1,271 matches
-
apoi metode pentru a convinge publicul de realitatea lor? J.S. Dar nu poți fi niciodată sigur că ai introdus toți factorii. Emergența e foarte variată. Tot ce nu e emergență nu e viață. Pentru mine, cel mai simplu exemplu de emergență e de a amesteca sodiu și clor și de a obține clorura de sodiu. B.C. Noțiunea de emergență se dezvoltă ca reacție la anumite concepții prea reducționiste? J.S. Problema reducționistă vine din faptul că, atunci cînd analizăm ceva, rupem niște
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
introdus toți factorii. Emergența e foarte variată. Tot ce nu e emergență nu e viață. Pentru mine, cel mai simplu exemplu de emergență e de a amesteca sodiu și clor și de a obține clorura de sodiu. B.C. Noțiunea de emergență se dezvoltă ca reacție la anumite concepții prea reducționiste? J.S. Problema reducționistă vine din faptul că, atunci cînd analizăm ceva, rupem niște le-gături pe care uităm să le punem la loc atunci cînd refacem sinteza. Cu alte cuvinte, uităm că
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
formație multidisciplinară sub pretextul că asistă la cîteva cursuri de biologie, psihologie, filosofie sau lingvistică? J.S. Aveți perfectă dreptate. Această si-tuație ridică o problemă foarte dificilă și nu știu cum să luptăm împotriva ei. Nu poate fi definită o frontieră, însă chestiunea emergenței e foarte importantă. Luați de exemplu neuronii, care "se-cretă" acțiuni, gînduri. Dacă se consideră că emergența unei populații de neuroni e cea care conduce la un anumit comportament, e foarte dificil să nu spui: asta e o concepție mecanicistă
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
perfectă dreptate. Această si-tuație ridică o problemă foarte dificilă și nu știu cum să luptăm împotriva ei. Nu poate fi definită o frontieră, însă chestiunea emergenței e foarte importantă. Luați de exemplu neuronii, care "se-cretă" acțiuni, gînduri. Dacă se consideră că emergența unei populații de neuroni e cea care conduce la un anumit comportament, e foarte dificil să nu spui: asta e o concepție mecanicistă! Fessard, la ale cărui cursuri de neurofiziologie am asistat cînd eram la SNECMA, a spus o frază
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
o frază care m-a surprins mult: Nu există nici un neuron pontifical". Cu alte cuvinte, comenzile cerebrale nu pot fi reduse la ceva mai mic, trebuie ca ele să rezulte din coerența tuturor acestor neuroni. Am impresia că noțiunea de emergență e o noțiune transcendentală care privește informația mai mult decît materia. Acest domeniu, foarte greu accesibil înțelegerii noastre, reflectă sentimentul că există altce-va în afara materiei în sine. Ceea ce vreau să spun de fapt vorbind despre emergență, e că nu există
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
impresia că noțiunea de emergență e o noțiune transcendentală care privește informația mai mult decît materia. Acest domeniu, foarte greu accesibil înțelegerii noastre, reflectă sentimentul că există altce-va în afara materiei în sine. Ceea ce vreau să spun de fapt vorbind despre emergență, e că nu există o emergență bună la toate, fiecare grup de elemente își are propria emergență, care nu e și emergența creierului nostru etc. Se întîmplă ceva care constă mai ales în a crea relații și care ține de
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
o noțiune transcendentală care privește informația mai mult decît materia. Acest domeniu, foarte greu accesibil înțelegerii noastre, reflectă sentimentul că există altce-va în afara materiei în sine. Ceea ce vreau să spun de fapt vorbind despre emergență, e că nu există o emergență bună la toate, fiecare grup de elemente își are propria emergență, care nu e și emergența creierului nostru etc. Se întîmplă ceva care constă mai ales în a crea relații și care ține de domeniul informației, dar această relaționare nu
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
domeniu, foarte greu accesibil înțelegerii noastre, reflectă sentimentul că există altce-va în afara materiei în sine. Ceea ce vreau să spun de fapt vorbind despre emergență, e că nu există o emergență bună la toate, fiecare grup de elemente își are propria emergență, care nu e și emergența creierului nostru etc. Se întîmplă ceva care constă mai ales în a crea relații și care ține de domeniul informației, dar această relaționare nu e niciodată identică ori similară de la un sistem la altul. Siste-mele
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
noastre, reflectă sentimentul că există altce-va în afara materiei în sine. Ceea ce vreau să spun de fapt vorbind despre emergență, e că nu există o emergență bună la toate, fiecare grup de elemente își are propria emergență, care nu e și emergența creierului nostru etc. Se întîmplă ceva care constă mai ales în a crea relații și care ține de domeniul informației, dar această relaționare nu e niciodată identică ori similară de la un sistem la altul. Siste-mele pseudo-biologice despre care îmi vorbiți
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
Se întîmplă ceva care constă mai ales în a crea relații și care ține de domeniul informației, dar această relaționare nu e niciodată identică ori similară de la un sistem la altul. Siste-mele pseudo-biologice despre care îmi vorbiți își au propria emergență, propriile limite, dar nu e vorba de aceeași emergență, deoarece aceasta nu reprezintă însumarea unor mici emergențe, ci un lucru global. B.C. Noțiunea de emergență nu ne obligă la modestie față de ceea ce putem prezice? În acest domeniu nou al vieții
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
crea relații și care ține de domeniul informației, dar această relaționare nu e niciodată identică ori similară de la un sistem la altul. Siste-mele pseudo-biologice despre care îmi vorbiți își au propria emergență, propriile limite, dar nu e vorba de aceeași emergență, deoarece aceasta nu reprezintă însumarea unor mici emergențe, ci un lucru global. B.C. Noțiunea de emergență nu ne obligă la modestie față de ceea ce putem prezice? În acest domeniu nou al vieții artificiale, se afirmă dimpotrivă, foarte clar pretenția de a
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
dar această relaționare nu e niciodată identică ori similară de la un sistem la altul. Siste-mele pseudo-biologice despre care îmi vorbiți își au propria emergență, propriile limite, dar nu e vorba de aceeași emergență, deoarece aceasta nu reprezintă însumarea unor mici emergențe, ci un lucru global. B.C. Noțiunea de emergență nu ne obligă la modestie față de ceea ce putem prezice? În acest domeniu nou al vieții artificiale, se afirmă dimpotrivă, foarte clar pretenția de a prezice evoluția fenomenelor. Fiecare concept utilizat recent pare
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
similară de la un sistem la altul. Siste-mele pseudo-biologice despre care îmi vorbiți își au propria emergență, propriile limite, dar nu e vorba de aceeași emergență, deoarece aceasta nu reprezintă însumarea unor mici emergențe, ci un lucru global. B.C. Noțiunea de emergență nu ne obligă la modestie față de ceea ce putem prezice? În acest domeniu nou al vieții artificiale, se afirmă dimpotrivă, foarte clar pretenția de a prezice evoluția fenomenelor. Fiecare concept utilizat recent pare să provoace o deformare a ideii inițiale, ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
acestui mod de gîndire spre care se tinde. De aceea acord atîta importanță cărții lui François Jacob, La logique du vivant (Logica viu-lui), în care afirmă că totul e o chestiune de combinații, de bricolaj, deci că elementele creatoare de emergență nu sînt deloc cele care vă sunt date. Cred că, din ce în ce mai mult, cunoașterea noastră nu coincide cu realitatea. E un model care funcționează ca realitatea, modelele ajung la un rezultat asemănător, însă asta nu înseamnă că modul de funcționare ar
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
ai cu adevărat o coerență constantă, dar acest fapt nu e dovedit deoarece, după cum spune François Jacob, se poate ca moduri de funcționare cu totul incoerente să fi condus la același rezultat. Dacă acestea sînt incoerente, înseamnă că există alte emergențe, pe care nu le simțim sau nu le înțelegem. Nu știu dacă nu cumva ceea ce căutăm noi, ceea ce mulți oameni caută înainte sau în paralel cu determinismul nu e chiar emergența, un lucru pe care îl cunoaștem insuficient, apariția unor
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
rezultat. Dacă acestea sînt incoerente, înseamnă că există alte emergențe, pe care nu le simțim sau nu le înțelegem. Nu știu dacă nu cumva ceea ce căutăm noi, ceea ce mulți oameni caută înainte sau în paralel cu determinismul nu e chiar emergența, un lucru pe care îl cunoaștem insuficient, apariția unor fenomene ca urmare a relațiilor care se stabilesc, apariția a ceva nou, care nu e materie, dar care o organizează. Nu asta căutăm, oare, dincolo de reprezentarea printr-un model? B.C. Vă
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
problemă în ceeea ce privește Transversales. Jacques Robin voia să fac parte din comitetul de redacție al Lettre Science/ Culture eram de altfel co-președinte al Grupului Știință/Cultură. Totuși, din momentul în care o publicație a apărut dintr-odată, prin emergență, a apărut și ceea ce eu percep ca pe o adevărată ideologie. Să spunem că perspectiva ecologistă mi s-a părut excesivă. Nu sînt de acord cu ea și cu efectele ei pe plan politic. Inițiatorul acestei evoluții este Armand Petitjean
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
voies d'une économie plurielle (Căile unei economii plurale)68, în care descria îmbinarea contemporană a două faze din evoluția econo-mică: pe de o parte, apogeul (și deci începutul de-clinului) unei creșteri energetice, și, pe de altă par-te, "emergența unei faze simbolizate de calculator și caracterizată prin deplasarea motoarelor creșterii înspre imaterial". Această a doua fază, care anulează timpul și spațiul, este descrisă ca provo-cînd "o formidabilă concentrare de puteri inerente controlului celor două forme de imaterial care sînt
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
Dar odată cu Schrödinger, care se plasează și el în cîmpul termodinamicii, apare o nouă întrebare. Lucrarea sa clasică se numește What is life? (Ce este viața?). Nu mai e vorba despre un mod de funcționare, ci despre o creație, o emergență, o evoluție. Totul se schimbă atunci, căci dacă mod de a funcționa înseamnă repetiție, creația se realizează pornind de la ceea ce e divergent; ea se sprijină pe faptul unic și imprevizibil care, deviind, va antrena mișcarea generală. Particularul își face apariția
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
În anii '80, prima echipă își continua cercetările despre fundamentele economiei și des-pre raporturile acesteia cu filosofia morală și politică; despre structura formală a modelelor de "criză" (echilibre cu prețuri fixe, curentul anticipărilor raționale, relectura lui Keynes de către neoclasici); despre emergența categoriei de raritate; despre autonomia socialului. André Boyer coordo-na o reflecție despre supozițiile epistemologice, precum principiul de raționalitate și de individualism metodologic. Membrii CREA au înmulțit de asemenea numărul traducerilor din autorii americani: Pascal Engel i-a introdus și tradus
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
imparțialitatea care sunt necesare pentru a facilita interacțiunile voluntare. Pentru ca piețele să fie capabile să furnizeze cadrul pentru coordonarea socială, proprietatea și contractul trebuie să fie bine ancorate în drept. Guvernele care eșuează în a furniza acele beneficii publice blochează emergența piețelor. Guvernele pot servi interesul public exercitând autoritatea de a crea lege și justiție, nu fiind slabe, ci fiind autoritare în mod legal și în același timp limitate în puterile pe care le dețin. Guvernele nelimitate slabe pot fi extraordinar
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
arăta ulterior mai în detaliu, idealiștii au găsit cauzele conflictelor armate nu în înclinația inerentă către război a mediului internațional, ci în prăbușirea irațională a potențialei comunități mondiale a națiunilor. Perioada idealistă interbelică a relațiilor internaționale a fost marcată de emergența criticii realiste și a disciplinei relațiilor internaționale, așa cum o cunoaștem de astăzi. Dezbaterea între idealism și realism este considerată prima dezbatere din relațiile internaționale. Dar ea înseamnă mai mult decît atît: realismul își derivă logica internă din opoziția constantă față de
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
în timp cel puțin pînă la Tucidide), ci înțelesul pe care îl dă formulării acțiunii colective, precum și concluzia că hegemonia este benefică într-un sens mai larg. Cu toate acestea, o dată ce se invocă termenul de bun public pentru a explica emergența regimurilor sub hegemonie, argumentul distribuției urmează de la sine, ca o concluzie logică. Într-adevăr, chestiunea [...] pare esențială în lucrarea lui Keohane, After Hegemony, care propune ca problemă fundamentală modul în care beneficiile cooperării hegemonice (generalizate dincolo de actorul hegemonic) pot fi
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
atare, teoria bunului public este strîns legată de analiza funcțiilor guvernamentale într-o economie de piață eficientă. Pornind de la formularea pe care o dă bunului public, teoria stabilității hegemonice poate fi prezentată ca propunînd trei ipoteze. Prima ar fi că emergența unei hegemonii este necesară pentru protejarea unui bun public internațional (teza hegemoniei). A doua este că existența inevitabilă a pasagerilor clandestini (și de aici distribuția inegală a costurilor de furnizare) și/sau o pierdere de legitimitate vor submina poziția relativă
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
ideea eșecurilor pieței sau, mai general, ale asigurării sub-optimale de bunuri specifice domeniului internațional, datorată caracterului anarhic al acestuia. Principala sa obiecție împotriva lui Kindleberger este că "în mod logic, hegemonia n-ar trebui să fie o condiție necesară pentru emergența cooperării într-un sistem oligopolist" (Keohane 1984: 30). Cercetarea sa arată că regulile instituționale și cooperarea își pot avea originea chiar în inima asumpțiilor realiste ale interesului egoist de sine și acțiunii raționale. Aceasta este o critică interesantă și semnificativă
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]