9,846 matches
-
aceste cazuri, tiparele comportamentale sunt dobândite nemijlocit prin practică și exercițiu. Realitatea este că Învățarea deprinderilor motorii (manuale), ca și a celor mintale (intelectuale) nu se face prin „comunicare verbală”; la formarea lor nu se poate ajunge nici printr-un enunț verbal, nici printr-o simplă trecere În revistă (Gagné, 1977, pp. 21-22). Nici un elev nu va putea să Învețe să deseneze privind profesorul cum desenează; nu va putea să Învețe pianul ascultând un virtuoz; nu va Învăța să scrie și
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
constând dintr-o listă de Întrebări puse Într-o manieră ordonată și ierarhizată care să conducă la o concluzie de clasificare, adică de recunoaștere a apartenenței unei probleme la o clasă determinată de probleme; definirea unei noțiuni, caracterizarea unui fenomen, enunțul unei teoreme, descrierea unei familii sau specii etc. De exemplu, un astfel de algoritm poate să se prezinte ca o listă de Întrebări pe care un elev și le pune pentru a face o analiză gramaticală; • algoritmi de rezolvare; • algoritmi
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
dar și o aplicație, o temă de control, o problemă de rezolvat, o Întrebare al cărei răspuns urmează să fie construit și scris pe loc În spațiul rezervat (ori găsit din mai multe răspunsuri sugerate), un exercițiu de efectuat, un enunț, un desen, manipularea unei părți componente a unei mașini etc., elevul trebuie să lucreze cu fiecare unitate În parte; el este solicitat, de fiecare dată, să dea un răspuns pozitiv, „elaborat”, să adopte o reacție activă. În felul acesta, elevul
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
Științifică, Și Știința contabilității trebuie să aibă un conținut propriu, un nucleu paradigmatic, cu ajutorul căruia se afirmă ca Știință Și se delimitează de alte Științe. Acest nucleu paradigmatic presupune totalitatea realizărilor Științifice acceptate de comunitatea Științifică respectivă, sub forma normelor, enunțurilor, conceptelor Și metodelor de explicare a realității. Prin acceptare, acestea prezintă un pronunțat caracter normativ, dezvoltat pentru a reglementa obiectul/obiectele de studiu. Desprindem concluzia că nucleul paradigmatic este nucleul durabil al oricărei Științe, acesta reprezintă „baza teoriei fundamentului”, punctul
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
supunere față de un set imperativ de condiționări asociate funcționării, gen standardul ISO 9000. În România există numeroase organizații care au expusă declarația misiunii într-un loc vizibil, sub forma unui tablou, fără însă a se putea înțelege ceva din conținutul enunțului. Între acestea se numără chiar și o parte dintre universitățile publice. O paralelă între formulările acestor misiuni și formulările documentelor politice de dinainte de 1990 este impusă de stilul comun, de regulă ușor confuz, de utilizarea unor liste de deziderate nerealiste
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
publice își redactează o declarație a misiunii, deși este evidentă natura activității lor datorită tipului de organizație sau istoriei lor. Se remarcă însă și redefiniri ale misiunii organizațiilor - de exemplu, ale celor de servicii legate de ordinea publică -, dar și enunțuri noi legate de organizații cu tradiție - de exemplu, universitățile. Nu există încă în România studii consistente legate de declararea misiunii pe teritoriul național, nici măcar privind latura cantitativă, în stilul celor legate de topurile americane. Este de la sine înțeleasă dispersia mare
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
2007-2013. Lucrarea cuprinde cinci capitole, bazate pe o abordare logică a cronologiei cercetării, iar, la rândul său, fiecare capitol este alcătuit din subcapitole strâns legate de teme și subiecte specifice. Caracteristică pentru Întreaga lucrare este abordarea anglo-saxonă de prezentare, cu enunțuri clare, reprezentări concise sub formă grafică și rezultate asumate. Tocmai de aceea, fiecare subcapitol este finalizat prin concluzii, oferind astfel o bază reală de verificare a studiilor efectuate. Delimitarea clară a secvențelor raționale, pe lângă urmărirea unui șir logic de expunere
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
dai înapoi ceea ce ai primit”), Platon găsește un contraargument la această teorie lansată de Cephalos. În fond, această definiție presupune că nici unul dintre cei doi parteneri ai actului just nu „stăpânesc” adevărul în numele celuilalt, ci se rezumă la simplul lui enunț și la confirmarea absolută a reciprocității. Dar contraargumentul invocă un exemplu în care unul dintre parteneri este nevoit să asume adevărul celuilalt, să decidă în numele lui, să preia asupra lui povara responsabilității individuale a celuilalt: ce se petrece, de pildă
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
în schimb, remarca faptul că, în oricare dintre variante, condiția de posibilitate a cunoașterii rămâne de neatins pentru cunoaștere, astfel încât cunoașterea conține prin definiție o reflexivitate incompletă, și, astfel, o componentă ahileică: ea nu poate construi adevărul și falsul prin enunțuri compuse despre condiția de posibilitate a rostirii adevărului, fie că este vorba despre inteligibile în general, fie că este vorba doar despre Bine, ci se poate raporta la acestea doar sub forma unei contemplări a unui adevăr care îl decide
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
o simplă presupunere faptul că postmodernul este azi o reacție explicită față de exclusivismul valoric pe care îl implică principiul terțului exclus. Imaginea nu oferă poate „claritatea și distincția” ideilor carteziene dar, în egală măsură nu riscă să rămână aproximată de enunțul reducționist pe care îl presupune orice silogism. Nu este vorba de a reitera aici un proiect intelectual menit să pună într-un registru căutat-original controversa clasică dintre iconoduli și iconoclaști. Vrem doar să remarcăm motivațiile comune care fac dintr-un
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Celebrele speech acts, concept tradus cu oarecare superficialitate prin „acte de limbaj” (alți autori observă că mai potrivit ar fi termenul de „acte de discurs”) scot în evidență importanța trăsăturilor iconice în interiorul procesului cotidian de comunicare. De asemenea, contextul unui enunț și spațiul comunicațional este azi într-o mare măsură iconicizat. Iconicitatea care marchează în mod tradițional semnul vizual refulează cu forță în orizontul semnului lingvistic. Înțelegând discursul ca un sistem de relații între părți angajate într-o relație de comunicare
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
că nu a dobândit comportamentele prealabile necesare îndeplinirii sarcinii date. În asemenea situații, profesorul trebuie să cunoască sarcinile de învățare care preced sarcina ce nu a putut fi îndeplinită. De exemplu, dacă un elev nu poate rezolva o problemă cu enunț verbal ce presupune calcularea vitezei unui obiect cunoscându-se distanța și timpul, înseamnă că el are dificultăți în rezolvarea sarcinilor prealabile. Aceste sarcini cuprind deprinderea de a multiplica numerele și de a înlocui expresiile simbolice cu valori numerice. Prima treaptă
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
particular. Încercați, după modelul de mai jos, astfel de exerciții de supracodificare cu clasa dumneavoastră. a. Dați-le aceeași indicație verbală Ă „Notați acum” Ă cu ton de rugăminte, poruncă, indicație neutră. Observați ce se întâmplă. b. Accentuați diferit același enunț și observați rezultatele. Exemplu: „Pentru mâine aveți o temă frumoasă. Pentru mâine, aveți o temă frumoasă!!” În cadrul cercetării CPV sunt în curs studii foarte interesante care urmăresc valoarea comunicativă a tăcerii (Cucoș, 1996). Orice cadru didactic știe, din propria sa
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
a crea o perspectivă integrală asupra continuității și conexiunilor dintre activități prin reliefarea simplificată a evoluției procesului global de muncă de-a lungul anilor sau deceniilor de viață activă și, în al doilea rând, de a servi drept contrapunct pentru enunțurile detaliate și hermeneutice obținute din textele studiate, precum notițe personale, comentarii critice, descrieri autobiografice, corespondență sau produse creative. Ilustrarea sistemului de activități reprezintă o sarcină executabilă din „exteriorul” cazului (vezi secțiunea următoare, „Rolurile cercetătorului”). Ea ne permite să surprindem dezvoltarea
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
săi o anumită reacție normativă sau alta. Așadar, orice elită constituie un obiect preconstruit din punct de vedere social, pe care ulterior se grefează tentative de analize lipsite de prejudecăți, departe de pasiunile specifice dezbaterilor publice. Dar, în cazul nostru, enunțul cu pretenții științifice evocă în orice clipă discursul încărcat de ideologie. Mai întâi, pentru că interesul pentru elite izvorăște în general din preocupări extraștiințifice, exact ca și interesul pentru stratificarea socială și pentru inegalitățile de clasă. Apoi, pentru că orice expunere legată
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
afirmă: „În adevăr, oamenii sunt uniți mistic, o legătură mistică a frăției Îi face pe toți oamenii unul”. * „Ce tîrziu ne dăm seama că, În timp ce ne desăvîrșim calitățile, ne cultivăm totodată și defectele!” (J.W. Goethe) Explicația cuprinde, ca și enunțul, un paradox: se știe că orice calitate sufletească dezvoltată În exces, se transformă În contrariul ei, adică Într-un defect. Plecînd de aici, orice conștientizare a cuiva, de genul că a obținut la un moment dat maximumul unor calități sufletești
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
incriminate. Într-o altă interpretare, Împlinirea idealurilor oricărei „revoluții” se face Întotdeauna pe seama suferințelor altora. Se poate chiar generaliza, spunîndu-se că a face dreptate cuiva presupune a provoca un proces de nemulțumire sufletească altcuiva. * „Știm neștiind.” (Petre Țuțea) În acest enunț este concentrat unul dintre cele mai surprinzătoare și profunde paradoxuri ale cunoașterii: cu cît ești mai conștient de faptul că ești mai neștiutor Într-un domeniu sau altul, cu atît ești, de fapt, mai știutor, deoarece „neștiutul” nu-l putem
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
contribuie, în cele mai multe cazuri, la dezvoltarea socială. Gamson (1992) a opinat că toate mișcările sociale promovează „cadre ale injustiției sociale”, care identifică și, eventual, atribuie, anumite situații ca fiind inechitabile (vezi valori ale dezvoltării sociale: echitate și justiție socială). Acest enunț este valabil pentru mișcările tradiționale, recunoscute pentru țintele lor materialiste, cum este cazul mișcării muncitorești, al mișcărilor țărănești din țările în curs de dezvoltare sau al diverselor mișcări de eliberare socială din diverse epoci și zone geografice - de exemplu mișcarea
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
atent la comportamentul verbal și non-verbal al acestuia. O Obiective - Daniela Bălțătescu și Sergiu Bălțătescu Obiectivele (o.) reprezintă stările dezirabile ce trebuie atinse în vederea rezolvării (complete sau parțiale) a unei probleme. În dezvoltarea socială, ele se prezintă sub forma unor enunțuri concrete și cuantificabile ale rezultatelor scontate, ca urmare a realizării unui plan sau program. Prezentarea de față va include relațiile acestui concept cu cele similare, caracteristicile dezirabile ale acestora și recomandări asupra formulării o. de dezvoltare. Conceptul de o. a
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
căreia statul este unicul actor semnificativ în relațiile internaționale a fost o constantă a teoretizărilor realiste, mai vechi sau mai noi. De-a lungul timpului, realismul a fost criticat pentru „statocentrismul” său, unele dintre aceste critici provocând dezbateri consistente, iar enunțurile despre actori au ajuns să facă parte, în mod natural, din nucleul dur al programelor de cercetare ce concurează în cadrul disciplinei. Mutațiile din raporturile internaționale au influențat, desigur, teoretizările asupra actorilor. Se poate aprecia că „monopolul” conferit statului de către realiști
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
teoria structurală a politicii internaționale Ambiția lui Waltz este aceea de a elabora o teorie a politicii internaționale, de a reuși acolo unde, consideră el, predecesorii săi au eșuat. Ca domeniu de studiu, politica internațională este caracterizată de „legi”, adică enunțuri care evidențiază relații - invariante sau probabile - între variabile (mărimi care pot lua diferite valori). Între legi și teorii există o deosebire esențială, teoriile fiind constructe intelectuale menite să explice legile, iar pentru aceasta este nevoie ca ele să creeze un
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
Între legi și teorii există o deosebire esențială, teoriile fiind constructe intelectuale menite să explice legile, iar pentru aceasta este nevoie ca ele să creeze un tablou mental simplificat, abstras din realitate, al domeniului cercetat. În cadrul unei teorii se combină enunțuri descriptive și enunțuri non-factuale (asumpții) teoretice, rolul acestora din urmă fiind acela de a da sens datelor. Asumpțiile trebuie judecate nu după corespondența lor cu realitatea, ci pornind de la capacitatea teoriei care le include de a explica domeniul cercetat. Un
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
teorii există o deosebire esențială, teoriile fiind constructe intelectuale menite să explice legile, iar pentru aceasta este nevoie ca ele să creeze un tablou mental simplificat, abstras din realitate, al domeniului cercetat. În cadrul unei teorii se combină enunțuri descriptive și enunțuri non-factuale (asumpții) teoretice, rolul acestora din urmă fiind acela de a da sens datelor. Asumpțiile trebuie judecate nu după corespondența lor cu realitatea, ci pornind de la capacitatea teoriei care le include de a explica domeniul cercetat. Un demers strict inductiv
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
nivel de cauzalitate care scapă teoriilor ce pornesc de la actori - altfel nu s-ar putea explica similaritățile și repetițiile din politica internațională. Răspunsul lui Waltz începe prin delimitarea abstractă a unui sistem politic internațional, înțeles ca sistem de state. Un enunț teoretic fundamental este acela că interacțiunile din acest sistem suportă efectul regulator al structurii sistemului. Structura este definită drept un set de condiții constrângătoare ce afectează comportamentul actorilor, modelând astfel procesul politic din sistem. Structura face posibilă însăși conceptualizarea sistemului
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
dintre Marile Puteri, între 1792 și 1990, au luat forma unor conflicte între state revizioniste, singurele puteri statu-quo fiind hegemonii regionali. Japonia (în perioada 1868-1945), Uniunea Sovietică (1917-1991), Italia (1861-1943), Marea Britanie (1792-1945) și Statele Unite (1800-1990) se comportă, apreciază el, în conformitate cu enunțurile realismului ofensiv. În toate aceste cazuri, evidențele istorice susțin - apreciază Mearsheimer - enunțurile realismului ofensiv, iar cazurile de non-expansiune s-au datorat descurajării reușite: astfel, Germania nu se manifestă agresiv în perioada 1871-1900 întrucât, după unificare, tentativa de hegemonie continentală era
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]