13,290 matches
-
adoptat ci și cu părinții biologici și de a înțelege nevoile familiei biologice care conduc la plasament. Alți factori care, în diferite studii au fost identificați în asociere cu reușita adopției în cazul copiilor cu nevoi speciale au fost: starea emoțională a mamei în momentul adopției 122, apartenența părinților la categorii etnice/rasiale minoritare 123, experiență în relaționarea cu copiii cu nevoi speciale sau experiența dobândită prin exercitarea rolului de părinte foster 124. Un factor asociat negativ cu reușita adopției în
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
politica încurajează adopția copiilor cu nevoi speciale Australia Austria Danemarca Finlanda Luxemburg Olanda Noua Zeelandă Suedia Portugalia Franța Norvegia Marea Britanie SUA Fitzgerald 146 arăta într-un studiu publicat în 1985 că, în 85% dintre cazurile de adopții întrerupte, copiii prezentau conflicte emoționale nerezolvate, fiind "cantonați" în anumite momente din trecut. Semnificativ de precizat este faptul că, în 77,5% dintre cazuri problemele emoționale nu au fost semnalate înainte de plasamentul în vederea adopției. Într-un alt studiu, Rosenthal și Groze 147 constatau că, singurul
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
146 arăta într-un studiu publicat în 1985 că, în 85% dintre cazurile de adopții întrerupte, copiii prezentau conflicte emoționale nerezolvate, fiind "cantonați" în anumite momente din trecut. Semnificativ de precizat este faptul că, în 77,5% dintre cazuri problemele emoționale nu au fost semnalate înainte de plasamentul în vederea adopției. Într-un alt studiu, Rosenthal și Groze 147 constatau că, singurul predictor puternic pentru destrămarea adopției este comportamentul agresiv al copiilor. Probleme semnificative de comportament au fost semnalate de cei doi autori
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
copil eșantion format din 368 părinți adoptatori (peste 90% dintre respondenți au fost mame). Media de vârstă a copiilor în momentul adopției a fost de 5,4 ani. Majoritatea copiilor au avut un istoric de maltratare: abuz fizic (65%), abuz emoțional (72%), neglijare fizică (83%). Adițional, 77% dintre părinți au declarat că, copiii adoptați au prezentat manifestări comportamentale și emoționale îngrijorătoare. Ancheta pe baza de chestionar, Tan, Tony Xing, 2006 și-au propus să examineze influența neglijării în copilăria mică asupra
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
în momentul adopției a fost de 5,4 ani. Majoritatea copiilor au avut un istoric de maltratare: abuz fizic (65%), abuz emoțional (72%), neglijare fizică (83%). Adițional, 77% dintre părinți au declarat că, copiii adoptați au prezentat manifestări comportamentale și emoționale îngrijorătoare. Ancheta pe baza de chestionar, Tan, Tony Xing, 2006 și-au propus să examineze influența neglijării în copilăria mică asupra dezvoltării competențelor sociale în perioadele ulterioare 115 fete din China, adoptate de 110 familii americane, împărțite în două grupuri
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
probleme cu legea. De asemenea la copiii adoptați transrasial sunt înregistrate mai puține probleme școlare care să-i conducă la suspendare sau exmatriculare. Hispanicii au prezentat mai multă nevoie de consiliere și psihoterapie (73,7%) pentru rezolvarea problemelor comportamentale și emoționale decât toți ceilalți, iar cei care au avut cea mai mică nevoie de astfel de servicii au fost asiaticii (49,3%). Simon și Altstein 198 au pus în evidență în cea de-a doua etapă a studiului lor (derulată în
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
mai mare de probleme psihologice și sociale manifestate de copiii adoptați. Prin urmare nu înregistrează disfuncționalități comportamentale semnificative înregistrate mai puțin probleme școlare Hispanicii au prezentat mai multă nevoie de consiliere și psihoterapie (73,7%) pentru rezolvarea problemelor comportamentale și emoționale decât toți ceilalți, iar cei care au avut cea mai mică nevoie de astfel de servicii au fost asiaticii (49,3%). Zastrow, 1973 investigarea efectelor adopțiilor transrasiale: a) identificarea satisfacțiilor și a dificultăților întâmpinate de părinții care au adoptat transrasial
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
tipurile de probleme manifestate. Astfel, Rosenthal, Groze și Morgan 220 au arătat că, familiile care au apelat cel mai mult la servicii (indiferent de domeniu: medical, educațional, psihologic, de asistență socială) au fost cele care au adoptat copii cu probleme emoționale și comportamentale, depășind chiar nevoia manifestată de părinții care au adoptat copii cu handicap, care au apelat preponderent la serviciile medicale de specialitate. La nivelul întregului eșantion, resursele cele mai frecvent utilizate au fost: resursele financiare din diverse surse (71
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
fi eforturi cognitive și comportamentale pentru îndeplinirea solicitărilor interne și/sau externe cu scopul depășirii situației stresante 240. Unele strategii de coping sunt centrate preponderent pe rezolvarea problemei, urmărind eliminarea ei, în timp ce altele sunt centrate pe emoții, presupunând reducerea răspunsului emoțional față de factorul stresor prin evitare, minimizare, distanțare, atenție selectivă, comparație pozitivă etc.241. Strategiile adecvate conduc la adaptarea individului pe o perioadă de timp mai lungă. Aplicarea teoriei în domeniul adopției copiilor Ideea că adopția este o experiență stresantă vine
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
nevoi speciale în adopție facem referire la copii care se încadrează în una dintre următoarele categorii: copii cu vârstă de peste 3 ani în momentul adopției, copii care aparțin din punct de vedere etnic sau rasial categoriilor minoritare, copii cu probleme emoționale, cu boli cronice, cu dizabilități fizice și/sau mintale, copii care au fost supuși la diferite forme de abuz și/sau neglijare severă, copii care au mai mulți frați și, potrivit principiilor protecției copilului, trebuie plasați împreună 285. 4.3
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
fi definită ca expectanțele membrilor familiei în raport cu factorul / evenimentul stresor 309. În studiul nostru avem în vedere percepția părinților asupra stării de sănătate (fizică și psihologică) a copilului raportat la expectanțele adoptatorilor. Strategiile de coping pot fi definite ca efortul emoțional, cognitiv și comportamental de a face față unor factori/situații stresante. McCubbin și Patterson 310 identifică trei mecanisme de coping: evitarea, eliminarea și asimilarea. Evitarea reprezintă efortul familiei de a nega sau ignora factorul stresor și alte solicitări considerând/sperând
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
a modifica evenimentul/factorul stresor. Acceptarea reprezintă efortul familiei de a încorpora factorul stresor în structura și modelul de interacțiune propriu. Această variabilă va fi abordată în analiza calitativă. Cele trei mecanisme de coping pot fi manifeste la nivel cognitiv, emoțional și/sau comportamental. Adaptarea a fost definită de McCubbin și Patterson 311 ca un proces de reglare a stimulilor și de control asupra mediului pentru a atinge un nivel de funcționare care conduce la: 1. menținerea sau întărirea integrității familiale
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
și istoricul de plasament al copilului. 5.3.1 Starea de sănătate psiho-fizică a copilului adoptat A. Descriere. Așa cum precizam în debutul acestui capitol, în descrierea stării de sănătate a copilului am avut în vedere cinci variabile: tulburări comportamentale, tulburări emoționale, tulburări senzoriale, întârzieri în dezvoltarea cognitivă și a limbajului și dezvoltare fizică și tulburări metabolice, nutriționale și ale mecanismului imunitar. Fiecare variabilă a fost măsurată printr-un ansamblu de itemi (vezi și tabelul 5.1), evaluați pe o scală dihotomică
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
personale de teama de a nu-i fi luate 8,9 (4) 4,4 (2) ↓ k. Are tendința de a-și distruge obiectele 8,9 (4) 4,4 (2) ↓ l. Obișnuiește să mintă 8,9 (4) 8,9 (4) ≡ Tulburări emoționale (cel puțin una dintre problemele următoare) 11,1 (5) 6,7 (3) ↓ a. Manifestă anxietate 11,1 (5) 6,7 (3) ↓ b. Este greu de consolat când este supărat 4,4 (2) 0 (0) ↓ Tulburări senzoriale (cel puțin una dintre
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
dezvoltarea cognitivă și a limbajului 322 1 2 3 4 1. Întârzieri în dezvoltarea locomotorie 1 ,780** ,793** ,672** 2. Întârzieri în dezvoltarea limbajului 1 ,677** ,645** 3. Întârzieri în dezvoltarea mintală 1 ,635** 4. Dificultăți de învățare 1 Tulburările emoționale au fost prezentate de 11,1% dintre copii în momentul adopției și 6,7% încă le mai prezentau în momentul studiului. În toate cazurile se manifestă anxietate, iar în 4,4% dintre cazuri anxietatea se asociază cu dificultatea de consolare
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
studiului, rămânând cele de văz. B. Particularități socio-demografice ale copilului și starea de sănătate psiho-fizică. Analiza asocierilor. Studiile naționale și internaționale arată că, există o asociere între genul copilului și tulburările emoțional-comportamentale323. Copiii de gen feminin prezintă mai multe tulburări emoționale, în timp ce copiii de gen masculin prezintă mai multe tulburări de natură comportamentală. Acest lucru reiese și din analiza asocierilor în studiul nostru (vezi tabelul 5.5). Este pe deplin recunoscut faptul că, vârsta copilului în momentul adopției are multiple semnificații
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Copilul nu a beneficiat de protecție specială Copilul a fost în plasament la AMP Copilul a fost în plasament în CP Copilul a fost în plasament la AMP și CP Tulburări de comportament -,458* ,679** -,282 ,223 ,698** ,702** Tulburări emoționale ,412* ,056 -,106 -,095 ,145 ,090 Tulburări senzoriale -,216 -,132 -,087 -,214 ,233 -,127 Întârzieri în dezvoltarea cognitivă și a limbajului -,157 ,342 -,214 ,067 ,579** ,476* Dezvoltare fizică și tulburări metabolice, nutriționale și ale mecanismului imunitar -,312 ,056 -,088
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
a influența conduita copilului, dar în mod special pe o dimensiune și anume dorința de petrecere a timpului liber. Tabelul 5.8 Conduita copilului în raport cu mama adoptivă, asociată cu tulburări psiho-sociale și probleme de sănătate 326 Tulburări de comportament Tulburări emoționale Tulburări senzoriale Dezvoltarea cognitivă și a limbajului Dezvoltare fizică și tulburări metabolice, nutriționale și ale mecanismului imunitar Conduita copilului raportat la mama -,571** ,109 ,101 -,190 -,215 Încredere -,404* ,123 ,056 -,166 -,161 Respect -,446** ,047 ,133 -,195 -,022 Afecțiune
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Încredere -,404* ,123 ,056 -,166 -,161 Respect -,446** ,047 ,133 -,195 -,022 Afecțiune -,470** ,097 ,044 -,218 -,227 Dorință de comunicare -,278 ,102 ,046 ,078 -,195 Dorință de a-și petrece timpul cu dvs. -,189 ,073 ,033 ,120 -,386* Tulburările emoționale, senzoriale și întârzierile în dezvoltarea cognitivă și a limbajului nu par a influența semnificativ conduita copilului în raport cu mama adoptivă. 5.3.4. Concluzii și implicații practice Majoritatea copiilor prezintă în momentul adopției diferite tulburări fizice sau psihologice. Cei mai mulți copii au
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
sau psihologice. Cei mai mulți copii au întârzieri în dezvoltare fizică, mai exact greutate scăzută, înălțime mică, și probleme medicale precum rahitism, anemie, dificultăți de nutriție sau imunitate scăzută. Nu trebuie neglijat nici procentul de copii cu tulburări de natură comportamentală și emoțională care la rândul său este ridicat 327. Amploarea acestor probleme este influențată de factorii socio-demografici, în special de vârsta copilului în momentul adopției, precum și de istoricul pre-plasament al copilului. Acești din urmă factori influențează în egală măsură și conduita copilului
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Referitor la resursele sociale, părinții adoptatori indică lipsa suportului formal necesar, dar și o nevoie mai mare de servicii medicale pentru copilul adoptat și servicii de pregătire mai adecvată a părinților adoptatori anterior adopției. Părinții ai căror copii prezintă tulburări emoționale consideră că, aceste probleme sunt mai grave decât au fost ele prezentate de specialiști, au nevoie și totodată accesează servicii psihologice și de recuperare destinate copilului. Figura 5.5 Resursele și expectanțele părinților ai căror copii prezintă tulburări emoționale. Reprezentare
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
tulburări emoționale consideră că, aceste probleme sunt mai grave decât au fost ele prezentate de specialiști, au nevoie și totodată accesează servicii psihologice și de recuperare destinate copilului. Figura 5.5 Resursele și expectanțele părinților ai căror copii prezintă tulburări emoționale. Reprezentare grafică a asocierilor dintre variabile Figura 5.6 Resursele și expectanțele părinților ai căror copii prezintă tulburări senzoriale. Reprezentare grafică a asocierilor dintre variabile 339 Tulburările senzoriale ale copilului se asociază cu o nevoie mai mare a părinților de
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
74 .492 2 4 Am încredere in el 3.44 .700 1 4 Relația afectivă 3.84 .424 2 4 Abilitatea de a înțelege și de a răspunde nevoilor copilului 7.25 .928 4 8 Înțeleg cu ușurință stările lui emoționale 3.43 .718 2 4 Îmi dau seama când are nevoie de ceva 3.75 .534 2 4 Relația mamei cu partenerul marital Relația părinților post-adopție 3,60 .903 1 4 Interesul nostru vizează însă identificarea factorilor predictori ai conduitei
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
325* Conduita copilului în raport cu părinții adoptatori Manifestările atitudinal-comportamentale ale copilului în raport cu mama .460* .511** .533** 748** .377* Manifestările atitudinal-comportamentale ale copilului în raport cu tatăl .122 .293 .024 .532** .637** Starea de sănătate psiho-fizică Tulburări comportamentale -.562** -.678** -.591** -.631** -.487* Tulburări emoționale -.564** -.432* -.150 .196 -.205 Tulburări senzoriale .056 -.026 .125 -.018 -.166 Întârzieri în dezvoltarea cognitivă și a limbajului -.639** -.203 -.264 -.090 -.098 Întârzieri în dezvoltarea fizică și probleme medicale -.155 -.204 -.216 -.216 -.187 Istoricul de plasament Copilul
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
cu relația mamei cu copilul pe nici una dintre dimensiuni și nici relația mamei cu partenerul marital. Prin urmare aceste variabile nu au fost introduse în modelele de regresie. În schimb tulburările de comportament se asociază cu toate variabilele dependente. Tulburările emoționale și întârzierile în dezvoltarea cognitivă și a limbajului se asociază doar cu o parte dintre variabilele dependente fiind introduse în modele numai dacă s-au asociat cu variabila dependentă testată. Conduita copilului în raport cu mama se asociază semnificativ cu variabilele dependente
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]