1,246 matches
-
în 1924, nici cum s-a auzit vocea sa în ultimatumul din iulie 1940. Nu trebuie să uităm, însă, nici orientarea filorusă a doritorilor instaurării noii hegemonii rusești post-sovietice. În timp ce tot ce este românesc este demonizat, fratele de la răsărit este elogiat ba, mai mult, se încearcă ștergerea crimelor comunismului în Basarabia. Referindu-se la foametea din 1946-1947, în care au pierit peste 200.000 de oameni, V. Grosul constata că „nu corespund realităților afirmațiile despre tăinuirea de către conducerea locală a adevăratului
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
se naște din acest dialog tensionat dintre vocația regresivă și instinctul junimist al gradualismului și organicității. Discontinuă și vizionară, gândirea sa rămâne parte, până la un punct cel puțin, a trunchiului originar junimist. Îndatorat, ca și Rosetti, unei sensibilități burkeane, Eminescu elogiază alternativa conservatoare întrucât reconciliază contrariile și aduce împreună progresul și tradiția. Critica formelor fără fond este justificarea intelectuală a evoluției organice. Nici pentru țara noastră nam gândit vreodată dea propune un sistem care să învieze veacul al XVIIlea, epoca lui
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
generică, este capabil să reziste asaltului mulțimii - populismul îi este străin, ca și concesia față de sensibilitatea revolu ționară. Impresionantă și discontinuă, cariera lui P.P. Carp se suprapune, la 1914, cu finalul regimului politic pe care Junimea la susținut și la elogiat. Compromisul fondat pe temperarea și limitarea votului universal și pe ocrotirea proprietății în fața reformelor agrare orchestrate de stat era pe cale de a fi înlăturat. Războiul mondial naște o stare de excitare a spiritelor care descurajează ape lul la gradualism și
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
compus tratate doctrinare și morale unde și-a exprimat adversitatea față de filozofia greacă, pe care o considera, dacă era folosită în cadrul Bisericii de persoane cu o cunoștință teologică precară, parte componentă a culturii păgâne și cauza potențială a apariției ereziilor. Elogiind caracterul mai mult decât logic al credinței creștine și situându-l pe un nivel superior față de atitudinea rațională a filozofiei grecești, își începea prestigioasa interpretare latină a creștinismului oferind contribuții deosebite elaborării teologice grecești. Ulterior, când s-a exprimat prin
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
repetând integral gândirea acestuia, sfântul Maxim spunea că: Nu este rău să-ți asumi o funcție publică, însă e rău să administrezi o funcție publică ca și cum s-ar administra ceva ce ar aparține propriei familii. Asemenea sfântului cartaginez, aprecia și elogia legea care stabilea un stipendiu soldaților, privându-i de scuza că trebuie să fure pentru a putea trăi. Maxim rostește regula principală a creștinului, potrivit căreia: În toți creștinii prima cinste, trebuie să fie serviciul militar, și că onestitatea este
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
influențe sociale precise nu pretindea neapărat aristocrația centurionului nostru, deoarece știm că la Roma mulți liberți deveniseră puternici și se bucurau de un mare prestigiu. Deși a fost libert și centurion, Cornelius se bucura și de un anumit prestigiu social elogiat chiar de Faptele Apostolilor, 10, care ne informează asupra multor sale fapte de milostenie. Adjectivul multe nu trebuie înțeles doar cantitativ, ci și calitativ: pomenile numeroase și abundente ale centurionului ne vorbesc despre om înstărit. Generozitatea sa viza îndeosebi prima
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
În termeni comuni și care nu pot fi comunicate pe Înțelesul tuturor (cum sunt, de exemplu, cele despre moarte, neant, dialectică sau eshatologie). Răspunsul filosofului dezavuează, evident, claritatea (sau subtilitatea), câștigată În mod comod, În raport cu niște lucruri facile Înțelegerii și elogiază În schimb acea interioritate psihică dispusă să realizeze travaliul Înțelegerii profunde a marilor probleme ale existenței: „Prefer de o mie de ori avântul unui spirit barbar, exploziv și debordant, decât distincțiile complet irelevante ale spiritelor subtile, iubitoare de diferențieri În
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
mai demn de Încredere cu cât a fost el Însuși implicat În evenimentele pe care le povestește și pare prea puțin Înclinat spre lingușeala celor mari. Al doilea exemplu este Philippe de Commines, pe care nu mai contenește să-l elogieze, admirându-i simplitatea limbajului, puritatea narațiunii și absența vanității. A treia evocare are În vedere Memoriile lui du Bellay, autor la care apreciază faptul că a ocupat funcții de răspundere, dar pentru care se teme că ar pleda În favoarea regelui
[Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
învățământul mediu, timorați de prestigiul autorilor "consacrați" sau creatori de limbaje insolite, lipsiți de curajul de a pronunța judecăți de valoare proprii, atenți să nu spună ceva în dezacord cu aprecierile oficializate sau emise de critici în vogă, Maria Pavnotescu elogiază răspicat ceea ce consideră valoros la orice poet indiferent de cota lui de reputație și denunță tranșant, fără trac, ceea ce găsește neizbutit în versurile poeților admirați chiar de ea însăși: Nichita Stănescu, Nina Cassian, Marin Sorescu, Ion Gheorghe, Adrian Păunescu. Strădania
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
etc., într-un cuvânt toată boema bahică, dar și mari poeți și pictori ai lumii: Poe, Villon, Vigny, Hoffman, Klee, Kandinsky, Miro, Goya. Portretele sunt pitorești în ideea destinului villonesc hărăzit creatorilor și poetului implicit. Înfrățit cu Pîcă, copilul bulevardului, elogiază legea prieteniei, lege nescrisă: "Parcă-l văd/ în pragul cârciumii/ Târând bețivi-n urmă toată gloata:/ avea priviri de foc și pumnii grei/ Și mușchii pe ciolane cu lopata (Pîcă)"."Prietenul la ultima țigară -/ cu prietenul își va-mpărți chiștocul
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
1958; "Poeme", E. P. L., 1963; "Parabola focului", E. P. L., 1967; "Clopotul nins", Editura Eminescu, 1971; "Secțiunea de aur", Editura Eminescu, 1973; Starea lirică", eseuri, Editura Eminescu, 1975. Formula poetică a lui Vasile Nicolescu este claritatea, înclinată spre clasicism, și atunci când elogiază patria, și când comunică sentimente intime. Elementul primordial, focul heraclitian, este invocat obsesiv, ca un simbol al purificării și al transformărilor permanente. Vasile Nicolescu este un intelectual, universul poeziei sale include elemente livrești, transmise însă cu emoție. Poetul închină un
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Și, pentru că legile sunt atât de complicate, au fost cuprinse în ecuații matematice pe care nu le mai putem reprezenta. Nichita Stănescu transfigurează poetic idei științifice, construcții teoretice de anvergură. Numind mari spirite din sfera științei, (Ptolomeu sau Euclid), poetul elogiază efortul etern de cunoaștere și conștiința demnității umane. Pornind de la conceptul lui Ptolomeu, că pământul stă în centrul universului, Nichita Stănescu demonstrează, contemplă, meditează, pentru ca apoi, de undeva din afară, să recompună universul din pământ, aer și foc, într-un
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
unde poeta întrezărește vindecarea de sine prin expulzarea excesului" (Cristina Cârstea). Cu adevărat notabile sunt însă abia poemele maternității, unele dintre ele în ritmuri populare (De cătănie), altele în sonuri aproape liturgice (Bunavestire), toate circumscrise, fără excepție, nevoii de a elogia intrarea în cea mai fericită zodie a feminității, apoi suita de revelații continue, mereu surprinzătoare, a mamei. Miza lor este devoalată, pe jumătate, în finalul textului Opera magna: "Și tu vezi, dragul meu,/ nici ție nu ți-am numărat/ fir
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
pe fraternitate, pe dragoste întru evanghelie, care să aibă drept menire să elibereze bărbatul și femeia de orice sclavie degradantă, să-i facă fericiți aici, pe pămînt, pe cei ce n-au primit de la viață decît durere și sărăcie, să elogieze și să facă îmbelșugată munca dătătoare de hrană, să-i lumineze pe cei pe care neștiința îi ticăloșește [...]. Va fi un lăcaș din care vor iradia gînduri rodnice și generoase, un lăcaș al milosteniei, al libertății, al iubirii, din care
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
invitația la acțiune. "Stimulator al energiei", cum spune Barrès, eroul este pentru D'Annunzio cel în jurul căruia "toate sufletele dobîndesc o maximă strălucire, luminînd fulgerător cerul spiritului". La mormîntul ridicat în memoria tînârului devenit erou, Maximin, poetul german Stephan George elogiază în acesta capacitatea de metamorfozare"29. Grație acestei capacități, toți apropiații lui Maximin "vor putea deveni mai mari și mai frumoși". "Dați-ne oameni mari și fapte mari pentru a putea regăsi sensul bucuriilor mari", va spune unul dintre personajele
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
ale muncii, înmulțirea manufacturilor, progresul "artelor mecanice" chiar în acest moment este refuzată orice formă de economie modernă. Anatema este aruncată asupra activităților comerciale, asupra "cîștigurilor murdare" ale negoțului, peste "cloaca bogățiilor", în vreme ce o bogată literatură despre negustori și antreprenori elogiază deschiderea de noi drumuri, circulația bunurilor, înmulțirea schimburilor. Condamnate în numele Fericirii și al Virtuții, "complicitatea ban-industrie", căutarea bunăstării, efortul general pentru ameliorarea condițiilor de viață sînt apreciate de numeroșii analiști drept tot atîtea cuceriri ale Civilizației. Nu trebuie decît să
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
impus pentru totdeauna. În schimb, există avertismente foarte clare, pe care trebuie să le acceptăm, referitoare la aspectele mai generale, ale politicului și religiosului, avertismente date direct sau indirect (armaniacii, burgunzii, Liga, Fronda, Comuna). Bineînțeles, dincolo de emoția cu care este elogiat sentimentul unirii, dincolo de ardoarea ce stimulează adeziunea colectivă în jurul unui aceluiași sistem de valori și al acelorași amintiri, observatorul, fie el și mai puțin atent, trebuie să regăsească acel plan ascuns aî neliniștii, care trimite la istoria celei de a
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
recurentă a abandonului în slujba ei, fie și ca figurantă, fie și în travesti; personajul liric devine poezia însăși. Ipostaze predilecte sunt vestala sau preoteasa, chipuri statuare ale abnegării supuse, dar mai ales jertfa rituală. Prefațând Fiord imaginar, Nicolae Balotă elogia apariția unei poete „din cea mai autentică, din cea mai nobilă stirpe a liricilor” și îi semnala „geniile tutelare” începând cu Lautréamont și, trecând prin Rimbaud ori prin Saint-John Perse, până la Bacovia. Seria reperelor folosite în motouri sau infratextual poate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290423_a_291752]
-
fost materia primă pentru opera unei vieți"6. În cazul lui Pauli, era vorba mai degrabă de un preaplin al intelectului. Pauli a fost un copil supradotat. La 19 ani, era deja autorul unui volum enciclopedic despre teoria relativității, volum elogiat de însuși Einstein. La 24 ani face descoperirea sa științifică majoră principiul de excluziune care îi poartă numele și care avea să-i aducă Premiul Nobel în 1945. Urma cea mai vie a acestei experiențe este convingerea sa că problema
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
conștientă că o resurecție a omului nu este posibilă decât prin artă. O rubrică permanentă, „Cronică”, e susținută de N. T. (Nae Tarabă), semnătură sub care scrie Nae Antonescu. El îi comemorează pe Pavel Dan și pe Duiliu Zamfirescu, îl elogiază pe C. Daicoviciu, iar pe Zaharia Stancu îl consideră lipsit de conștiință estetică: „are talent, scrie frumos, dar își bate joc de artă”. Texte programatice mai dă Călin Popovici, de asemenea asupra „confuziei”, intervenția având unele accente antiestetizante. Gh. Bulgăr
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289022_a_290351]
-
lar focul. Ultimele două versuri, reproduse din finalul poeziei lui Arghezi, nu sunt marcate prin semnele citării, ceea ce este specific intertextualității. Poezia poate fi „citită“ și cu o altă grilă de semnificații, ca o paro die a liricii proletcultiste care elogia „victoriile socialismului“, electrificarea satelor, mecanizarea agriculturii, „culturalizarea“ țărănimii. Această dimensiune parodică se realizează prin tonalitatea ironică, prin deconstruirea unor clișee ale „limbajului de lemn“. Limbajul poetic cărtărescian se remarcă prin amestecul registrelor stilistice: tenta ostentativ populară a cuvintelor, neologisme (termeni
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Micle. În ziua de 31 decembrie, în urma unei crize de epilepsie, în bojdeuca sa din mahalaua Țicăului, părăsește lumea aceasta și Ion Creangă. 1890. Ceremonia de înmormântare are loc la 2 ianuarie, la Cimitirul Eternitatea din Iași. Institutorul Toma Săvescu elogiază memoria dascălului, iar Eduard Gruber vorbește despre scriitor. La 5 ianuarie căpitanul Constantin Creangă anunță că cedează moștenirea părintească (9000 lei) pentru publicarea unei ediții a operei tatălui său. Se constituie un comitet cu A. D. Xenopol președinte, Ed. Gruber și
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
specialist chirurg, profesor și director de spital la Asigurările Sociale. Un moment semnificativ al aprecierii contribuției sale a fost în anul 1937, cu ocazia sărbătoriri a 25 de ani de activitate în acest domeniu. S-au reunit atunci, pentru a elogia activitatea marelui chirurg, reprezentanți ai organizațiilor patronale și de salariați, asociațiile de medici și farmaciști, elevi și colaboratori ai maestrului. Sărbătoritului i s-a dat o mare prețuire, manifestarea fiind pusă sub patronajul unui prestigios comitet de onoare, alcătuit, printre
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
lui Dumnezeu, să coasă ficatul; hemoragia se oprește și omul supraviețuiește. La auzul acestei povestiri, toți cei din amfiteatru, în zilele următoare, fără să spunem unul altuia, ne-am strecurat tiptil în sălile de operație din strada Arhitect Mincu. Îl elogiam, îl admiram și îl stimam pe marele șef de clinică de la Colțea..., dar sufletul meu a fost tulburat de virtuozitatea tânărului chirurg care a avut curajul să coasă ficatul.... După șapte ani de la cursul de specialitate organizat de acad. N.
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
toată viața: „Labor improbus omnia vincit”. Admirăm energia dumneavoastră creatoare, energia dumneavoastră științifică și pasiunea constructivă. Vă urăm să aveți în viață toate satisfacțiile pe care le meritați. În numele doctorului Traian Nasta (absent motivat n.n.), dr. V. Vlădescu (asistentul său) elogiindu-l pe dr. Topa, a subliniat că acesta s-a afirmat - oriunde a lucrat, prin propria sa muncă și prin concursuri grele, pe care le-a susținut la locurile de onoare pe care le ocupă [52]. Doctorul Petre Topa, în
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]