțelesuri, are efect curativ, iar frica dispare în final. Am să mă opresc puțin asupra unui aspect specific literaturii târgoviștenilor: migrarea de idei, procede, motive și chiar de fragmente de la o carte la alta, dar și de la un autor la altul, precum și pulverizarea
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/14272_a_15597]
-
Precu, pentru care, fapt excepțional, atunci, ca și azi, primește și onorarii. N. Iorga era probabil convins că-l elogiază în articolul Doi mari scriitori: Vasile Pop și Mihail Sadoveanu, alăturând numele unui biet anonim de al viitorului strălucit povestitor. Efectul a fost contrar. Această poamă mistreață - notează Sadoveanu - a conducătorului nostru n-am mistuit-o cu plăcere." Cuvântul hotărâtor avea să-i aparțină tot lui Titu Maiorescu. El a dorit să-l cunoască personal și l-a chemat acasă în
Mihail Sadoveanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14171_a_15496]
-
posibil. Ne aflăm din nou în fața unui caz atît de frecvent în țara noastră de "ce-ar fi fost dacă-ar fi fost": speculațiile sunt îndreptățite dar, vai, inutile. Rămîne triumful artistic al autorului, care utilizează atît de convingător posibilitățile efectului de "înstrăinare" al teoreticienilor formalismului rus, privind cu ochi de copil și de adolescent mizeriile războiului și ocupației, lașitățile și turpitudinile care ies deodată la iveală, micile eroisme și marile suspiciuni, retorica militară găunoasă și sensurile tăcerii. Curios la prima
O capodoperă de tinerețe by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14252_a_15577]
-
ani, în 1926, și tradus în engleză sub titlul Mary în 1970) și la Podvig (1932, în traducere Glory, 1971). Acuitatea notației senzoriale, metaforica în ordinea lui "micro" din aceste romane care descriu copilăria și adolescența, precum și procesul îndrăgostirii și efectele lui mnemonice, derivînd fără îndoială din Proust, și totuși ne-proustiene, tăioase ca o margine de scoică, le-am regăsit în scurtul episod de la Constanța în care apare Gi - al cărei nume poate vrea s-o sugereze pe Gi(lberte) a
O capodoperă de tinerețe by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14252_a_15577]