1,266 matches
-
de dezvoltare. Altele vor fi strategiile corporative legate de infrastructura etică pentru organizația reactiv-defensivă aflată într-un stadiu maturizat de dezvoltare, și altele pentru cea proactiv-ofensivă începătoare. În plus, în lumea sistemelor de structuri mondializate, panaceul este colaborarea și înțelegerea; emergența noilor strategii de angajare a stakeholders se materializează în alianțe și parteneriate strategice, parteneriate sociale, "e-fluentials individuali" etc. Fenomenul multi-stakeholders obligă afacerile la schimbarea strategiilor: de la competiția acerbă între ele la colaborări multisectoriale. Coduri etice în organizațiile profit Procesul de
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
-și satisface propriile nevoi". Pe baza Raportului Brundtland vor fi configurate cele 40 de capitole ale Agendei 21 și cele 27 de principii ale Declarației de la Rio, din anul 1992. Dezvoltarea durabilă a devenit un sistem formal de reglare a emergenței globalizării și cuprinde măsuri legale cu caracter obligatoriu, în forma tratatelor sau convențiilor, sau cu caracter neobligatoriu, în forma declarațiilor, rezoluțiilor sau seturilor de linii directoare și orientări politice, măsuri instituționale și mecanisme de finanțare viabile. Cele mai importante repere
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
corecții ori de câte ori este necesară reajustarea acțiunilor la obiectivele și scopul dezvoltării comunitare. Concluzie Dezvoltarea durabilă globală, bazată pe respect față de natură, față de drepturile universale ale omului, justiția economică și cultura păcii, este un complementar și un sistem de reglare adecvat emergenței mondializării industriale. Dezvoltarea durabilă reprezintă un cadru internațional de principii coroborate în vederea păstrării echilibrului între valorile economice, naturale și societale ale umanității. Conform "criteriilor și indicatorilor" lui Helmut Breitmeier, dezvoltarea durabilă ar include trei aspecte majore: mediul este parte integrată
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
suferință și chin. Lumea perfectă era un vis din care creierul vostru primitiv încercă continuu să iasă63. Metamorfoza operată de globalizarea economică a fost inițiată de progresul tehnologic, fără precedent în istoria omenirii, de economia de scară și continuată de emergența economiei bazată pe cunoaștere. Nu neapărat în această ordine și nici separate, ci mai degrabă ca aspecte ale aceluiași continuum evolutiv. Capitolul care urmează avansează câteva idei despre legătura dintre cercetarea științifică, tehnologie și sustenabilitate, în general. Știința a fost
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
rezultatelor ei rămâne cel de asigurare a nevoilor prezente fără a periclita viitorul lumii. Ceea ce face rezonabil discursul prin care grupuri multiple de stakeholders autorizați reclamă dreptul de a lua parte, alături de oamenii de știință, la procesul decizional legat de emergența tehnologiilor. Sau altfel spus, activarea unui proces deliberativ autentic. "Ințelege, te rog, că pentru mulți dintre noi hegemonia actuală a profesioniștilor este cu adevărat înfricoșătoare. Ai creionat un viitor distopic în care "amatorii" dețin controlul. Cu mult mai multe (sunt
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
o anumită formă de cochetărie: flirtul monden sau "viciul femeilor cinstite". FLIRTUL MONDEN "VICIUL FEMEILOR CINSTITE" Apariția cuvântului flirt în perioada Belle Époque, cu rezonanța sa care, fiind străină, pare ciudată, nefăcând altceva decât să traducă fenomenul istoric reprezentat de emergența unei noi forme de educație sentimentală în cadrul mediilor înstărite. Ceea ce surprinde, uluiește și uneori șochează spiritele, motivând utilizarea acestui cuvânt inedit, este noua atitudine a domnișoarelor, care devin mai energice, mai îndrăznețe, mai curioase decât fuseseră în urmă cu cincizeci
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
complexă. Numai pentru acest fapt și tot ar merita să mai zăbovim asupra chestiunii. Itinerarul lui Bab ilustrează într-adevăr foarte bine acest fapt sociologic și istoric major, această tendință care, începând din perioada Belle Époque, devine tot mai pronunțată: emergența tineretului. Pe măsură ce autoritatea familială se erodează, se afirmă o nouă sociabilitate, proprie tinerilor. Pe măsură ce se eliberează de supravegherea părintească, tinerii, mai cu seamă tinerele fete, se apropie tot mai mult unii de alții. Ei formează grupuri, găști de prieteni. Jocul
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
care premarital 53,2 51,0 74,6 Din care marital 46,8 49,0 25,4 Femeile care au folosit contracepția la primul contact sexual (%) 20,7 27,3 50,6 Sursa: Ancheta asupra dinamicii unor fenomene populaționale și emergența unor stiluri de viață în România, 2004, Institutul de Studii Sociale, Sondaje, Marketing și Publicitate Metro Media Transilvania. Intrarea în viața sexuală are loc la o vârstă mai precoce la generațiile mai tinere în comparație cu cele mai în vârstă. Datele anchetei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
1960-1964 19,9 19 18,0 1965-1969 19,9 20 16,4 1970-1974 19,9 20 14,6 1975-1979 19,5 19 17,7 1980-1984 18 33,1 1985-1986 17 61,5 Sursa: Ancheta asupra dinamicii unor fenomene populaționale și emergența unor stiluri de viață în România, 2004, Institutul de Studii Sociale, Sondaje, Marketing și Publicitate Metro Media Transilvania. Din datele tabelului 2, care prezintă și procentul femeilor cu un debut sexual precoce, putem observa, începând cu cohorta 1975-1979, o creștere
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
anume după vârsta de 21 de ani. Graficul 1 prezintă distribuția femeilor din ancheta 2004DSVF după tipul debutului vieții sexuale. Graficul 1. Distribuția femeilor după tipul debutului vieții sexuale, pe cohorte FIGURA Sursa: Ancheta asupra dinamicii unor fenomene populaționale și emergența unor stiluri de viață în România, 2004, Institutul de Studii Sociale, Sondaje, Marketing și Publicitate Metro Media Transilvania. La toate cohortele, cu excepția celei mai tinere, se păstrează o pondere de peste 50% a femeilor cu un debut al vieții sexuale la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
mediane la cele două evenimente sunt de 19 ani și respectiv 22,1 ani). Graficul 2. Vârste mediane la primul raport sexual și la prima uniune în anchetele 99RRHS și 2004DSVF FIGURA Sursa: Ancheta asupra dinamicii unor fenomene populaționale și emergența unor stiluri de viață în România, 2004, Institutul de Studii Sociale, Sondaje, Marketing și Publicitate Metro Media Transilvania. Cohortele născute după 1975 sunt cele care au ajuns la maturitate după anul 1990, într-o perioadă în care România a fost
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
de libertate Nivel de semnificație Regiunea istorică 14,789 6 0,022 Tipul localității 42,998 4 0,001 Educație 257,921 10 0,001 Frecventarea bisericii 12,709 6 0,048 Sursa: Ancheta asupra dinamicii unor fenomene populaționale și emergența unor stiluri de viață în România, 2004, Institutul de Studii Sociale, Sondaje, Marketing și Publicitate Metro Media Transilvania. Pentru a constata care este sensul asocierii între tipul de debut al vieții sexuale și variabilele luate în considerare, am analizat tabelele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
80% 19,10% 100,00% Moldova 16,70% 59,40% 23,90% 100,00% București 12,50% 67,40% 20,10% 100,00% Total 19,30% 61,00% 19,70% 100,00% Sursa: Ancheta asupra dinamicii unor fenomene populaționale și emergența unor stiluri de viață în România, 2004, Institutul de Studii Sociale, Sondaje, Marketing și Publicitate Metro Media Transilvania. Tabelul 5 prezintă sensul asocierii între variabila „debutul vieții sexuale” și variabila „tipul localității de origine”. Putem constata că respondentele provenite din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
24,30% 100,00% Urban mic 18,80% 59,60% 21,60% 100,00% Rural 24,40% 60,10% 15,40% 100,00% Total 19,30% 61,00% 19,70% 100,00% Sursa: Ancheta asupra dinamicii unor fenomene populaționale și emergența unor stiluri de viață în România, 2004, Institutul de Studii Sociale, Sondaje, Marketing și Publicitate Metro Media Transilvania. În ceea ce privește legătura dintre educație și debutul vieții sexuale, putem observa că femeile care au parcurs mai mulți ani de școală au trăit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
00% Scoală postliceală, colegiu 7,30% 61,10% 31,60% 100,00% Studii universitare, postuniversitare 5,70% 59,70% 34,60% 100,00% Total 19,10% 61,20% 19,70% 100,00% Sursa: Ancheta asupra dinamicii unor fenomene populaționale și emergența unor stiluri de viață în România, 2004, Institutul de Studii Sociale, Sondaje, Marketing și Publicitate Metro Media Transilvania. Există asociere și între gradul de frecventare a bisericii și activitatea sexuală. Religiozitatea este în general asociată negativ cu comportamentul sexual premarital
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
64,60% 16,70% 100,00% rar 18,70% 62,40% 18,80% 100,00% niciodată 24,60% 56,10% 19,30% 100,00% 19,20% 61,00% 19,80% 100,00% Sursa: Ancheta asupra dinamicii unor fenomene populaționale și emergența unor stiluri de viață în România, 2004, Institutul de Studii Sociale, Sondaje, Marketing și Publicitate Metro Media Transilvania. Contracepția la primul raport sexual Un alt aspect care prezintă interes în studiul comportamentului sexual îl reprezintă folosirea contracepției la primul raport
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
începând cu cohorta 1975-1979 se constată o reducere a procentului neutilizării contracepției până la valoarea de 54% (graficul 3). Graficul 3. Folosirea contracepției la primul raport sexual pe cohorte în cercetarea 2004DSVF FIGURA Sursa: Ancheta asupra dinamicii unor fenomene populaționale și emergența unor stiluri de viață în România, 2004, Institutul de Studii Sociale, Sondaje, Marketing și Publicitate Metro Media Transilvania. La cohortele mai în vârstă, și anume cele care au debutat în viața sexuală în perioada anilor’55-’60, procentul foarte ridicat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
de libertate Nivel de semnificație Regiunea istorică 33,514 6 0,001 Tipul localității 50,325 4 0,001 Educația 109,034 10 0,001 Frecventarea bisericii 4,619 3 0,202 Sursa: Ancheta asupra dinamicii unor fenomene populaționale și emergența unor stiluri de viață în România, 2004, Institutul de Studii Sociale, Sondaje, Marketing și Publicitate Metro Media Transilvania. Pentru a vedea care este sensul asocierii între cele trei perechi de varibile luate în considerare, am analizat tabelele de asociere pentru
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
50% 100,00% Țara Românească 15,40% 84,60% 100,00% Moldova 21,00% 79,00% 100,00% București 32,30% 67,70% 100,00% Total 19,60% 80,40% 100,00% Sursa: Ancheta asupra dinamicii unor fenomene populaționale și emergența unor stiluri de viață în România, 2004, Institutul de Studii Sociale, Sondaje, Marketing și Publicitate Metro Media Transilvania. În ceea ce privește sensul legăturii între localitatea de origine și folosirea contracepției la primul raport sexual, putem observa că metodele de contracepție sunt utilizate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
da nu Urban mare 28,50% 71,50% 100,00% Urban mic 17,70% 82,30% 100,00% Rural 14,20% 85,80% 100,00% Total 19,60% 80,40% 100,00% Sursa: Ancheta asupra dinamicii unor fenomene populaționale și emergența unor stiluri de viață în România, 2004, Institutul de Studii Sociale, Sondaje, Marketing și Publicitate Metro Media Transilvania. Tabelul 11 prezintă rezultatele asocierii între educație și folosirea contracepției la primul raport sexual. Cu cât nivelul educațional este mai ridicat, cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
Liceu 24,60% 75,40% 100,00% Școală postliceală, colegiu 28,20% 71,80% 100,00% Studii universitare, postuniversitare 34,60% 65,40% 100,00% Total 19,60% 80,40% 100,00% Sursa: Ancheta asupra dinamicii unor fenomene populaționale și emergența unor stiluri de viață în România, 2004, Institutul de Studii Sociale, Sondaje, Marketing și Publicitate Metro Media Transilvania. Concluzii În tot mai multe societăți s-a produs o disociere relativ crescută între sexualitate și căsătorie și între căsătorie și fertilitate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
ideaticii menite să surprindă cât mai precis configurația și funcționalitatea organismului social. Învățăturile ce cu dărnicie au fost lăsate urmașilor sunt moșteniri în măsură să dea seama despre procesul de sporire și reconfigurare continue al ideaticii care a făcut posibilă emergența unui tip novator de interpretare a vieții sociale. Fiecare creator a contribuit, în mod specific, la îmbogățirea zestrei de idei necesare, clădind baza pentru interpretări viitoare. Conexiunea și filiația ideilor devin atât de evidente, încât lanțul construirii sociologiei apare extrem de
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
de nervii cranieni. În afară de nervul optic, foarte frecvent atins în SM și alți nervi cranieni pot fi prinși de leziunile caracteristice a SM. Leziunea nu este pe traiectul periferic al nervului, ci se localizează totdeauna în trunchiul cerebral, locul de emergență a nervilor cranieni III-XII. Cei mai frecvenți nervi cranieni atinși de SM par a fi nervii oculomotori. Diplopia, semnul principal al atingerii oculomotorilor se întâlnește în 10% din cazurile de SM. Ea se datorează mai frecvent atingerii nervului abduces. Oculomotorul
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
un timp îndelungat, contribuind la imortalizarea celulei. Aceasta, pentru că prin deplasarea în noua sa poziție, oncogena MYC pierde sistemul ei de autoreglare automată, acea autoinhibiție prin feedback negativ care, în mod normal, apare datorită excesului de produs. Așa se explică emergența explozivă de clone celulare B transformate, prezentă în limfomul Burkitt. 8.3.6. Cancerul nazofaringian (CNF) asociat cu virusul Epstein-Barr Frecvență Virusul Epstein-Barr (EBV) este asociat și cu afecțiuni maligne ce apar în celulele epiteliale, nu numai în limfocitele B.
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
istorie al Universității "Babeș-Bolyai" din Cluj-Napoca. Din 2010 devine conducător de doctorate la Universitatea Paris-Est și din 2012 și la Universitatea Babeș-Bolyai. Domeniile sale de interes sunt teoriile constructiviste și alternative aplicate formării și funcționării comunităților politice și, mai ales, emergenței grupurilor radicale și extremiste. Este autor al patru cărți, co-autor si co-editor ral mai multor volume naționale și internaționale, autor al patruzeci de articole științice, director de colecție la Editura Fundației de Studii Europene și redactor șef al revistei știițifice
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]