3,571 matches
-
o ușurință deconcertantă. El amintește de un personaj al lui Soloviov prin aceea că minunile sale sunt menite „să alunge orice suferință și să aducă fericirea întregii lumi” (recunoaștem aici sloganul comuniștilor). În final, un supraviețuitor al Gulagului, Leon Templea, emigrat în Franța, pune capăt acțiunii distrugătoare a lui Țurcanu. Prin intermediul romanului, Dan Stanca propune o impresionantă parabolă a destinului unei țări în tranziție. Toate aceste opere contemporane confirmă vitalitatea mitului nostru, al cărui scenariu se schimbă în funcție de contextul și geniul
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
și nu este de mirare, fiindcă bunicul, Gheorghe Karydi, era posesorul unei biblioteci cuprinzând multă literatură juridică. Radu trebuie să fi primit educația rezervată pe atunci fiilor de boieri 349. Anul 1680 (sau 1681) i-a obligat pe Popești să emigreze la sud de Dunăre. Au plecat săraci - refuzând chiar moștenirea ce li se cuvenea, insuficientă și pentru plata datoriilor -, căci Șerban Vodă îi confiscase averea marelui vistiernic. Se vor întoarce după câțiva ani, dar în acest interval - cu mai multe
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
România literară” ș.a. Debutează editorial în antologia colectivă Eu port această ființă, apărută în 1972, iar primul volum de autor îl constituie culegerea de „poeme istorice și alte poeme” Apărătorii (1975; Premiul Asociației Scriitorilor din Cluj-Napoca). La sfârșitul anilor ’80 emigrează întâi în Israel, apoi se stabilește în orașul Trelleborg din Suedia. Poezia lui Ș. a înregistrat, în primă instanță, o violentă respingere în paginile ziarului „Scânteia” sub titlul, elocvent pentru acel moment, Cu mituri de ocazie și tristeți confecționate, aripile
SOROBETEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289803_a_291132]
-
Nathan Schar, economist. Urmează Liceul „A.T. Laurian” din Botoșani (1952-1955) și Facultatea de Medicină din Iași (1956-1962). Până în 1967 practică medicina la Stănceni, de unde se va transfera la Botoșani. Face studii de specializare la București (1967-1970). În septembrie 1977 emigrează în Israel. Colaborează, începând din tinerețe, cu schițe, foiletoane, versuri umoristice la „Urzica”, „Informația Bucureștiului”, „Flacăra Iașului”, „Zori noi”, „Clopotul” și „Contemporanul”, iar în Israel la revistele „Facla”, „Orient Expres”, „Tribuna”, „Izvoare”, „Revista mea” (în care ține rubricile „Sfaturi medicale
SORA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289794_a_291123]
-
la Oradea, unde își ia bacalaureatul în 1961. Urmează cursurile Facultății de Filosofie la Universitatea din București. În 1962 debutează la „Contemporanul” cu o cronică teatrală. Mai colaborează la „România literară”, „Astra”, „Tribuna” și este redactor la Radiodifuziune. În 1980 emigrează în Olanda și se stabilește la Utrecht. Prima carte, culegerea de nuvele Tulburi, apele Crasnei..., îi apare în 1974, urmată, până la plecarea din țară, de trei romane, Lumea toată, slobodă (1976), Pragul de sus (1980), Pietrele din lună (1984), și
SAVULESCU-VOUDOURIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289525_a_290854]
-
a limbajului poetic, încercând promovarea unei literaturi a modernității nedogmatice, cum se observă în Sunt lacrimae rerum, un grupaj de versuri tradus în 1969 din lirica lui Nichita Stănescu, Marin Sorescu, Cezar Baltag, Ioan Alexandru ș.a. Este anul în care emigrează în Germania, locuind la München, apoi la Stuttgart, dar stabilindu-se, din 1973, la Camaiore, în Italia. A beneficiat de diferite burse și a obținut premii literare, precum „Gryphius” (1980), „Schubart” (1989), „Lenau” (1993). Inițial adept al scrisului convenabil și
SCHLESAK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289558_a_290887]
-
ca învățător în diferite sate (1951-1954). Din nou în capitală, se dedică literaturii, scriind povestiri și romane destinate mai ales cititorului tânăr. Membru în conducerea Uniunii Scriitorilor (1955-1971), va fi, din 1959, și redactor (pentru proză) la revista „Neue Literatur”. Emigrează în Germania, stabilindu-se în 1972 la Berlin, unde trăiește ca scriitor liber profesionist, publicist și popularizator al literaturii (în cadrul unor forme de învățământ pentru adulți: universitate populară, cursuri pentru deținuți). Pe lângă transpuneri din versurile lui Tudor Arghezi și din
SCHUSTER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289559_a_290888]
-
îndeplinea funcția de însărcinat cu afaceri ad-interim pe lângă Guvernul italian, este rechemat în țară. Nu dă curs chemării, astfel că, în aprilie 1946, este demisionat prin nesupunere la ordin. Stabilit un timp în Sicilia, se pare că după 1950 a emigrat în Argentina și locuia la Buenos Aires. O nuvelă (sau un microroman), Magie albă, scrisă în 1932, îi era editată în 1952, în condiții grafice precare și într-un tiraj cvasiconfidențial, la Valle Hermoso, în Editura Cartea Pribegiei a lui Grigore
SCORŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289573_a_290902]
-
Bacău Liceul de Fete, apoi Liceul Evreiesc, absolvit în 1944. Licențiată a Facultății de Litere și Filosofie a Universității din București (1950), timp de douăzeci și cinci de ani va fi redactor la Agerpres și ulterior profesoară de limba engleză. În 1983 emigrează în Israel, unde lucrează tot ca profesoară de engleză. Alături de soțul ei, Alexandru Alcalay, desfășoară și o meritorie activitate de traducătoare din literatura anglo-saxonă. În 1986 începe să colaboreze cu schițe, eseuri și portrete literare la publicațiile în limba română
SEBASTIAN ALCALAY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289591_a_290920]
-
1980-1990), expert la Centrul de Perfecționare al Ministerului Culturii (1990-1994), expert parlamentar la Camera Deputaților (1994-2002). În 1999 inițiază Clubul Scriitorilor României Mari, destinat celor din țară și din provinciile românești aflate dincolo de granițe, deținând funcția de președinte. În 2002 emigrează în Canada, stabilindu-se la Toronto. Elev de liceu, fondează, împreună cu alții, Societatea „Mihai Eminescu”, redactând și o revistă-manuscris (1953-1954). Va debuta în presă în 1957, cu versuri, la „Viața studențească”, sub semnătura I. Geabău. Mai colaborează la „Scânteia tineretului
SEGARCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289604_a_290933]
-
imigrează în metropole sau țări străine. Problema a fost studiată de numeroși specialiști care i-au subliniat importanța (J. Alliez, A. Marie, A. Kardiner, J.J. Gillon, H. Duchêne și Y. Champion). S-a observat, de pildă, că la persoanele care emigrează din locul lor de origine în alte zone etno-culturale (mari metropole, regiuni sau țări străine) apar tulburări de diferite forme și intensități ale stării de sănătate mintală, legate în primul rând de rigorile impuse de adaptarea la noul mediu socio-cultural
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
însoțite de pierderea libertăților individuale ale persoanei. Se creează prin aceasta situații noi, complet diferite de cele anterioare, nedorite de individ sau de grupul uman care afectează direct, brutal și sub diferite forme starea de sănătate mintală a celor care emigrează. Cele mai cunoscute situații de acest gen sunt reprezentate de campaniile militare, războaiele duse de o armată la mare distanță, într-un mediu nou, necunoscut, ostil și în starea de izolare (R. Jung, D. Rousset, A. Rodiet și A. Fribourg-Blanc
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Încrezător în menirea literaturii, așa cum afirmă în cuprinzătoarea schiță istorică Starea literaturei și artelor în România, republicată aici, Grandea încearcă și o periodizare. Avântul primei etape, de până la 1848, a fost întrerupt - spune el - de revoluție. Cei mai buni scriitori emigrând, perioada următoare devine una a mediocrității, gustul este corupt prin invazia traducerilor din scrieri lipsite de valoare. Semnele unui reviriment ar apărea după 1860, cu G. Baronzi, G. Crețeanu, V. A. Urechia, Al. Depărățeanu și mai ales cu B. P.
TRIBUNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290270_a_291599]
-
Teodorescu) realizează Infra-Noir (1947), Éloge de Malombra (1947) și textul Le Sable nocturne, inclus în catalogul de expoziție Le Surréalisme en 1947 (Paris). Activitatea suprarealiștilor români, înregistrată cu interes în Franța, e minimalizată și ironizată în țară. Ca urmare, T. emigrează, probabil în 1947 sau în 1948, căci în 1949 se afla în preajma lui André Breton, care îi aprecia ideile. Câtva timp după aceea, abandonându-și preocupările, chiar renegându-le, pleacă în Statele Unite ale Americii, unde se va stinge strâmtorat și
TROST. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290276_a_291605]
-
mizând pe „tradiția bunelor relații româno-maghiare” și avertizează că orice conflict ar putea aduce neajunsuri chiar nației române. De altfel, sectorul sociopolitic al U. adoptă o atitudine neagresivă față de ideile Memorandumului din 1891, atacând chiar aripa radicală a tinerimii române emigrate la București. Literatura este reprezentată exclusiv de traduceri în serial din Jókai Mór, Vó´ró´smarty Mihály, Petó´fi Sándor, Arany János ș.a., textele românești rezumându-se la legenda Îngerul și ghiocelul a Iuliei Hasdeu, la Viitorii miniștri, Chimiță și
UNGARIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290340_a_291669]
-
sa. Scriitorul răspunde prin alte texte date spre difuzare Europei Libere, eseuri politice de o radicalitate extremă. T. devine astfel cel mai remarcabil disident după Paul Goma. Hărțuit de autorități, depune în aprilie 1984 cererea pentru a fi lăsat să emigreze împreună cu familia. Autoritățile refuză să îi răspundă, iar după câteva luni T. i se adresează direct lui Nicolae Ceaușescu, printr-un memoriu în care afirmă curajos rațiunile morale care îi motivează gestul. Urmează, în primăvara anului 1985, un nou val
TUDORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290290_a_291619]
-
va absolvi și Liceul „I.L. Caragiale”. În 1963 devine student la Institutul Pedagogic din Cluj, de unde se transferă la Facultatea de Limbi Străine a Universității din București, absolvită în 1968. E profesor de limba engleză la Ploiești până în 1978, când emigrează în Germania. După un periplu în Statele Unite ale Americii, revine în Germania, stabilindu-se în orașul Hanau am Main, unde la început lucrează ca programator, apoi, până la pensionare (2002), ca profesor de franceză și engleză. Călătorește mult în Europa și
VASILACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290444_a_291773]
-
în Germania, stabilindu-se în orașul Hanau am Main, unde la început lucrează ca programator, apoi, până la pensionare (2002), ca profesor de franceză și engleză. Călătorește mult în Europa și frecventează diverse cercuri literare, îndeosebi pe cele ale scriitorilor germani emigrați din România (Herta Müller, Horst Samson, Johannes Lippet ș.a.). Face parte din PEN-Clubul german. Primele poezii îi apar în 1963 în „Luceafărul”, la rubrica „Poșta redacției”, asigurată de Mihu Dragomir, ulterior în „Gazeta literară” și în „România literară”, cu prezentări
VASILACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290444_a_291773]
-
1965 la Facultatea de Medicină Generală și concomitent la cea de Filologie, secția limba și literatura germană, a Universității „Al. I. Cuza” din Iași, abandonează după un an studiile medicale și le termină în 1970 pe cele filologice. În 1981 emigrează în Statele Unite, unde lucrează ca salvamar, apoi ca asistent și lector de germanistică la University of Texas, Fort Worth (1982-1986) și la University of California, San Diego (1986-1990). Își dă doctoratul la University of Texas cu teza Poetry of the
URSACHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290386_a_291715]
-
autorul, se simte atras de mirajul Occidentului, acolo unde inițial crede că ar domni „armonia dintre stăpâni și supuși, conștiința egalității depline dintre ei, politețea, solicitudinea, demnitatea neștirbită și drepturile depline asupra omului - asupra cărora se veghează cu necurmată strășnicie”. Emigrează în Austria, dar periplul lui e plin de dezamăgiri și chinuri: refugiații sunt ținuți într-un lagăr, sunt prost hrăniți și tratați ca niște animale; cei care au ales să fugă peste hotare sunt fie escroci, bandiți, fie naivi etc.
ZEHAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290731_a_292060]
-
al doilea război mondial și conduce Executiva Sionistă. Interzis ca publicist și scriitor sub regimul lui Ion Antonescu, arestat scurt timp pentru insulte aduse Centralei Evreilor din România, în 1950 este închis pe viață pentru activitate sionistă. Eliberat în 1956, emigrează în Israel, unde moare după câteva luni. A debutat editorial cu piesa în patru acte David Brandeis (1916), abandonând însă dramaturgia după alte câteva încercări. Publică volumele de proză scurtă Spovedania unui candelabru (1926) și Ereticul de la Mănăstirea Neamțu (1930
ZISSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290742_a_292071]
-
cadrul didactic, acesta devenindu-le uneori confident, oferindu-le sprijin și ajutor. La gimnaziu interacțiunea elev-cadru didactic este deficitară, deoarece copilul se izolează și afișează un comportament rebel față de autorități. După cercetarea realizată, recomandările mele pentru părinții care intenționează să emigreze sunt: înaintea emigrării este imperios necesară anunțarea autorităților locale și a instituțiilor de învățământ, întocmirea formelor legale de muncă, încredințarea juridică a tutelei minorilor în cazul emigrării ambilor părinți, criteriul alegerii tutelei va fi cel al tipului de atașament al
INFLUENŢA EMIGRAŢIEI PĂRINŢILOR ASUPRA DIMENSIUNILOR ŞCOLARITĂŢII. In: Arta de a fi părinte by Mihaela Laura Sinescu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1406]
-
statut legal, se predă Procuraturii Militare din București în septembrie 1964, iar după o anchetă prelungită de câteva luni, este trimis în provincie, într-un fel de domiciliu obligatoriu, de abia în 1966 reușind să revină în capitală. În 1969 emigrează în Republica Federală Germania, beneficiind de căsătoria cu o etnică germană, și se stabilește la München. Din 1972 devine colaborator permanent la Europa Liberă, unde, prin intermediul lui Octavian Vuia, este angajat din 1975 redactor, realizând emisiunea săptămânală „Lumea creștină”. La
STROESCU-STANISOARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289985_a_291314]
-
la Institutul de Teatru și Film „I. L. Caragiale” din București (1950-1976), cronicar teatral la revista „Contemporanul” (1964-1976), colaborator la Radio-Televiziunea Română (1964-1977), coautor la Dicționar de estetică generală (1972) și la Istoria teatrului în România (volumul III, 1973). În 1977 emigrează în Israel. Până în 1992 predă teoria teatrului la Facultatea de Arte a Universității din Tel Aviv. Devine cronicar teatral la revista „Minimum” și la cotidianul „Ultima oră”. Publică numeroase studii de teorie și istorie a teatrului în periodice de specialitate
STRIHAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289982_a_291311]
-
în creșterea și evoluția ulterioară a acestuia.. Așadar, vechiul proverb românesc :“Fie pâinea cât de rea, tot mai bună-i în țara mea”nu mai funcționează, în condițiile în care un număr tot mai mare de români au ales să emigreze, iar visul oricărui adolescent este de a pleca peste graniță pentru un trai mai bun. Această problemă fiind una de actualitate , ne-am decis să studiem modul în care bunicii reușesc să suplinească absența părinților plecați la lucru în străinătate
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]