2,028 matches
-
în mesaj, formele de clasificare, identificarea diferențelor posibile între mediul emițătorului și cel al receptorului, sursele de perturbare etc.; Unii cercetători identifică cel puțin patru forme de mesaj: - mesajul care există în mintea, gândurile emițătorului; - mesajul care este transmis de emițător, ceea ce rezultă în urma codificării; - mesajul care este decodificat/interpretat de receptor; - mesajul care este reamintit de acesta; Canalul este suportul fizic al mesajului sau conexiunea psihologică între emițător și destinatar, care le permite să stabilească și să mențină comunicarea. Feedback
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
mesajul care există în mintea, gândurile emițătorului; - mesajul care este transmis de emițător, ceea ce rezultă în urma codificării; - mesajul care este decodificat/interpretat de receptor; - mesajul care este reamintit de acesta; Canalul este suportul fizic al mesajului sau conexiunea psihologică între emițător și destinatar, care le permite să stabilească și să mențină comunicarea. Feedback-ul este un element foarte important al comunicării asigurând circularitatea procesului comunicării, un proces retroactiv. Se constituie din acele mesaje verbale și nonverbale pe care o persoană le
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
a emițătorului, manifestând ceva despre cel care îl produce; semnal, pentru receptorul său și simbol în raport cu semnificatul său „real", întrucât desemnează printr-un concept ceva aparținând unei realități care este sau cel puțin se consideră a fi independentă atât de emițător cât și de receptor. Din perspectiva teoriei lui Bühler, limbajul animal corespunde, unei reacții vitale cu caracter elementar, care nu implică nicio operație simbolizantă. Comparația între strigăte ale diferitelor viețuitoare și strigătele omenești, transpuse în interjecții și onomatopee, justifică atitudinea
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
funcția poetică (centrarea în mesaj). - funcția fatică (mesajul este centrat asupra canalului); - funcția conativă - care vizează adresantul (R); - funcția metalingvistică (mesajul este centrat asupra codului); Funcția emotivă (numită limbaj afectiv de Vendryes sau funcție expresivă, la Bühler) este orientată spre emițător și are ca scop exprimarea directă a atitudinii vorbitorului față de cele spuse de el, iar tendința ei este să producă impresia unei anumite emoții fie adevărate, fie simulate. Stratul pur emotiv al limbajului este reprezentat prin interjecții. Ele se deosebesc
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
este delimitat în mod necesar. Nu există idei prestabilite și nimic nu este distinct înainte de apariția limbii”. Mesajele în care domină această funcție pot fi controlate prin raportare la realitatea obiectivă, prin testul adevărului. Funcția poetică este centrată pe mesaj. Emițătorul este preocupat nu numai de ceea ce transmite, de informația în sine, ci și de modul în care mesajul este organizat estetic. Mesajul trebuie să placă, să-l sensibilizeze pe receptor, să determine emoții artistice. Roman Jakobson este de părere că
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
Mesajul trebuie să placă, să-l sensibilizeze pe receptor, să determine emoții artistice. Roman Jakobson este de părere că în textul poetic informația este ambiguizată, datorită superiorității pe care o are funcția poetică asupra celei reprezentative (referențiale). în textul poetic, emițătorul, receptorul, contextul, toate sunt dedublate sau au chiar trimiteri multiple. Lingvistul analizează mesajul poetic ca fiind unul aparte printre celelalte tipuri de limbaje, datorită predominanței funcției poetice. în limbajul poetic sunt reprezentate toate funcțiile, dar cea poetică este predominantă. în
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
Ia te uită!, înțeleg!, Nu mai spune! sau de inițiere a comunicării: Alo! Funcția conativă (limbaj activ, la Vendryes sau funcție apelativă, la Bühler) este orientată către destinatar și își găsește expesia gramaticală în vocative, imperative sau interjecții de dresare. Emițătorul își exprimă intenția de a-l implica pe receptor în actul comunicării, a-i determina un anume tip de comportament, atitudine sau reacție, iar funcția se materializează în sfaturi, îndemnuri, porunci, rugăminți, indicații, interdicții, în enunțurile incantative de urare, adulație
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
folosesc același cod, vorbirea se concentreză asupra codului: ea îndeplinește o funcțiune metalingvistică (adică de comentariu). Alte funcții ale limbii Stabilirea funcțiilor limbajului are la bază analiza factorilori constitutivi în orice act de comunicare verbală: cel care se adresează („transmițător”, “emițător”), un mesaj, destinatarul („receptorul”), un context („referent”) la care se referă mesajul, un cod întru totul, sau cel puțin parțial, comun atât expeditorului, cât și „destinatarului” și un contact - conducta materială sau legătura psihologică dintre cei doi, care le dă
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
implicând prezența unui interlocutor, în cazul dialogului, sau a mai multora, când are formă colocvială, și are un evident caracter adresativ, beneficiind de o puternică susținere expresivă. în limbajul oral, comunicarea presupune o mai mare angajare prin alternarea rolurilor de emițător și receptor. Limbajul monologat se adresează unui auditoriu în fața căruia se realizează comunicarea și de la care se obține ca feedback doar reacția mimică, pantomimică sau sonoră a publicului. Când acest monolog se desfășoară în absența unui public, emițătorul susține un
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
rolurilor de emițător și receptor. Limbajul monologat se adresează unui auditoriu în fața căruia se realizează comunicarea și de la care se obține ca feedback doar reacția mimică, pantomimică sau sonoră a publicului. Când acest monolog se desfășoară în absența unui public, emițătorul susține un solilocviu, frecvent mai ales la copii, înaintea apariției limbajului intern. În limbajul colocvial sunt implicați mai mult de doi participanți, comunicarea dintre ei realizându-se în rețele cu configurații variate: lanț, triunghi, circular, radial, în furcă etc. Din
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
vorbirea direct în narațiune și insuficienta precizare a rolului categoriei persoanei în narațiune (tendința de a menține persoana I în rezumat). Proba nr. 2 - Comunicarea orală Scopul: Evaluarea capacităților de comunicare orală: ascultare, receptare, înțelegere, sintetizare, exprimare, motivare, argumentare, în calitate de emițător și de receptor al mesajului oral; - Capacitatea slabă de activizare a vocabularului propriu și existența unor resurse lexicale modeste reduc posibilitățile de nuanțare a exprimării. 2.3.2. Etapa experimental - ameliorativă s-a desfășurat în perioada 1 octombrie 2009 - 15
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
tuturor imaginea chipului omului bun și blând care a fost profesorul Ioan Ghinea. Conf.dr. Gh. Andricioaei, 13 noiembrie 2010. Lucrări științifice 1. Contribuții privind calcularea mărimii particulelor coloidale folosind lungimea de unda a celor mai scurte unde electromagnetice produse de emițătorul în masă coloidala (în colab. cu E. Lăzărescu). Anuarul lucrărilor științifice - Inst. Agronmic Galați, 1957, 165-173. 2. Contribuții la studiul grinzilor cu zabrele prin metioda modelelor electrice (în colab. cu F. Motora și A. Chirilă). ). Lucrări științifice ale Inst. Agronmic
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
pendulului de masă variabilă (în colab. cu C. Marcu și G. Rican). Lucrări științifice ale Inst. Agronmic Iași, 1962, 541-546. 8. O metodă optică de măsurare a constanței și pierderilor dielectrice la hârtie și celuloza pe unde electromagnetice produse de emițătorul în masă coloidala (în colab. cu E. Lăzărescu). Revista de fizică și chimie, seria A, Vol. ÎI, nr. 9, 1965, 342-351. 9. Utilizarea numerelor complexe pentru studiul mișcării sub acțiunea forțelor newtoniene (în colab. cu Alfred Braier). Buletinul Inst. Politehnic
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
de relație pedagogice, alături de relația pedagogică interpersonală și de relația pedagogică deontică. Din punct de vedere structural - funcțional comunicarea didactică presupune două forme diferite: a. Comunicarea generală - prin utilizarea de către profesor și elevi a limbajului curent ale cărui componente sunt: emițătorul, calea de transmitere a cunoașterii umane și receptorul; b. Comunicarea de specialitate - prin limbajul științific al unei discipline de învățământ (M. Călin, 1996, p. 57). Una din dimensiunile principale și foarte importante ale relației de comunicare este empatia. aceasta reprezintă
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
persuasiunea. Aceasta este un proces de influențare a atitudinii partenerului, înțeleasă drept calitate a mesajului, intenție sau latură eminamente afectivă a comunicării. Persuasiunea presupune un înalt rafinament psihologic. Studiile consacrate persuasiunii s-au oprit asupra caracteristicilor componentelor procesului de comunicare (emițător, mesaj și receptor). S-a arătat că modul în care este perceput emițătorul, caracteristicile și motivațiile pe care i le atribuie receptorul contează în eficiența persuasiunii. dintre acestea, cea mai importantă este credibilitatea, prin aceasta înțelegându-se câtă încredere inspiră
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
a mesajului, intenție sau latură eminamente afectivă a comunicării. Persuasiunea presupune un înalt rafinament psihologic. Studiile consacrate persuasiunii s-au oprit asupra caracteristicilor componentelor procesului de comunicare (emițător, mesaj și receptor). S-a arătat că modul în care este perceput emițătorul, caracteristicile și motivațiile pe care i le atribuie receptorul contează în eficiența persuasiunii. dintre acestea, cea mai importantă este credibilitatea, prin aceasta înțelegându-se câtă încredere inspiră cel care propune o idee, o atitudine (ex.: cât de pertinente sunt informațiile
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
defectuos, sau de alte tipuri de ideologii, șansa este și mai mare“ (C. Cucoș, 1999, p. 218) În sfera socialului, în general, și în cea a educației, în special, persuasiunea poate fi benefică sau malefică. aspectul benefic se materializează atunci când (emițătorul) profesorul îndeplinește competent rolul de consilier tehnic și afectiv, de persoană cu experiență dispusă să împărtășească din această experiență, atunci când înțelege că fiecare elev este un exemplar unic și, de ce nu, atunci când renunță la rolul de atotștiutor în schimbul altor satisfacții
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
instrumentului care le produce - sistemul fonator, și prin natura specială a mesajului pe care îl vehiculează - ideile. Acest mesaj este o formă dinamică mentală pe care aparatul fonator o transpune în formă dinamică acustică, după un anumit cod, transmis de către emițător și decodat de către receptor. În termenii comunicării, vorbirea implică procesele de codare și decodare. Începutul constă într-un fapt psihic comunicat și exteriorizat sub forma unei idei, gândire prevorbită, care suferă un proces de verbalizare prin vorbirea interioară. După aceea
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
celor două aspecte: emitere și receptare. Emiterea trebuie să fie inteligibilă și organizată la nivel: fonematic, articulator, semiotic, sintactic și ritmic. De asemenea, receptarea presupune și înțelegerea stimulilor acustici verbali prin feed-back, incluzând referiri la capacitatea de a fi și emițător în același timp, precum și faptul că vorbirea e percepută și prin referiri la propriile mișcări articulatorii ale receptorului. Realizarea vorbirii - reprezintă un fenomen complex psiho-fizico-fiziologic cu o funcție semnificativ semantică și comunicativ socială la a cărei producere contribuie aparatul respirator
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
direcție vizează studiul cadrelor vorbirii, pe care întemeietorul integralismului le identifică, în sens generic, cu "circumstanțele în care se vorbește"231 și pe care le împarte, de asemenea, în patru categorii: a) situația, care organizează împrejurările și relațiile spațio-temporale în funcție de emițătorul/autorul unui "text" (vorbit sau scris); b) regiunea, definită ca spațiul în care un semn se manifestă în anumite sisteme de semnificație; regiunea cuprinde, la rândul ei, trei tipuri: zona, domeniul și mediul, în funcție de care Coșeriu va stabili ulterior organizarea
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
c) în raport cu obiectele și cu stările de lucruri, funcția semnului ar fi aceea de a le reprezenta (Darstellung). În consecință, pentru Bühler semnul este "simbol, în virtutea subordonării sale față de obiecte și stări de lucruri, simptom (indiciu), în virtutea dependenței sale de emițător, a cărui interioritate o exprimă, și semnal, în virtutea apelului său către ascultător, al cărui comportament exterior sau interior îl ghidează..."276. Chiar dacă aduce o serie de precizări importante cu privire la statutul acestor funcții, Coșeriu respinge, în același timp, mai cunoscuta schemă
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
textului), poezia cuprinde o serie de alte determinări, nu mai puțin "primare", prin care se sustrage nu numai categoriei textelor "obișnuite" ("informative"), ci și limbajului în general. În mod concret, aceste diferențe vizează finalitatea, dar și factorii generali ai vorbirii (emițătorul, "situația" și destinatarul). 6.2.1. Astfel, o primă diferență fundamentală are în vedere finalitatea distinctă a discursului "informativ", respectiv a celui "poetic" (literar). Chiar dacă de multe ori acestea se relevă a fi asemănătoare sau chiar identice în ceea ce privește "structura" și
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
în timp ce discursul literar nu poate fi judecat în raport cu niciun fapt, ci poate fi doar pus în acord cu necesitatea internă a operei, cu realitatea care e făcută în operă; aici nu există niciun etalon exterior."297 6.2.2. În ceea ce privește emițătorul celor două tipuri de discurs, Coșeriu precizează următoarele: "Subiectul vorbitor al discursului informativ este subiectul empiric. Este, de exemplu, cutare jurnalist determinat, pentru că e vorba de fapte particulare verificate de către indivizi empirici particulari și comunicate, de asemenea, pentru astfel de
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
dă replica); 3. alocutor (căruia enunțul îi este adresat; poate fi prezent sau absent în dialog). Dialogul poate avea un caracter de: a. reciprocitate (când vorbim de cointeresarea personajelor); b. replicitate (când se realizează concret mesajul). Replicile (care presupun un emițător și un receptor) pot fi: a. (1) de informare; (2) de solicitare; (3) de confirmare; (4) de recunoaștere; (5) narative; (6) confidențiale; etc. b. verbale sau nonverbale (apar elemente paralingvistice: gesturi, țipete, mimică etc.); c. scurte, medii, lungi (numite tirade
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
și morfologic. Dintre macrochiroptere, doar vulpile zburătoare din genul Rousettus, de altfel singurele troglofile din cadrul acestui subordin, au posibilitatea unei duble orientări, prin ecolocație în întuneric și prin vedere la lumina zil zilei. Aparatul de ecolocație se compune dintr-un emițător și un receptor. La microchiroptere, emițătorul este laringele. Ultrasunetele sunt generate de trecerea prin glotă a unui curent puternic de a aer, frecvența lor fiind egală cu cea a deschiderilor acestui orificiu. În timpul deglutiției, emisia d de ultrasunete este întreruptă
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]