2,866 matches
-
sau orice realizări sau succese au avut, le datorează credinței lor religioase și bunului Dumnezeu. Încă nu am auzit un singur atlet european, o celebritate sau lider politic care să facă o astfel de afirmație. Trebuie arătat că nu fiecare emigrant care a ajuns În America a făcut-o din cauza convingerii religioase - majoritatea nu au făcut-o. Dacă unii au găsit religia odată ce au ajuns aici, mulți alții nu au făcut-o, dar au putut totuși să trăiască visul american. Chiar
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
cei aruncați de furtună Îmi ridic lampa lângă poarta aurită 1. Aceste cuvinte au fost scrise de o tânără poetă americană din secolul al XIX-lea, Emma Lazarus și sunt Înscrise pe o placă la baza Statuii Libertății, pentru ca fiecare emigrant să le vadă. Pentru milioane de europeni fără speranță - și mai târziu, refugiați din alte țări -, America era locul unde aveau șansa să-și lase În urmă trecutul lor disperat și să Înceapă o viață nouă. Aici era marea țară
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
În mai puțin de un sfert de secol. Cu numai o sută de ani În urmă, Europa pierdea oameni - milioane de suflete disperate Își riscau viața și sănătatea pentru a Începe o viață nouă Într-un alt continent. Acești noi emigranți erau plini de nesiguranță, dar și de speranță. Ei scăpau, majoritatea lor, de o lungă istorie de privilegii ereditare și diferențe de clasă, care Îi mențineau pe cei bogați la putere și pe cei săraci la locul lor. Au părăsit
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Lumea Veche, separată În clase, acel purgatoriu Împărțit În clase pe care milioane de oameni l-au părăsit pentru a Începe o viață nouă În Edenul american? Este, Încet, dar sigur, pe cale să devină noul tărâm al oportunității. Din ce În ce mai mulți emigranți aleg Europa și nu America. Ei simt că mareea s-a schimbat și calitatea vieții și șansa de a-și Îmbunătăți viața sunt cel puțin la fel de bune În Europa ca și În America. Am Început să sesizăm, pe acest front
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
distribuită Înainte de sfârșitul zilei 9. Modalități de a călători mai rapide, mai ieftine și mai sigure - vapoarele cu aburi și trenurile - au lărgit orizontul spațial al oamenilor mai mult decât În oricare altă perioadă anterioară În istorie. În 1830, un emigrant putea să călătorească cu vaporul din Europa În America, prețul călătoriei fiind de numai două lire sterline 10. Călătoriile la distanțe mari fuseseră atât de periculoase Încât rădăcina cuvântului călătorie În engleză (travel) era travail (muncă). Odată cu secolul al XIX
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
poliție europene pentru a proteja granițele membrilor Uniunea Europeană. Statele individuale au totuși Încă dreptul atât de a decide câți imigranți să permită În țara lor, cât și de a desemna țările nemembre din care aceștia pot să provină. Odată ce un emigrant devine cetățean Într-o țară membră, el are libertatea să-și aleagă rezidența oriunde În Uniune și să se bucure de protecția deplină a țării În care se stabilește. Cetățenii țărilor membre Uniunea Europeană nu numai că au dreptul să-și
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
cu autoritățile pentru condițiile de locuit în cămine), existând și numeroase cazuri când se constituie special grupuri (comisii, comitete, asociații) care au scopul expres de a apăra anumite interese colective prin mijloace de presiune (asociații sau comitete pentru apărarea drepturilor emigranților, de exemplu). Tacticile de presiune cunosc o gamă largă de manifestări, mergând de la acte violente și chiar teroriste până la lobby și programe sau așa-zisa „muncă de lămurire” de la om la om. Când grupurile de presiune sunt vizibile, ele încearcă
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
se face doar în relațiile sociale exterioare (școală, loc de muncă, servicii publice), pe când în intimitatea domestică sau în comunitatea de aceeași etnie ele se păstrează. Oricum însă, supuse constrângerilor oficiale și cotidian-informale de a fi asimilate, generații întregi de emigranți, chiar dacă ei înșiși n-au reușit, și-au americanizat copiii. 2) Modelul melting pot (al creuzetului cultural) propagă ideea ca tradițiile imigranților să se amestece între ele și cu cele ale populației-gazdă, astfel încât să rezulte o cultură nouă, ireductibilă la
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
chemând la frățietate și concordie sunt de cele mai multe ori doar propagandistice, neavând acoperire reală. De aceea, publicația nu prea se bucură de colaboratori constanți, iar cele mai multe dintre textele literare sunt retipăriri după revistele din România (Vechi datorii de Al. Vlahuță, Emigrantul de Elena Sevastos, Punguța cu doi bani de I. Creangă, Furnica de Carmen Sylva, schițe de I.L. Caragiale ș.a.). Literatura în primă apariție este alcătuită din povestiri cu subiecte folclorice sau povești populare, tradiții și obiceiuri: Dealul Murgului, Piatra Neamțului
LUMINA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287907_a_289236]
-
având diverse ocupații în aceeași localitate (telefonist, cântăreț la biserică, secretar la primărie), apoi intră la școala de cântăreți bisericești din Slatina. După o perioadă de peregrinări cu tentă aventuroasă (la un moment dat încearcă să se îmbarce la Hamburg, emigrant clandestin, pe un transatlantic cu destinația SUA), în cursul căreia practică diferite îndeletniciri (vânzător de portocale la Craiova, paracliser la Biserica Amzei din București, muncitor la fabrica de ciment din Sinaia și la cea de hârtie de la Letea, vânzător de
STANOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289882_a_291211]
-
jocul pur al imaginarului: „Să nu știi nimic în afară de faptul conștiinței tale.../ Să iei ca subiect de diplomă Poezia/ Și să crezi că lucrurile se vor vedea de aici mult mai bine...”. America! America! (1994) este jurnalul liric al unui emigrant inadaptabil, înregistrând, cu impresii cotidiene și stări depresive, refuzul noii condiții. Percepția lumii libere, diferită de aceea a „autorilor de jurnale comerciale” și a „memorialiștilor de ocazie” („America nu este ceea ce vă închipuiți boieri dumneavoastră”), reflectă perspectiva înstrăinatului. Un lung
STANESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289873_a_291202]
-
1912 semnează Joanovici), proprietară: Biblioteca Română. Într-un Cuvânt înainte. Credința noastră. Plan de muncă, redactorul-șef precizează: „Foaia noastră va fi foaia românilor americani. Ea va lupta pentru interesele, deșteptarea și înaintarea tuturor românilor deopotrivă. Suntem neatârnători”. Gazetă a emigranților (majoritatea proveniți din Transilvania și Bucovina), S.n.-O.S. încearcă să răspundă intereselor acestora cu știri din țară și din lume, informații utile, lecții de limba engleză, catalogul cărților disponibile la Biblioteca Română, literatură. „Rubrica mea”, susținută de redactorul-șef
STEAUA NOASTRA – OUR STAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289895_a_291224]
-
descopăr naivitatea cu care Mc Closkey își reprezintă, idilic, universul feminin, drept un fel de republică compusă din surori și mame, în care relațiile umane se bazează exclusiv pe căldură și dăruire reciprocă. Într-un fel, Mc Closkey este precum emigrantul care, odată ce a pășit pe tărîmul noii sale patrii, se crede în paradis. Urmează să se convingă ulterior că nu există paradisuri terestre. Deirdre N. McCloskey, Crossing, University of Chicago Press, 288 pag, 2000.
O cronică identitară by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17132_a_18457]
-
și "afară". De la un capăt la altul, nu dă decât peste o lume degenerată și pietrificată de minciună și absența solidarității. N-are alternativă la începutul unui nou exil, de după 1990, posibil acum prin dispariția dictaturii, care-i legase pe emigranți de țara natală "ca de o boală incurabilă" (19). Arătase maximă receptivitate discursului public isteroid sau abil (auto)manipulat. Biografia, memoria aveau darul de a-l îndepărta de elementara intoxicare. Este, de altfel, destul de selectiv și prudent. Înregistrează cu aparentă
Istoria și înscenarea politicului by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/17173_a_18498]
-
valurile Balticii loveau și ele doar fără vlagă țărmul și fără glas. Asta îl roade pe bătrân. De fapt, spune el, ar fi fost sarcina generației lui să exprime toată mizeria refugiaților din Prusia orientală: a convoaielor de căruțe cu emigranți străbătând iarna către Vest, a morții în viscol, a celor care crăpau la marginea drumului și în copcile din gheață, atunci când pojghița de gheață de pe Frisches Haff a început să cedeze în urma bombardamentului și sub povara căruțelor trase de cai
Günter Grass - În mers de rac by Maria-Gabriela Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14959_a_16284]
-
, ION (21.VII.1904, Turnu Severin - 27.IX.1990, București), prozator, eseist și critic literar. Mama lui B. era fiica unui emigrant francez, Pierre Gayraud, arhitect-antreprenor, venit în Principate către 1870 și stabilit la Turnu Severin. Tatăl, căpitanul de marină Constantin Biberi, era fiu al lui Andrei Biberi, doctor în medicină, cu studii la Leipzig. B. învață la o școală catolică din
BIBERI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285719_a_287048]
-
în cultura română exact ce n-ar trebui sau contrariul a ceea ce ar trebui”. Tulburător e articolul inedit (nepublicabil înainte de 1989 nici în țară, nici în presa română din afară) Exilul literaturii și literatura de exil, ce destăinuie drama intelectualului emigrant din Est, căruia i se pretindea, în Occident, o „angajare” identică - deși în sens invers - celei care generase coșmarul existenței sale anterioare. Două interesante exegeze sunt consacrate lui Emil Cioran. Un adevărat studiu micromonografic îl prezintă pe straniul Valeriu Marcu
SORA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289792_a_291121]
-
Pentru comentariile sale, folosește în egală măsură versiunile greacă și latină ale Bibliei. Poetovio, actualmente Ptuj, în Slovenia, era un important nod comercial al Pannoniei. Ca în toate porturile, populația era variată și mixtă. Comunitatea creștină, deși majoritar alcătuită din emigranți orientali, vorbea latina. Victorin scrie în latină, deși, potrivit însemnării lui Ieronim, stăpânea mai bine greaca. De la episcopul de Poetovio se păstrează primul comentariu sistematic al Apocalipsei, redactat, după toate probabilitățile, cel mai târziu în 260. Lucrarea lui Hipolit, De
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
non-sens, Fès, 1983; Anti-chambre et anti-poésies ou bizarreries, Fès, 1984; Out in the Left Side, Phoenix-Chicago, 1990; Nonpoems, Phoenix-Chicago, 1990; Only Problems, Not Solutions! Chicago, 1991; Le Paradoxisme: un nouveau mouvement littéraire, Bergerac (Franța), 1992; America, paradisul diavolului. Jurnal de emigrant, postfață Constantin M. Popa, Craiova, 1992; Dark Snow, Phoenix-Chicago, 1992; Circles of Light, Phoenix-Chicago, 1992; Keys of the Earth, Caen (Franța), 1992; Nonroman, Craiova, 1993; Metaistorie, postfață Dan Tărchilă, București, 1993; Clopotul tăcerii - Silence’s Bell - La Cloche du silence
SMARANDACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289731_a_291060]
-
moi, que deviendrait la Poésie?, Berthierville (Canada), 1993; Întâmplări cu Păcală, București, 1994; Fugit... Jurnal de lagăr, I-II, pref. Ion Rotaru, București, 1994-1998; Exist împotriva mea!, pref. Gheorghe Tomozei, Târgoviște, 1994; Collected Papers, I-III, București - Chișinău - Oradea, 1996; Emigrant la infinit, pref. Cezar Ivănescu și Mihail I. Vlad, Târgoviște, 1996; Prin tunele de cuvinte - Through the Word Tunnels, ed. bilingvă, tr. Ovidiu Ghidirmic, București, 1997; Scrieri defecte, pref. Ion Rotaru, Craiova, 1997; Distihuri paradoxiste, postfață D. Țopa, Aalborg (Danemarca
SMARANDACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289731_a_291060]
-
nevestele țăranilor sunt seduse de „domnișori” (Păcat boieresc), pe multe moșii muncitorii agricoli se recrutează din rândul dezertorilor și fugarilor, au drept locuințe bordeie și lucrează sub regimul unei exploatări nemiloase (Bordeenii). Disperați de abuzurile autorităților, oamenii își iau câmpii (Emigranți la Brazilia) ori țin calea persecutorilor și îi judecă ei singuri (O umbră). Hoți de codru vestiți, prezentați cu vădită simpatie idealizantă (Cosma Răcoare) și populând adesea narațiunile lui S., ba chiar unele romane târzii, ca Nopțile de Sânziene sau
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
individul subordonat În totalitate unor circumstanțe de viață sau voinței unor alte persoane sau instituții cărora nu li se poate opune. Cele mai frecvente exemple de persoană-limită sunt date de transformarea indivizilor din penitenciare, lagărele de prizonieri, persoanele izolate social (emigranți, șomeri, delincvenți etcă. Privațiunea de libertate, care Închide persoana, o va transforma În ceea ce privește manifestările sale exterioare. Ea nu va avea Însă nici măcar posibilitatea de a protesta. Orice abatere de la normele restrictiv-limitative se pedepsește. În aceste condiții, protestul persoanei va avea
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
siguranță și supraveghere atentă. Se va evita contactul Între aceștia, aplicându-se În principal metode de educație specială, de resocializare, activități practice utile, măsuri de asistență moral-religioasă. gă Persoanele marginalizate sunt cele În situații dificile, cum ar fi șomerii, azilanții, emigranții etc. Pentru aceștia se impun măsuri speciale de adaptare-integrare socială, ocupații În raport cu nivelul intelectual, de pregătire, și aptitudini, asigurarea unui habitat. Se va urmări integrarea lor socioculturală, morală și psihologică, evitându-se situațiile de izolare, conflictele etc. fă Bolnavii cronici
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
și 1845, la cantități medii anuale În valoare de 128.000 de dolari pentru opiu provenit din Turcia, de numai 14.000, respectiv 4.470 de dolari din Anglia și Franța. Exporturile depășeau Însă aceste valori, pentru că zona californiană (unde emigranții chinezi consumau cantități respectabile) era Încă externă la data la care scria Honigberger. Opium purum, cu varietățile morphium sau morphia, apare În schimb În volumul Materia Medica, În care Honigberger consideră că opiul „e În Europa, ca și În India
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
istoric Fanar de Horia Stancu, nu neglijează nici pe amatorul tânăr de literatură, oprindu-se la Cei de la Crisanta de Gica Iuteș și la Coiful de aur de Alexandru Șahighian. În perioada berlineză S. descoperă povestirile și romanele unui scriitor emigrant, Norman Manea, transpunându-i în germană mai multe cărți. Traduceri: Teofil Bușecan, Vetternwirtschaft, București, 1962; Gica Iuteș, Die Leute von Crisanta, București, 1962; Zaharia Stancu, Frühlingsgewitter, București, 1962; Alexandru Șahighian, Der goldene Helm, București, 1964; Tudor Arghezi, Ketzerbeichte, Berlin, 1968
SCHUSTER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289559_a_290888]