2,955 matches
-
culturale, sociale). Deși este o entitate colectivă, comunitatea are capacitatea de a fi, de a deveni subiect. Este o specificare în spiritul lui Etzioni, deoarece se indică "vocea morală a comunității", amintind de superegoul freudian care socializează și controlează impulsurile egoiste ale individului. O idee implicită, când amintim de granițele materiale sau simbolice, ține de aceea că în comunitate regăsim un set nestructurat de relații dar în același timp comunitatea este privită ca un set organizat de relații. În funcție de orientarea propriului
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
la fel cum are unul de plecare. Vom susține acest punct de vedere odată cu construirea propriei definiții. Ponderea relativă a lui "eu", respectiv "noi", traduce în general diferențele de conținut ale relațiilor sociale, cu promovarea frecventă a necesității depășirii abordării egoiste, atomizante. Dar încărcarea pronumelui "noi" cu toate virtuțile poate oculta ceea ce îl poate face ca uneori să devină "periculosul pronume", cum îi spune Richard Sennett. "Locul este geografie, o locație pentru politică; comunitatea evocă dimensiunile sociale și personale ale locului
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
spiritul public prin creșterea unității și satisfacției comunitare" (Fowler, 1996: 89). În decursul existenței, oamenii își utilizează doar o parte a capacităților de implicare, gândire etc. Astfel, consideră unii, oamenii și-ar dori să fie mai mult decât niște indivizi egoiști, lipsindu-le doar oportunitatea de a acționa ca atare. Comunitățile legate de crize sunt concepții ale comunității catalizate de vremuri și nu de elemente intelectuale. Un exemplu elocvent este reprezentat de mișcarea ecologistă. Atenția deseori conjuncturală pe care o primesc
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
gradul de integrare și aceasta înrâurește în bună măsură chiar predispozițiile genetice. În contextul cercetării sale dedicate fenomenului sinuciderii, Durkheim arată că sinuciderea variază invers proporțional cu gradul de integrare a grupurilor din care individul face parte. Amintind de sinuciderea egoistă și cea anomică, Nisbet arată că anomia este, pe scurt, o deteriorare a comunității morale, în timp ce egoismul este o deteriorare a comunității sociale. O perspectivă complementară celei macro-sociologice prezente la Durkheim întâlnim la Simmel cu a sa comunitate moleculară. Dincolo de
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
și totul decurge ca întotdeauna în principiu, formele specifice de fenomenalizare devenind obiect de analiză. Aceștia din urmă sunt numiți comunitariști. În comunitarism, comunitatea este privită "ca o a treia cale între procesele și structurile statale birocratice și schimburile voluntariste, egoiste de pe piață. O comunitate nu este cu siguranță o simplă agregare, așa cum este o populație" (Frazer, 1999: 68). În măsura în care acceptăm ideea că familia este o comunitate, problema continuității comunității dispare. Dar aici este prezentă o controversă. Ca și noi, sunt
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
complet. 3. Comunitarism / individualism Comunitarismul promovează fără rezerve ideea reîntoarcerii necesare de la "eu" la "noi" ((, legat de aceasta, ideea de integrare a noastră dincolo de aspectele individualiste. Este astfel în postura de "a treia cale" între relațiile impersonale, birocratice și cele egoiste de pe piață. Elisabeth Frazer arat( c(, dac( ar fi să identific(m o singură temă în cadrul comunitarismului, aceasta ar fi reprezentat( de anti-individualism, ce poate fi tratat urm(nd trei teze. O primă teză este de factură ontologic( sau metafizic
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Cred că singurul criteriu al adevăratei vocații este următorul: interesarea caldă pentru acea parte a omenirii, asupra căreia ești chemat să lucrezi. Nu g(ndul la situația individuală să te hotărască, căci aici vanitatea sau te miri ce alte porniri egoiste te pot (nșela ci g(ndul la ceilalți, (n spre al căror folos este instituit (n societate felul funcționării tale" (Sărbătorirea Profesorului Titu Maiorescu la Universitatea din București, (n ziua de 22 Noemvrie 1909. Socec, 1910, apud Lovinescu, 1940: 336
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
pe această temă au relevat câteva dimensiuni esențiale ale conceptului (Brint, 2001), cu precizarea că nu toate comunitățile sunt caracterizate de toate aceste dimensiuni: * relații sociale dense idee care apare încă de la Durkheim, în analiza pe care o face sinuciderii egoiste (Durkheim, 2005); * atașamentul pentru, și implicarea în instituții (școală, biserică, asociații pe bază de voluntariat, sindicate) efectul fiind creșterea gradului de încredere în ceilalți și asupra dezvoltării comportamentelor civice (Almond, Verba, 1996). Absența acestei implicări este asociată cu delincvența, abuzul
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
nu vă place la oamenii din satul dumneavoastră? 1. Harnici, gospodari 54,9 % 1. Bârfitori 21,3 % 2. Credincioși 13,8 % 2. Invidioși 18 % 3. Buni, cumsecade, înțelegători 9.3 % 3. Răi, dușmănoși 14,9 % 4. Cinstiți 8,6 % 4. Egoiști, zgârciți, avari, lacomi 9,3 % 5. Săritori, oameni de ajutor 6,7 % 5. Consumul de alcool 4,1 % 6. Respectuoși, politicoși 5,2 % 6. Dezbinați 3,7 % 7. Uniți 3,4 % 7. Necinstiți (fură) 3,0 % 8. Omenoși, primitori 3
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
8. Mândri, încrezuți 2,6 % 9. Respectă tradițiile 1,9 % 9. Leneși 2,2 % Ludoș Spuneți ce vă place la oamenii din satul dumneavoastră? Spuneți ce nu vă place la oamenii din satul dumneavoastră? 1. Harnici, gospodari 41,8 % 1. Egoiști, zgârciți, avari, lacomi 17 % 2. Buni, cumsecade, înțelegători 9,7 % 2. Bârfitori 15,7 % 3. Săritori, oameni de ajutor 7,9 % 3. Răi, dușmănoși 11,6 % 4. Cinstiți 7,8 % 4. Consumul de alcool 8,5 % 5. Respectuoși, politicoși 6
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Harnici, gospodari 7,2 % 2. Buni, cumsecade 17,0 % 2. Cinstiți 2,4 % 3. Hoți, ticăloși, parșivi 5,3 % 3. Buni, cumsecade 2,0 % 4. Răi, dușmănoși 5,1 % 4. Deștepți, inteligenți 1,2 % 5. Necăjiți, amărâți 4,5 % 4. Egoiști, avari, zgârciți 1,2 % 6. Deștepți, inteligenți 3,9 % 4. Ospitalieri, primitori 1,2 % 7. Săraci 8. Deschiși, calzi, prietenoși 3,7 % 3,4 % 4. Hoți, ticăloși, parșivi 5. Deschiși, calzi, prietenoși 1,2 % 1,0 % 9. Egoiști, avari, zgârciți
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
5 % 4. Egoiști, avari, zgârciți 1,2 % 6. Deștepți, inteligenți 3,9 % 4. Ospitalieri, primitori 1,2 % 7. Săraci 8. Deschiși, calzi, prietenoși 3,7 % 3,4 % 4. Hoți, ticăloși, parșivi 5. Deschiși, calzi, prietenoși 1,2 % 1,0 % 9. Egoiști, avari, zgârciți 2,2 % 10. Cinstiți 2,0 % Sursa: cercetare proprie Alte răspunsuri oferite de subiecți, care reprezintă procentual sub 1% din totalul răspunsurilor, au fost: ambițioși, culți, patrioți, fără noroc, liniștiți, dezbinați, sau răspunsuri memorabile cum ar fi "buni
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
românii își atribuie numai calități (inteligenți, primitori, modești), maghiarii le atribuie românilor numai defecte dezbinați, leneși, hoți, ipocriți și consideră că sunt religioși, iar rromii atribuie preponderent calități românilor cumsecade, demni de încredere, cinstiți, harnici -, dar și câteva defecte delăsători, egoiști. Printre defecte același studiu enumeră duplicitatea, indisciplina, lenea, egoismul, slugărnicia, naivitatea, dar și credulitatea, mitocănia, superficialitatea. Rezultatele sunt confirmate și de alte studii (vezi în Vasiliu, 2005: 61-65) care prezintă aproximativ aceleași calități și defecte ale românilor autoatribuite inteligență, hărnicie
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
și tendințe egocentrice, ceea ce le determină să creadă că au numai drepturi, nu și îndatoriri. Incapacitatea de a accepta o frustrare, un reproș sau sugestie constructivă îi face pe acești elevi să recurgă la încercări de satisfacere a trebuințelor lor egoiste pe alte căi decât cele legale. Ă Labilitatea afectivă reprezintă una din caracteristicile personalității delincvenților, ea manifestându-se prin: sugestionarea rapidă în raport cu impresiile de moment formate; reacții imprevizibile (datorate insuficientei dezvoltări a autocontrolului afectiv); lipsa unei autonomii afective (determinate de
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
poate deveni sursă de conflict cu cei din jur. Astfel, privarea de blândețea maternă, convingerea puternică a unui elev că este persecutat de către un profesor sunt situații care produc modificări importante de caracter sau de atitudine la copil: aceasta devine egoist, hipersensibil, revoltat sau chiar agresiv. Desigur, educația nu trebuie să suprime frustrările, deoarece ele dezvoltă rezistența psihică, inițiativa și combativitatea în lupta cu factorii generatori de conflict și nemulțumire, dar este necesar ca aceste situații de frustrare, de care ne
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
practicieni cu scopul obținerii unor avantaje materiale. Alți adepți ai eugeniei au atacat fără echivoc avortul, pe care Îl considerau o forță periculoasă, distructivă pentru societate, pentru că Încuraja lipsa de responsabilitate față de prioritățile de sănătate comune și dădea prioritate interesului egoist al individului față de cele ale națiunii 55. Ioan Manliu era convins de faptul că selecția celor care ar fi trebuit și celor care nu ar fi trebuit să se reproducă, În acord cu prioritățile eugenice, trebuia să aibă loc Înainte de
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
propuse de autor ............................................................. 337 Referințe bibliografice ................................................................................................ 380 Argument Reflecțiunile consacrate ale umanității, devenite În timp adevărate embleme ale cugetării umane, sînt ferestre deschise spre spiritualitate. Ele angajează sufletul uman pe un drum al spiritualizării, al detașării de o existență materialistă egoistă și primară (senzuală), asigurînd astfel condiției umane acea dimensiune intelectuală și culturală carei dă omului posibilitatea să-și aprecieze valoric existența: Începînd la talpa Însăși a mulțimii omenești Și suind În susul scării pîn’la frunțile crăiești, De a vieții lor
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
a manifesta grijă față de această părticică de divinitate din noi, pentru a nu se pierde; avem datoria de a da spiritului nostru hrana care i se potrivește, pentru a nu-l coborî și sili să trăiască doar În lumea intereselor egoiste, a unor trebuințe strict materialiste. Vorbind despre om, Benjamin Constant spunea: „Omul decade sufletește de Îndată ce poartă În sine un singur gînd pe care e silit să-l ascundă neîncetat.” Iar Socrate a fost și mai categoric: „Nu a trăi e
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
M. Eminescu, psihicul colectiv este mai etic decît cel individual, deoarece primul cultivă binele general (fixat În reguli și principii morale), pe cînd psihicul individual este preocupat În special de binele personal, fixat În tot felul de interese și scopuri egoiste. Desigur, pot fi și excepții de la regulă: ex. mase de oameni care pot fi manevrate, la un moment dat, cu abilitate În scopuri egoiste de către conducători puternici, Însă cu structură paranoică (ex. Hitler); sau spirite evoluate, detașate de individual și
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
individual este preocupat În special de binele personal, fixat În tot felul de interese și scopuri egoiste. Desigur, pot fi și excepții de la regulă: ex. mase de oameni care pot fi manevrate, la un moment dat, cu abilitate În scopuri egoiste de către conducători puternici, Însă cu structură paranoică (ex. Hitler); sau spirite evoluate, detașate de individual și preocupate de principii generale (ex. Socrate). * „A gîndi este cea mai grea muncă din cîte există; probabil de aceea o fac atît de puțini
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
Își are cauzele ei și, din cîte ființe există, nici măcar una nu e așa cum n-ar trebui să fie” (D. Diderot). Într-adevăr, rebuturile din natură nu sînt contrafăcute, În schimb, conduita umană oferă atîta ipocrizie, nestatornicie, vanitate și nedreptate egoistă! Nu spunea, În acest sens, Talleyrand atît de nimerit: „Graiul i-a fost dat omului ca să-și ascundă gîndirea”(?!) * „Dacă omul va Începe cu certitudinile, va sfîrși prin a se Îndoi: dar dacă va Începe cu Îndoielile, va sfîrși prin
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
cu cel În care trebuie să demonstrezi, printr-o anumită metodă și prin anumite rezultate, valabilitatea unei anumite ipoteze propuse. * „Prin interpretare poți să faci o nedreptate mai gravă.” (P. Syrus) Pentru că sînt rare nterpretările care să nu fie părtinitoare egoiste sau orgolioase: „Cei ce se joacă prea subtil cu vorbele, pot cu ușurință să le corupă sensul” (W. Shakespeare). * G.B. Shaw ne oferă un exemplu care demonstrează faptul că „logica” este o știință care face posibil totul În interpretare: „O
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
ipotezelor de pornire. În plan afectiv și moral, reversibilitatea permite realizarea procesului empatic de transpunere În trăirile și aspirațiile altuia, facilitînd astfel schimburi echilibrate nu numai de idei, ci și de sentimente; de asemeni, se evită astfel apariția unei tendințe egoiste de a considera că ai numai drepturi, nu și datorii În comunitatea În care trăiești. * „Mă plictisește să citesc cărți ca să știu ce voi spune despre ele! Asta nu mai Înseamnă să citești, să te lași furat de lectură; Înseamnă
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
pentru «egoismeleă altora”. * „Și-mi caut leacul/Și la Dumnezeu și la dracul.” (Tudor Arghezi) Putem să ne găsim mulțumirea În lacrima bucuriei „binelui” pe care am reușit să-l facem pentru alții, sau În satisfacția exagerată a unei mulțumiri egoiste de sine. * „Am o foarte bună memorie pentru a uita.” (G. Stevenson) Este paradoxul „memoriei”, care, atunci cînd se află În slujba unei conștiințe Încărcate, sau comode, nu numai că-și potențează uitarea, ci se complace cu ea. * „Poți fi
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
mai ai Încredere În nimeni, Începi să nu mai ai Încredere nici În tine Însuți, deoarece Încrederea În sine are nevoie de o confirmare a Încrederii venite din partea celorlalți. * „Fiecare aude numai ceea ce Înțelege.” (J.W. Goethe) Există un aspect egoist al actului de Înțelegere, fiecare dintre noi fiind dispus să-l abordeze doar În măsura intereselor și a dispoziției afective de moment. Însă există și un aspect strict intelectual, care ține de potențialul fiecăruia de a realiza diferențierile semantice. De
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]