2,689 matches
-
o observase. Pe cînd proiectul era analizat de Camera Reprezentanților, Jackson și-a dat seama că Administrația urmărea, în primul rînd, votarea acestuia, după care el putea opri proiectul în faza în care era, pentru a-și asigura amendamentul cu privire la emigrare 1644. Și totuși, dacă răspunsul lui Kissinger reflecta cu acuratețe atitudinea Casei Albe, atunci nici nu se putea o măsură mai bună decît condiționarea comerțului de emigrare. În acest caz, Jackson ar fi pierdut teren. Mai mult decît atît, insistențele
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
opri proiectul în faza în care era, pentru a-și asigura amendamentul cu privire la emigrare 1644. Și totuși, dacă răspunsul lui Kissinger reflecta cu acuratețe atitudinea Casei Albe, atunci nici nu se putea o măsură mai bună decît condiționarea comerțului de emigrare. În acest caz, Jackson ar fi pierdut teren. Mai mult decît atît, insistențele lui ar fi stîrnit oprobriul multor congresmeni care voiau să înlăture deficitul comercial al Americii, dînd președintelui instrumentele necesare pentru a pătrunde pe piețe mai largi. Pe
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
al Americii, dînd președintelui instrumentele necesare pentru a pătrunde pe piețe mai largi. Pe 15 martie, Kissinger s-a întîlnit cu Jackson și Ribicoff. Jackson voia ca Moscova să garanteze în scris că va elibera 100.000 de vize de emigrare anual. Kissinger știa că sovieticii nu aveau să acorde niciodată o asemenea garanție și nu numai atît, dar nu aveau intenția să ceară aprobarea Statelor Unite pentru a-și implementa politica internă. Și totuși, Kissinger întrevedea o soluție. Dacă sovieticii și-
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
adeziunea la planul lui Kissinger de a-l împăca pe Jackson. Gromîko a acceptat sugestia ca, în urma unei consultări între cele două țări, Statele Unite să trimită Uniunii Sovietice o notă prin care să-și exprime înțelegerea față de practicile sovietice de emigrare. Aceasta n-ar fi necesitat nici un răspuns sau declarație din partea Moscovei și, totodată, Jackson ar fi fost și el mulțumit. Kissinger s-a întors acasă și, la începutul lunii aprilie, le-a propus acest compromis lui Jackson, Javits și Ribicoff
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
și el mulțumit. Kissinger s-a întors acasă și, la începutul lunii aprilie, le-a propus acest compromis lui Jackson, Javits și Ribicoff. Jackson n-a fost, însă, mulțumit. El rămînea tot la varianta celor 100.000 de vize de emigrare pe an și voia ca acestea să fie acordate de preferință evreilor care locuiau în afara zonelor urbane 1662. Pe 28 aprilie, Kissinger s-a întîlnit din nou cu Gromîko, de astă dată la Geneva. În cursul celor două zile de
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
a întîlnit din nou cu Gromîko, de astă dată la Geneva. În cursul celor două zile de discuții, ministrul de Externe i-a acordat lui Kissinger permisiunea de a asigura Congresul că în Uniunea Sovietică nu există obstacole legale împotriva emigrării, cu excepția cazurilor ce periclitează securitatea națională. În afară de aceasta, Gromîko a fost de acord ca secretarul de Stat să-i spună lui Jackson că rata emigrării ar putea ajunge cam la 45.000 anual, dar nu se putea garanta acest lucru
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Kissinger permisiunea de a asigura Congresul că în Uniunea Sovietică nu există obstacole legale împotriva emigrării, cu excepția cazurilor ce periclitează securitatea națională. În afară de aceasta, Gromîko a fost de acord ca secretarul de Stat să-i spună lui Jackson că rata emigrării ar putea ajunge cam la 45.000 anual, dar nu se putea garanta acest lucru, de vreme ce sovieticii nu aveau cum să anticipeze cifra solicitanților 1663. După această întîlnire, Kissinger spera să se întoarcă la Washington într-un interval de 10
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
proiectul legii comerciale 1664. Deși, după cum avea să remarce Kissinger în memoriile sale, negocierile din Orientul Mijlociu i-au dat lui Jackson timp să-și mobilizeze forțele 1665, secretarul nu voia să lase pe nimeni altcineva să trateze cu sovieticii în privința emigrării. Conform unui "important reprezentant comercial anonim", Dobrînin și Kissinger au stabilit ca "nici una din părți să nu continue discuțiile și să nu folosească intermediari decît atunci cînd ei înșiși îi desemnează"1666. În consecință, demersurile în vederea compromisului Jackson-Kissinger trebuiau amînate
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Kissinger s-a întîlnit cu Jackson, Javits și Ribicoff și le-a comunicat propunerea sovietică. Jackson a rămas, însă, ferm pe poziție. Pe 24 iunie, senatorul a anunțat că intenționează să pună în discuție niște "condiții noi, încă neprecizate" privind emigrarea. Își alesese în mod deliberat acest moment. Pe 26 iunie, Nixon pleca la Moscova și anunțul lui Jackson avea să zădărnicească toate eforturile președintelui de a ajunge la un compromis cu sovieticii 1667. În discuțiile sale particulare cu Brejnev, Nixon
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
lui Jackson avea să zădărnicească toate eforturile președintelui de a ajunge la un compromis cu sovieticii 1667. În discuțiile sale particulare cu Brejnev, Nixon a încercat să-l convingă pe liderul sovietic să "schițeze un gest cît de mic în privința emigrării evreilor, chiar și numai pentru a-i tăia lui Jackson craca de sub picioare"1668. Mai tîrziu, Brejnev a spus că-i va "lăsa pe toți evreii să plece", fără a-i da, însă, lui Nixon, asigurări speciale 1669. Conștienți de
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
tăia lui Jackson craca de sub picioare"1668. Mai tîrziu, Brejnev a spus că-i va "lăsa pe toți evreii să plece", fără a-i da, însă, lui Nixon, asigurări speciale 1669. Conștienți de impasul în care se afla comerțul și emigrarea sovietică, Bogdan și Ceaușescu au încercat să readucă în discuție problema "Clauzei națiunii celei mai favorizate" pentru România. La sfîrșitul lunii mai, ambasadorul luase prînzul cu Mike Dunn, secretarul adjunct al Comerțului pentru Afaceri Internaționale și îi amintise cît de
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
povești neliniștitoare despre România. În iulie, Comisia Camerei Reprezentanților de pe lîngă Subcomitetul Afacerilor Externe pentru Europa a susținut audieri pe tema destinderii politice. Printre documentele aduse ca probe se afla un raport al Departamentului de Stat despre procedurile românești de emigrare. Vizele costau aproximativ 300 de dolari. Și totuși, Biroul de Pașapoarte din București pretindea o sumă suplimentară, echivalentă cu 50 de dolari, în valută, de pildă în dolari americani. Aceasta îi punea pe toți românii în dificultate, pentru că deținerea de
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
obține pașapoarte numai contra unei taxe și cursul pieței a fost, în 1974, de aproximativ 5.000 de dolari 1672. Deși această situație nu ajunsese să fie cunoscută de toată lumea, se putea deduce în mod clar că practicile românești de emigrare nu erau fundamental diferite de cele sovietice. Acesta a fost, fără îndoială, și motivul pentru care Ceaușescu a refuzat să răspundă la întrebările reporterilor despre procedurile românești legate de vize și pașapoarte, aducînd ca argument observația că acestea sînt probleme
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
la un compromis, sau cel puțin așa credea Kissinger. Sovieticii l-au asigurat pe Jackson, printr-un schimb de scrisori, că Moscova nu va mai impune taxe pentru învățămînt și nu va mai face discriminări geografice în privința celor ce solicită emigrarea și, în funcție de numărul de solicitanți, va elibera pînă la 60.000 de vize anual, pentru emigranții evrei 1679. Pe 18 octombrie, Kissinger și Jackson au avut o întrevedere cu Vanik, Javits și Ford, în Cabinetul Oval. Kissinger și Jackson au
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
compromis. Jackson avea să-și schimbe amendamentul, stipulînd că președintele poate acorda Uniunii Sovietice "Clauza națiunii celei mai favorizate" pentru o perioadă de optsprezece luni, dacă primește asigurări din partea sovieticilor că procedurile lor vor duce în mod "substanțial" la o emigrare liberă. După acest interval, președintele putea supune anual statutul de "Clauză" pentru Uniunea Sovietică unui eventual veto al Congresului 1680. După întrunire, Jackson a susținut o conferință de presă, la care a declarat că, din cîte a înțeles, aveau să
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
nu se anunțe public cifrele stabilite. Pe 26 octombrie, Gromîko i-a scris lui Kissinger o notă neoficială în care critica scrisorile Jackson- Kissinger, considerîndu-le a fi "o imagine distorsionată a poziției noastre". În viziunea lui Gromîko, întreaga problemă a emigrării era una de natură internă și el se aștepta mai curînd la o scădere decît la o creștere a numărului de persoane care doreau să emigreze 1682. În acest timp, Administrația s-a lovit de o altă piedică în efortul
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
spus Comitetului că a primit asigurări din partea sovieticilor că nu vor pune nici un obstacol nejustificat în calea celor ce doreau să emigreze, cu excepția cazurilor care erau o amenințare pentru securitatea națională, că nu-i vor hărțui pe cei ce solicită emigrarea, nu-i vor supune unor criterii discriminatorii și că taxa de emigrare, suspendată în 1973, avea să rămînă așa. Sovieticii nu precizaseră, însă, nici o cifră și "dacă s-ar stabili vreo cifră cu privire la emigrarea sovietică, responsabilitatea ne-ar reveni exclusiv
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
nici un obstacol nejustificat în calea celor ce doreau să emigreze, cu excepția cazurilor care erau o amenințare pentru securitatea națională, că nu-i vor hărțui pe cei ce solicită emigrarea, nu-i vor supune unor criterii discriminatorii și că taxa de emigrare, suspendată în 1973, avea să rămînă așa. Sovieticii nu precizaseră, însă, nici o cifră și "dacă s-ar stabili vreo cifră cu privire la emigrarea sovietică, responsabilitatea ne-ar reveni exclusiv nouă; adică guvernul sovietic nu ar putea fi tras la răspundere sau
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
vor hărțui pe cei ce solicită emigrarea, nu-i vor supune unor criterii discriminatorii și că taxa de emigrare, suspendată în 1973, avea să rămînă așa. Sovieticii nu precizaseră, însă, nici o cifră și "dacă s-ar stabili vreo cifră cu privire la emigrarea sovietică, responsabilitatea ne-ar reveni exclusiv nouă; adică guvernul sovietic nu ar putea fi tras la răspundere sau constrîns prin aceste cifre"1690. El a arătat că scrisoarea lui Jackson, care fusese dată publicității, "conține anumite interpretări și formulări... care
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
niciodată confirmate de către reprezentanții sovietici"1691. În urma mărturiei lui Kissinger, Congresul a acceptat mai ușor noul amendament al lui Jackson, care a fost adăugat la Capitolul IV. Mai pe scurt, compromisul îi permitea președintelui să renunțe la condiția libertății de emigrare dacă: a) constata că această derogare facilitează în mod substanțial îndeplinirea obiectivelor condiției și b) dacă primea asigurări din partea țării în cauză că practicile ei de emigrare duc în mod substanțial la o emigrare liberă 1692. În vreme ce Senatul începea dezbaterile
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Mai pe scurt, compromisul îi permitea președintelui să renunțe la condiția libertății de emigrare dacă: a) constata că această derogare facilitează în mod substanțial îndeplinirea obiectivelor condiției și b) dacă primea asigurări din partea țării în cauză că practicile ei de emigrare duc în mod substanțial la o emigrare liberă 1692. În vreme ce Senatul începea dezbaterile cu privire la proiectul de lege, senatorul Mondale întocmea un amendament la Capitolul V, Sistemul generalizat de taxe vamale preferențiale sau GSP1693. Acest sistem legaliza taxele preferențiale pentru țările
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
să renunțe la condiția libertății de emigrare dacă: a) constata că această derogare facilitează în mod substanțial îndeplinirea obiectivelor condiției și b) dacă primea asigurări din partea țării în cauză că practicile ei de emigrare duc în mod substanțial la o emigrare liberă 1692. În vreme ce Senatul începea dezbaterile cu privire la proiectul de lege, senatorul Mondale întocmea un amendament la Capitolul V, Sistemul generalizat de taxe vamale preferențiale sau GSP1693. Acest sistem legaliza taxele preferențiale pentru țările slab dezvoltate sau, cum mai erau uneori
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
întîi, Bucureștiul trebuia să negocieze un acord bilateral cu Washingtonul și apoi să îndeplinească toate condițiile amendamentului Jackson-Vanik. Aceasta însemna că România trebuia să-l asigure verbal pe președintele SUA că prin politica ei internă favorizează în mod considerabil libertatea emigrării. Președintele american putea, în schimb, să facă o derogare de la condiția libertății de emigrare impusă de Legea comercială din 1974, derogare ce trebuia aprobată de către Congres, și putea acorda produselor exportate de România statutul de "Clauză". Derogarea inițială avea să
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
toate condițiile amendamentului Jackson-Vanik. Aceasta însemna că România trebuia să-l asigure verbal pe președintele SUA că prin politica ei internă favorizează în mod considerabil libertatea emigrării. Președintele american putea, în schimb, să facă o derogare de la condiția libertății de emigrare impusă de Legea comercială din 1974, derogare ce trebuia aprobată de către Congres, și putea acorda produselor exportate de România statutul de "Clauză". Derogarea inițială avea să fie de 18 luni. Apoi "Clauza" putea fi reînnoită în urma unor noi asigurări din partea
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
respingă acordul comercial sovieto-american din 1972, George Macovescu, ministrul de Externe al României, l-a invitat în biroul său pe ambasadorul Barnes. Macovescu voia să știe dacă Statele Unite sînt gata să negocieze un acord privind Clauza care să trateze problema emigrării într-o manieră satisfăcătoare 1698. Barnes a confirmat aceasta și a doua zi au început discuțiile bilaterale, pe de o parte cu Ministerul Comerțului Exterior din România, iar de cealaltă parte, cu biroul lui Macovescu, în vederea rezolvării problemei emigrației 1699
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]