1,945 matches
-
a puterii și bogăției, îndatoriri față de natură, generațiile viitoare și speciile non-umane, respectul față de diferențele culturale și drepturile femeilor și copiilor. * Chestiuni din domeniul filosofiei științelor sociale dispute metodologice privind posibilitatea existenței unei științe a politicii interna-ționale, puncte de vedere epistemologice și ontologice contradictorii, natura cauzalității și ideea discursului istoric. * Perspectivele multidisciplinarității reconstituirea disciplinei utilizând abordările liberale și radicale pentru a dezvolta o economie politică internațională a fost cea mai importantă reorientare către interdisciplinaritate în anii '80 și '90. Stabilirea legăturilor
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
scopurile ideale să devină o bază pentru noi forme de putere și dominație. În anii '90, dezbaterile cu privire la ce constituie "realitatea cognoscibilă" a relațiilor inter-naționale (întrebări ontologice) au fost însoțite de discuții complexe cu privire la modul cum este generată cunoașterea (întrebări epistemologice). Bineînțeles, "marea dezbatere" din anii '60 era foarte preocupată de chestiuni epistemologice, cu susținători ai științei precum Kaplan și Singer promovând metode bazate pe cuantificare și testarea ipotezelor, în timp ce "tradiționaliști" precum Bull apărau virtuțile istoriei, dreptului, filosofiei și ale celorlalte
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
dominație. În anii '90, dezbaterile cu privire la ce constituie "realitatea cognoscibilă" a relațiilor inter-naționale (întrebări ontologice) au fost însoțite de discuții complexe cu privire la modul cum este generată cunoașterea (întrebări epistemologice). Bineînțeles, "marea dezbatere" din anii '60 era foarte preocupată de chestiuni epistemologice, cu susținători ai științei precum Kaplan și Singer promovând metode bazate pe cuantificare și testarea ipotezelor, în timp ce "tradiționaliști" precum Bull apărau virtuțile istoriei, dreptului, filosofiei și ale celorlalte forme clasice de cercetare academică ca fiind cea mai bună manieră de
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
interesat doar de locul femeilor în ordinea economică și politică globală. Este de asemenea preocupat de construcții ale genului, înclusiv de cele ale masculinității, și de felul în care acestea afectează unele forme de putere și inegalitate și, la nivel epistemologic, anumite pretenții privind cunoașterea lumii. Matthew Paterson discută evoluțiile din gândirea politică ecologistă în Capitolul 10. Degradarea mediului, poluarea transnațională și schimbarea climei au avut un impact semnificativ asupra studiului politicii globale. Aceste chestiuni s-au remarcat în studii ale
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
teoretizare prin promovarea unei teorii mai auto-reflexive. Politica cunoașterii în teoria relațiilor internaționale Abia în anii 1980, la începutul a așa-numitei "a treia dezbatere", întrebările legate de politica cunoașterii au fost luate în serios în studiul relațiilor internaționale. Întrebările epistemologice referitoare la justificarea și verificarea afirmațiilor despre cunoaștere, metodologia aplicată, sfera și scopul cercetării, și întrebările ontologice referitoare la natura actorilor sociali și a altor formațiuni și structuri istorice în relațiile internaționale, toate poartă implicații normative cărora nu li s-
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
structuri istorice în relațiile internaționale, toate poartă implicații normative cărora nu li s-a dat importanța cuvenită. Una din cele mai importante contribuții ale teoriei critice internaționale a fost extinderea domeniului relațiilor internaționale, nu doar către includerea asumpțiilor ontologice și epistemologice, ci și către explicarea legăturii acestora cu afilierile politice anterioare. Această secțiune evidențiază modul în care teoria critică abordează afirmațiile despre cunoaștere în relațiile internaționale. În primul rând, ea evaluează problema epistemologică, descriind modul cum a fost acceptată în relațiile
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
internaționale, nu doar către includerea asumpțiilor ontologice și epistemologice, ci și către explicarea legăturii acestora cu afilierile politice anterioare. Această secțiune evidențiază modul în care teoria critică abordează afirmațiile despre cunoaștere în relațiile internaționale. În primul rând, ea evaluează problema epistemologică, descriind modul cum a fost acceptată în relațiile internaționale distincția lui Horkheimer între concepțiile tradiționale și cele critice asupra teoriei; și în al doilea rând, elaborează legătura între teoria critică și teoria emancipatoare. Rezultatele acestei examinări au scopul de a
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
putere. Mai mult, așa cum argumentează în mod provocator James Der Derian (2002:15), în ciuda diferențelor fundamentale dintre președintele american George W. Bush și liderul terorist Osama bin Laden, cei doi au în comun chiar faptul că posedă certitudini morale și epistemologice. Postmodernismul contestă exact această convingere, conform căreia enunțurile morale și epistemologice sunt dincolo de orice îndoială. Înainte de a continua, trebuie să subliniem faptul că există multe neînțelegeri în privința semnificației "postmodernismului", care este disputată nu numai între susținătorii și criticii teoriei, dar
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
2002:15), în ciuda diferențelor fundamentale dintre președintele american George W. Bush și liderul terorist Osama bin Laden, cei doi au în comun chiar faptul că posedă certitudini morale și epistemologice. Postmodernismul contestă exact această convingere, conform căreia enunțurile morale și epistemologice sunt dincolo de orice îndoială. Înainte de a continua, trebuie să subliniem faptul că există multe neînțelegeri în privința semnificației "postmodernismului", care este disputată nu numai între susținătorii și criticii teoriei, dar și între susținătorii înșiși. De fapt, mulți teoreticieni asociați cu postmodernismul
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
cunoașterea statului și cea a "omului". Argumentul lui Ashley (1989a), simplu spus, este că "arta modernă a guvernării statului este arta modernă de a guverna omul". El caută să demonstreze că "paradigma suveranității" dă naștere simultan la o anumită dispoziție epistemologică și la o anumită relatare a vieții politice moderne. Pe de o parte, cunoașterea este considerată ca dependentă de suveranitatea "figurii eroice a omului rațional care știe că ordinea lumii nu are origine divină, că omul este sursa cunoașterii, că
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Trebuie observat, totuși, că postmodernismul, ca o critică a totalizării, opune conceptele de identitate și comunitate doar în măsura în care ele sunt legate în mod dogmatic de noțiunile de teritorialitate, limitare și excludere. Scopul postmodernismului a fost înotdeauna să conteste atât asumpțiile epistemologice cât și pe cele politice de totalitate și suveranitate și, deci, să pună întrebări cu privire la localizarea și caracterul politicului. Concluzie Postmodernismul aduce mai multe contribuții la studiul relațiilor inter-naționale. În primul rând, prin metoda genealogică pe care o adoptă, el
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
rând, prin metoda genealogică pe care o adoptă, el caută să demaște legăturile strânse dintre pretențiile asupra cunoașterii și pretențiile asupra puterii și autorității. În al doilea rând, prin strategia textuală de deconstrucție, caută să problematizeze toate pretențiile de totalizare epistemologică sau politică. Acest fapt are implicații importante în mod deosebit pentru statul suveran. Asta însemnă că statul suveran, ca mod primar de subiectivitate în relațiile internaționale, trebuie analizat îndeaproape pentru a expune practicile sale de captare și excludere. Mai mult
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
au căutat să aplice logica teoriei economice raționaliste în relațiile internaționale, însă au ajuns la concluzii radical diferite legate de posibilitățile de cooperare internațională. A doua dezbatere a fost între raționaliști și teoreticienii critici, aceștia punând sub semnul întrebării asumpțiile epistemologice, metodologice, ontologice și normative ale neorealismului și neoliberalismului, pe când ceilalți îi acuzau pe adepții teoriei critice că viziunea lor despre relațiile internaționale "din lumea reală" nu are substanță. De la sfârșitul Războiului Rece, aceste axe de dezbatere au fost înlocuite de
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
interese sunt formate anterior interacțiunii sociale, și care intră în relațiile sociale doar pentru scopuri strategice. Ei argumentau că actorii sunt fundamental sociali, că identitățile și interesele lor sunt construite social, produse ale structurilor sociale intersubiective. Din punct de vedere epistemologic și metodologic, ei au pus sub semnul întrebării neopozitivismul formelor lakatosiene ale științelor sociale, cerând moduri interpretative de înțelegere, mai potrivite cu natura imposibil de cuantificat a multor fenomene sociale și cu subiectivitatea inerentă a oricărei observații. Și, normativ, ei
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
continuat să fie aclamată ca principala dezbatere contemporană, a fost înlocuită odată ce raționaliștii și-au unit subit forțele pentru a înfrunta un dușman constructivist comun. Afirmarea constructivismului a înlocuit, de asemenea, dezbaterea dintre raționaliști și teoreticienii critici internaționali. Vehemența provocărilor epistemologice, metodologice și normative ridicate de teoreticienii critici împotriva raționalismului nu a scăzut, însă afirmarea constructivismului s-a concentrat pe probleme ontologice și empirice, împingând dezbaterea metateoretică din anii '80 către marginile scenei. Miezul dezbaterii ce animă acest domeniu se învârte
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Waltz. În urmărirea acestui scop însă, Wendt face o serie de demersuri ce îl pun în contradicție cu aproape toți ceilalți constructiviști, și anume: se concentrează asupra nivelului sistemic, tratează statul ca pe un actor unitar și adoptă o poziție epistemologică numită "realism științific" (Wendt și Shapiro 1997). Deși acestea reprezintă înclinațiile unui singur savant, locul important dobândit de Wendt în dezvoltarea constructivismului le face surse importante de diviziuni și dezacorduri în cadrul noii școli de gândire. Lucrarea sa Social Theory of
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
sau pentru explicația pură, dar nici mulți dintre constructiviștii moderni nu ar face acest lucru. Aici, distincția făcută de Ted Hopf (1998) între constructivismul "convențional" și cel "critic" ar putea fi mai fructuoasă: "În măsura în care constructivismul creează o distanță teoretică și epistemologică între sine și originile sale din teoria critică, devine constructivism "convențional"" (1998:181). Nemulțumirile subliniate mai sus reflectă diferențele dintre cei care au creat conștient sau inconștient această distanță și cei care doresc să rămână în contact cu rădăcinile constructivismului
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Internaționale să poată recunoaște și înțelege noi fenomene politice cum sunt actele antisistem din 11 Septembrie și terorismul transnațional în general. Prima generație de teoreticieni feminiști în Relațiile Internaționale de la sfârșitul anilor 1980 a căutat să conteste orientarea ontologică și epistemologică convențională din domeniu, angajându-se în așa numita "a treia dezbatere" dintre teoreticienii pozitiviști și cei postpozitiviști din Relațiile Internaționale, temă discutată în capitolele precedente. În acestă dezbatere, teoreticienii feminiști au contestat natura exclusivistă, stato-centrică și pozitivistă a disciplinei, mai
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
că explicațiile și interpretările lor asupra lumii sunt legate de un proiect politic bine definit. Aceasta se leagă de respingerea fundaționismului de către poststructu-raliști, și marchează o diferență clară față de ecologism, care se sprijină neapărat pe enunțuri fundaționale puternice, cu caracter epistemologic și etic. Acest argument nu ar trebui totuși împins prea departe, deoarece există tensiuni în privința modului în care teoria critică încearcă să reconstruiască raționalitatea Iluminismului. Eckersley de exemplu (1992 : Capitolul 5), observă încercările lui Habermas în special (punându-l în contrast cu
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Margareta încape în Faust."170 sau "O carte este ca lumina lunii rămasă pe pietre, după ce luna a dispărut"171 sau "Scrisul implică (...) dacă nu talent, măcar stilul unui pardesiu, expus pe un manechin"172 (s.n.). Din unghi, am spune, epistemologic, descrierea aceasta cu "statut" de definiție presupune o operație de determinare exactă într-un limbaj științific, precis și arid, lipsit de prolixitate și echivoc. De multe ori, redefinirea argheziană se întemeiează pe o comparație metalogică 173, însă aceasta nu ambiguizează
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
faptului și a imaginii lui ne împinge să confundăm harta cu teritoriul. Aceasta ar fi halucinația-limită a erei vizuale: confundarea vederii cu cunoașterea, a sclipirii cu iluminarea. Inerența adevărului față de obiectul său, anulare a ocolișurilor răbdătoare prin abstract, este iluzia epistemologică specifică videosferei. Instantaneea adequatio rei et imaginis scurtcircuitează lenta și complexa adequatio rei et intellectus, care se învață în principiu la școală. Or, preotul videosferei, jurnalistul de televiziune, l-a deplasat și declasat pe profesor, preot căzut sau răspopit al
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
efectul cercetătorului" (acesta nu-și poate elimina valorile, așteptările, interesele etc. pe parcursul unei cercetări), dar putem analiza în ce constă acest efect, această influență asupra comportamentelor persoanelor, situațiilor, concluziilor. Fiind vorba de o cercetare sociologică ce are de respectat exigențe epistemologice, metodologice, etice. cum am cules datele? la ce concluzii am ajuns? etc. În prezentarea unui raport de cercetare, important este să fim coerenți de la un capăt la celălalt, să se vadă că totul are sens (ne putem ghida și după
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
ideologiei / 31 1.1.3. Cadrul comprehensiv al atributelor ideologiei / 41 1.2. Perspectiva teoriei politice asupra ideologiei / 48 1.2.1. Concepția negativă / 48 1.2.2. Concepția neutră / 56 1.2.3. Concepția pozitivă / 67 1.3. Perspectiva epistemologică asupra ideologiei / 73 1.3.1. Concepția obiectivistă / 74 1.3.2. Concepția relativist-relaționistă / 83 1.3.3. Concepția pragmatistă / 92 Capitolul II. FUNDAMENTELE IDEOLOGICE ALE CUNOAȘTERII SOCIALE / 111 2.1. Ideologia ca figură centrală a imaginarului social / 116 2
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
decât să-i "slăbească" semnificația primară, el poate să dea seama de modul în care noi cunoaștem acel tip de realitate ce ne este proprie ca ființe sociale. Obiectivul care decurge de aici este acela de a încerca recuperarea valențelor epistemologice ale conceptului de ideologie în contextul unei abordări teoretico-politice. Nu este vorba, trebuie specificat dintru început, despre a acorda ideologiei rolul de instrument al unei cunoașteri "totale" căci aș prezuma în mod nejustificat, pe de o parte, posibilitatea existenței unei
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
posibilitatea unei extensii semantice dificil de susținut fie și pentru un concept ambiguu precum este cel de ideologie. În mod specific, sunt interesat să circumscriu valoarea ideologică a cunoașterii socio-politice, mai exact, modul în care ideologia poate servi ca instrument epistemologic în încercarea de a explica și înțelege spațiul relațional pe care îl împărtășim cu semenii noștri. O astfel de abordare presupune, în chip nedisimulat, o trecere de la "negativ" la "pozitiv". Nu revendic, într-un asemenea context, preeminența unui "pasaj" dialectic
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]