4,229 matches
-
și iarăși la lume date, Editura Albatros, București, 1976. Papadima, Ovidiu, Literatura populară română, Editura pentru literatură, București, 1968. Pascal, Blaise, Cugetări, Editura științifică, București, 1992. Pascal, Blaise, Scrieri alese, Editura științifică, București, 1967. Pavelcu, Vasile, Din viața sentimentelor, Editura Enciclopedică, București, 1969. Pavelcu, Vasile, Invitație la cunoașterea de sine, Editura științifică, București, 1970. Pavelcu, Vasile, Un portret psihologic al feminității, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1971. Pleșu, Andrei, Minima moralia, Editura Cartea Românească, București, 1988. Rabindranath, Tagore, Articole despre educație
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Sectele. Factorii dăunători sănătății care ne înconjoară în fiecare zi”, în Renașterea, nr. 2, aprilie-iunie, pp. 21-22. Vernette, J. (1996), Sectele, Editura Meridiane, București. Vlachos, H. (1998), Psihoterapia ortodoxă, Editura Învierea, Timișoara. Vlăduțescu, Gh. (1974), Ereziile Evului Mediu creștin, Editura Enciclopedică Română, București. Vlăduțescu, Gh. (1978), Ateismul în Antichitate, Editura Enciclopedică Română, București. Vlăsceanu, M. (2003), Organizații și comportament organizațional, Editura Polirom, Iași. Wilson, B. (1970), Les sectes religieuses, Hachette, Paris. Zub, Al. (1998), „Teologie și politică în epoca regenerării naționale
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
în Renașterea, nr. 2, aprilie-iunie, pp. 21-22. Vernette, J. (1996), Sectele, Editura Meridiane, București. Vlachos, H. (1998), Psihoterapia ortodoxă, Editura Învierea, Timișoara. Vlăduțescu, Gh. (1974), Ereziile Evului Mediu creștin, Editura Enciclopedică Română, București. Vlăduțescu, Gh. (1978), Ateismul în Antichitate, Editura Enciclopedică Română, București. Vlăsceanu, M. (2003), Organizații și comportament organizațional, Editura Polirom, Iași. Wilson, B. (1970), Les sectes religieuses, Hachette, Paris. Zub, Al. (1998), „Teologie și politică în epoca regenerării naționale”, în Dacia literară, nr. 31, pp. 1-4. Viața științifică A
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
1896), Istoria literaturii române pentru școalele normale (1910) și ediții din scrieri ale lui V. Alecsandri, Gr. Alexandrescu, I. L. Caragiale, G. Coșbuc, M. Eminescu, Spiru Haret ș.a. Mai trebuie reținută contribuția sa la realizarea, alături de I.-A. Candrea, a Dicționarului enciclopedic ilustrat „Cartea Românească”, a cărui a doua parte, cu date istorice și geografice, a redactat-o. Dar, din tot ce a scris A., cu migală și paciență, cea mai importantă rămâne o adevărată lucrare de benedictin, Contribuțiune la bibliografia românească
ADAMESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285179_a_286508]
-
Editura Libra, București, 1999, pp. 14-16. Eva Behring, Scriitori români din exil, 1945-1989. O perspectivă istorico-literară, Editura Fundației Culturale Române, București, 2001, p. 12. Ibidem, p. 16. Ion Solacolu, „Luntrea cu vise”, În Horia Georgescu. Pentru cauza românească, Editura Univers Enciclopedic, București, 1998, p. 6. Sugestiv În acest sens este și titlul articolului lui Neagu Djuvara care sugerează simetria cronologică dintre 1848 și 1948. Neagu Djuvara, „Souvenirs de l’exil de 1948”, Revue Roumaine d’Histoire, Academia Română, tom XXXIV, nr. 1-2
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Democrate a Românilor Liberi poate fi consultat În General Nicolae Rădescu În corespondența secretă a exilului românesc (martie 1947-mai 1949), Editura Jurnalul literar, București, 2000, vol. 1, pp. 182-187. Ion Calafeteanu, Politică și exil 1946-1950. Din istoria exilului românesc, Editura Enciclopedică, București, 2000, p. 71. Vasile C. Dumitrescu, op.cit., p. 19. Florin Zaharia, În Patria, august 1950. Teodor Cazaban, interviu de autor, 6 aprilie 2001, Paris, Înregistrare audio. Prima revendicare În instanță de către statul român a fondului datează din 17 noiembrie
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
închis un an și jumătate. După ieșirea din închisoare a lucrat la Casa Centrală a Creației Populare, în redacțiile revistelor „Gazeta literară” (1963-1967) și „Luceafărul”. Ulterior s-a afirmat ca editor: redactor la Editura Politică (1963-1968), redactor-șef la Editura Enciclopedică (1968-1969) și director al Editurii Minerva din 1969 până în 1986, când a fost retrogradat și pensionat. Articole i-au apărut în „Almanahul literar”, „Gazeta literară”, „România literară”, „Viața românească”, „Steaua”, „Cronica”, „Tribuna” ș.a. A fost unul dintre coordonatorii lucrării Micul
MARTIN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288043_a_289372]
-
și director al Editurii Minerva din 1969 până în 1986, când a fost retrogradat și pensionat. Articole i-au apărut în „Almanahul literar”, „Gazeta literară”, „România literară”, „Viața românească”, „Steaua”, „Cronica”, „Tribuna” ș.a. A fost unul dintre coordonatorii lucrării Micul dicționar enciclopedic (1972) și a alcătuit sau a prefațat ediții din scrierile lui N. Filimon, D. Bolintineanu, M. Eminescu, B. Delavrancea, Tudor Arghezi, Ștefana Velisar-Teodoreanu ș.a. M. s-a manifestat simultan ca istoric și critic literar. Format la școala profesorului clujean D.
MARTIN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288043_a_289372]
-
Facultatea de Filosofie a Universității din București (1952-1954). Între anii 1954 și 1959 studiază limba și literatura bulgară la Universitatea „Kliment Ohridțki” din Sofia. Lucrează în învățământul superior, în serviciul de relații externe și în final la Editura Științifică și Enciclopedică din București, de unde se pensionează în anul 1990. Numărându-se printre puținii traducători români din literatura bulgară, I. a urmărit să pună în circulație opera unor prozatori din țara vecină, transpunând cu deosebire romane de Emilian Stanev, Gheorghi Mișev, Pavel
IOVAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287613_a_288942]
-
nici alegerea ca președinte de onoare al Societății Academice Române (1867-1872; de unde a și demisionat, de altfel, în urma respingerii proiectelor sale ortografice) nu i-au putut reface vechea înrâurire asupra contemporanilor. H.-R. este, prin structură și preocupări, un spirit enciclopedic, obsedat de proiecte grandioase. În toate inițiativele, ca și în opera sa, el își dezvăluie, cu o intensitate și o consecvență neîntâlnite până atunci în cultura românească, vocația universalității. În filosofia iluministă și în scrierile cărturarilor Școlii Ardelene a aflat
HELIADE-RADULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287426_a_288755]
-
lucrări destinate informării publicului românesc. Concentrând materia mai multor cursuri universitare, dar evitând expunerea didactică, cartea se deschide cu un capitol despre Familia limbilor și popoarelor germanice, care oferă cititorilor, într-un stil cursiv și agreabil, o informație de tip enciclopedic. Autorul indică în prefață intenția de „a scoate periodizarea de sub semnul ideologiei burgheze” și alege soluția de a trata literatura germană a anilor 1933-1945 urmărind trei filoane: literatura nazistă, literatura emigrației interne și literatura din exil. Literatura de limbă germană
ISBASESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287624_a_288953]
-
magna cum laude. Colaborează la „Almanahul literar”, „Cercetări de lingvistică”, „Familia”, „Gând românesc”, „Bulletin linguistique”, „Națiunea română”, „Revista Cercului Literar”, „Revue de Transylvanie”, „România literară” (Aiud), „Secolul 20”, „Steaua”, „Zorile”, „Tribuna”, „Viața românească”, „Studia Universitatis «Babeș-Bolyai»”. Multilateral în preocupări, spirit enciclopedic, J. manifestă multă vreme un interes aproape egal pentru științele pozitive (matematici superioare) și pentru cele umaniste. Treptat, preocupările lui se centrează pe aria disciplinelor filologice, ajungând la rezultate notabile în domeniul istoriei literaturii și culturii, al esteticii și stilisticii
JACQUIER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287662_a_288991]
-
a replicii și a paradoxului în genul lui Oscar Wilde. În piesa lui I. Ibsen, Oscar Wilde, Shakespeare, Pușkin, Joyce, Lope de Vega, Cervantes, Gide, teatrul expresionist și teatrul absurdului, fantasticul eminescian și drama existențialistă se amestecă într-un puzzle enciclopedic autodevorator. Se poate afirma, fără îndoială, că antractul presupune o conștiință postmodernă a scriiturii dramatice: „E meritul meu: să scot din fraze moarte, arlequinade ce par noi... Nimic nu se pierde, totul se... citează”, spune Subconștientul Artistului. Ceea ce frapează în
IVANESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287649_a_288978]
-
Harper Torchbooks, 1964. (iunie 1968). ,,Life’s irreductible structure”. Science, vol. 160. Popper, Karl R. (1935). The Logic of Scientific Discovery. New York: Basic Books, 1959. (Pentru ediția în limba român), vezi Popper, Karl R., Logica cercet)rii, Editura Științific) și Enciclopedic), București, 1981). Power, Thomas F. (1944). Jules Ferry and the Renaissance of French Imperialism. New York: Octagon Books. Rapoport, Anatol (1968). ,,Foreward”. În Walter Buckley (editor), Modern Systems Research for the Behavioral Scientist, A Sourcebook. Chicago: Aldine. și William J. Horvath
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
Liceul „Iulia Hasdeu” din București (1949), apoi Facultatea de Filologie a Universității din același oraș, secția germanistică (1954). Funcționează ca profesoară la Sibiu, redactor la „Neuer Weg” și bibliograf la Biblioteca Centrală de Stat (1956-1969), redactor la Editura Științifică și Enciclopedică (1969-1977), apoi la revista „Volk und Kultur”. Debutează cu versuri în 1965, în „Gazeta literară”, colaborând și la „Luceafărul”, „Ramuri”, „Tribuna”, „România literară”, „Viața românească”, „Arc”, „Lettre internationale” ș.a. A fost căsătorită cu poetul George Almosnino. Majoritatea poeziilor din cartea
IUGA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287642_a_288971]
-
actul medieval româno-slav care pomenește acest toponim evocă, de fapt, confruntarea armată de la Branicevo, din timpul lui Alexie Comnenul 12. • B. P. Hasdeu, Olteneștile, ed. cit., p. 118. • N. Iorga, Istoria românilor. III: Ctitorii, ed. de Victor Spinei, București, Editura Enciclopedică, 1993, p. 45: „... Un nou război cuman se poartă la Branicevo și... Alexie Comnenul trebuie să-i oprească [pe cumani - n. O.P.] la acel Vidin unde tocmai, mult mai târziu, un act românesc [din 1385, de la Dan I] vorbește
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
și Antonie Ruset, îndemnându-i să se așeze în țară; vezi ibidem, p. 346-347, nr. 203. • Alexandru I. Gonța, Legăturile economice dintre Moldova și Transilvania în secolele XIII-XVII, ediție, prefață, bibliografie și indice de I. Caproșu, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1989, p. 207-214. • Paul Cernovodeanu, Paul Binder, Cavalerii Apocalipsului. Calamitățile naturale ale trecutului României (până la 1800), București, Silex, 1993, p. 93. IMPLICAȚII ROMÂNEȘTI ALE BĂTĂLIEI DE LA POLTAVA Veniamin Ciobanu La 8 iulie st.n. 1709, s-a produs, după cum se
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
20 de ani, până când Marina Ileana Sabados a comentat miniaturile cu care a fost împodobită această „carte“ domnească 9. • Călători străini despre Țările Române, vol. VI, îngrijit de M. M. Alexandrescu-Dersca Bulgaru și Mustafa Ali Mehmet, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1976, p. 54. • G. Balș, Biserica din Lujeni, II. Introducerea pridvorului în planul bisericilor moldovenești, București, 1930, p. 1-8 și pl. I-II. • Am discutat această înrudire în comunicarea mea, Cercetarea moștenirilor și a rudelor: Miron Costin și Ileana Movilă
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
pe suveranul român să-și asume prin decret titlul amintit și să comunice apoi această decizie puterilor printr-o notă diplomatică, Austria promițând sprijinul ei total, în Gh. Căzan, Ș. Rădulescu-Zoner, România și Tripla Alianță (1878-1914), București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1979, p. 34. • Ibidem. • Ibidem, p. 37. Nelidov transmitea prin intermediul lui Ion Bălăceanu regretele Rusiei pentru deteriorarea relațiilor cu România, în Ion Bălăceanu, Amintiri politice și diplomatice, București, Editura Cavalioti, 2003, p. 216. • România se opunea acestei noi inițiative și
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
a recunoaște independența României, în Gh. Căzan, op. cit, p. 42. • Lucian Boia, Istorie și mit în conștiința națională românească, București, Humanitas, 1996, p. 181. • K. Hitchins, op. cit., p. 148. • Apostol Stan, Mircea Iosa, Liberalismul politic în România, București, Editura Enciclopedică, 1996, p. 236. • Gh. Căzan, op. cit., p. 46. • Emil Diaconescu, România și Marile Puteri după Congresul de la Berlin până la 1914, Iași, Institutul Grafic Presa Bună, 1937, p. 10. • Teodor Pavel, Mișcarea românilor pentru unitatea națională și diplomația Puterilor Centrale (1878-1893
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
nerespectarea drepturilor și libertăților fundamentale în România. Răspunsul guvernului Petru Groza era atât de ideologizat și nediplomatic, încât sugera semnale clare despre viitoarea politică externă a Bucureștiului, o politică totalmente subordonată • Istoria Politicii Externe Românești, coordonator Ion Calafeteanu, București, Editura Enciclopedică, 2003, p. 354. principiilor internaționale sovietice. Arestările arbitrare și dizolvarea partidelor politice în România, dublate de acuze isterice aduse capitalismului și Occidentului, nu aveau cum să apropie guvernul Groza de obiectivul fixat în politica externă. La mijlocul lunii mai 1947, ministrul
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
aflat sub protecția unei armate străine“34. Cu alte cuvinte, • Ibidem, vol. VII, p. 606-607. • Desăvârșirea unității național-statale a poporului român. Recunoașterea ei internațională. 1918, Documente interne și externe, coord. Ion Ardeleanu, Vasile Arimia, Mircea Mușat, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1986, vol. IV, p. 98; D.B.F.P., vol. I, p. 405, 408. • E. Balogh, op. cit., p. 303. • Joseph S. Roucek, Contemporary Roumania and Her Problems: A Study in Modern Nationalism, Stanford, 1932, p. 46; S. D. Spector, op. cit., nota nr. 53, p.
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Modern Nationalism, Stanford, 1932, p. 46; S. D. Spector, op. cit., nota nr. 53, p. 245; presa românească din acea perioadă îl numea pe Joseph „Habsburgul favorit al șoviniștilor maghiari” (Apud Ion Calafeteanu, Politică și interes național în România interbelică, București, Editura Enciclopedică, 1997, p. 65). • Însuși István Friedrich declara, în 1921, deci după doi ani de la evenimente, că Diamandy încercase să-l înlăture și că „în acest scop a conspirat cu partidele de stânga ungare“ (A.M.A.E., Fond 71/1914, E2
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
deasupra României. Politica anglo-americană față de România 1938-1947, traducere de Gheorghe Onișoru, Iași, Centrul de Studii Românești, Fundația Culturală Română, 1995, p. 12. • David Britton Funderburk, Politica Marii Britanii față de România 1938-1940. Studiu asupra strategiei economice și politice, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1983, p. 13. Pentru Marea Britanie, România era importantă datorită apropierii ei de strâmtorile Bosfor și Dardanele, ca și de bazinul oriental al Mediteranei, astfel încât, în cazul unui conflict european de anvergură, prezenta o certă valoare strategică 4. În plus, interesul
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
și Lucian Leuștean, România și Ungaria în cadrul „Noii Europe“ [1920-1923], Iași, Polirom, 2003, p. 35-36. • Vezi Ministerul Afacerilor Externe, Direcția Arhivelor Diplomatice, România-Polonia. Relații diplomatice, I, 1918-1939, Cuvânt înainte Mircea Dan Geoană, Ministrul Afacerilor Externe al României, București, Editura Univers Enciclopedic, 2003, p. 74-76 (în continuare România-Polonia. Relații diplomatice, I, 1918-1939). • Pentru detalii legate de Tratatul din 1931, vezi Nicolae Dascălu, Relații româno-polone în perioada interbelică (1919-1939), București, Editura Academiei Române, 1991, p. 46-51. Așadar, dinamica relațiilor dintre România și Polonia a
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]