1,135 matches
-
că a exagerat diferențele între ea și el. Rând a afirmat că cele mai importante contribuții ale ei la filosofie au fost „teoria conceptelor, etică [ei], și descoperirea că în politică răul—încălcarea drepturilor—constă în inițierea forței.” Ea consideră epistemologia o ramură fundamentală a filosofiei și susținerea rațiunii — cel mai important aspect al filosofiei ei, afirmând că „eu nu sunt "în primul rând" o susținătoare a capitalismului, ci a egoismului; și eu nu sunt "în primul rând" o susținătoare a
Ayn Rand () [Corola-website/Science/302160_a_303489]
-
nervoase (neuroni) interconectate, acesta constituie baza fiziologica a perceperii, gândirii, simțirii și funcționării întregului sistem uman. Lingvistică - mijloacele de comunicare apelate, respectiv la comportamentul nostru verbal și nonverbal. NLP este o știință a comportamentului uman cu următoarele aspecte: 1. că epistemologie ea deține un sistem de cunoștințe și valori 2. că metodologie oferă procese și proceduri pentru aplicarea cunoștințelor și a valorilor 3. că tehnologie oferă tehnici (tools) de aplicare a cunoștințelor și a valorilor Programarea neuro-lingvistică este fundamentata pe un
Programare neuro-lingvistică () [Corola-website/Science/302945_a_304274]
-
este ramura filozofiei care studiază fundamentele filozofice, ipotezele și implicațiile științei, incluzând științele naturii, precum fizica, matematica și biologia, și științele sociale, precum psihologia, sociologia, științele politice, și economia. În acest sens, filozofia științei este strâns legată de epistemologie și ontologie. Urmărește să explice probleme precum: natura ipotezelor și conceptelor științifice; modul în care acestea sunt produse; procesul prin care știința explică, prognozează, și, prin tehnologie, valorifică forțele și resursele naturii; mijloacele de determinare a validității afirmațiilor; formularea și
Filozofia științei () [Corola-website/Science/299477_a_300806]
-
pe o concepție metodologică (filosofia și științele—de la matematică și fizică până la istorie și economie—sunt continue în spectrul activităților omenești), iar nu metafizică (naturalismul era înțeles de John Dewey, Ernest Nagel și Roy W. Sellars ca opus al "supranaturalismului"). "Epistemologia naturalizată", de pildă, este un "capitol al psihologiei" prin faptul că investigația arhitecturii și dinamicii sistemelor noastre de convingeri trebuie să facă uz de rezultatele investigațiilor empirice ale psihologilor și neurofiziologilor, și mai puțin de metodele tradiționale ale filosofiei (în
Willard Van Orman Quine () [Corola-website/Science/304613_a_305942]
-
pretind propriilor concepții armonizarea (cel puțin) cu descoperirile științifice relevante. În paranteză sunt trecute edițiile revizuite. În limba română Quine a fost tradus foarte puțin; timp de mai bine de 30 de ani, traducerea din "Două dogme ale empirismului" (în "Epistemologie. Orientări contemporane", ed. Ilie Pârvu, București: Editura Politică, 1974) a fost singura traducere. În 2007 a apărut "Țesătura opiniilor" la Paralela 45 (traducere de Mircea Dumitru), iar Societatea Română de Filosofie Analitică pregătește alte câteva traduceri. Categorie American atheists
Willard Van Orman Quine () [Corola-website/Science/304613_a_305942]
-
este una dintre cele mai importante scrieri ale lui Willard Van Orman Quine, important filozof analitic (1908-2000), profesor de filosofie la Harvard. Traducerea românească a acestui articol s-a făcut în 1974, în Materialismul dialectic și știintele moderne, vol. 15, „Epistemologie. Orientări contemporane”. Leibniz: adevăruri raționale/adevăruri factuale Hume: relațiile dintre idei/relații între lucruri Kant: adevăruri analitice/adevăruri sintetice Pentru Kant, judecățile analitice sunt judecăți a căror valoare de adevăr depinde doar de sensul (meaning) cuvintelor. (Sensul este diferit de
Două dogme ale empirismului () [Corola-website/Science/304674_a_306003]
-
act de conștiință, fără presupuneri sau judecăți asupra existenței sau nonexistenței conținutului conștiinței. În Franța, fenomenologia, prin lucrările lui Merleau-Ponty și Sartre, stă la baza existențialismului. Fenomenologia a avut o mare influență asupra psihologiei contemporane și, în mod general, asupra epistemologiei. Pornindu-se de la lucrările lui Ludwig Binswanger, a apărut un nou curent în clinica psihiatrică, și s-a dezvoltat metoda de psihoterapie instituțională (Pierre Fédida). În această direcție sunt de menționat și lucrările lui Marc Richir. "Noua fenomenologie" s-a
Fenomenologie () [Corola-website/Science/298026_a_299355]
-
de specialitate. Este autor al unor lucrări de referință, precum: "Acțiunile terorist-diversioniste și implicațiile acestora asupra Securității Naționale a României" (1996), "Siguranța Națională și Ordinea Publică" (2002), "Geneza Terorii" (2007), "Organizații Teroriste" (2007), "Jihadul Islamic" (2008), dar și al studiilor: "Epistemologia Terorii: De la Simțul Divinității la Războiul Sfânt"; "Geneza și Paradigmele Terorii. De la Hezbollah - Partidul lui Dumnezeu la Al Qaida - Albă". El manifestă preocupări constante pentru cunoașterea semnificațiilor ce revin unor teme majore, marcate de Strategia Națională de Securitate a României
Anghel Andreescu () [Corola-website/Science/311633_a_312962]
-
concrete. Ca o regulă, idealiștii transcedentali precum Kant susțin partea epistemică a idealismului fără a fi încredințați că realitatea este până la urmă mentală; idealiștii obiectivi ca Platon susțin baza metafizică a realității, în real sau abstract, fără să-și restrângă epistemologia la o experiență obișnuită; iar idealiștii subiectivi ca Berkeley susțin atât idealismul metafizic, cât și cel epistemologic. Idealismul monistic susține că conștiința, nu materia, este baza a tot ce există. Este o concepție monistică deoarece susține că există un singur
Idealism () [Corola-website/Science/311635_a_312964]
-
acord cu (2) Searle argumentează că (1) este fals și arată că (3) nu rezultă din (1) și (2). Despre al doilea argument spune: Searle susține că "concluzia 2" nu rezultă din premise. Idealismul epistemologic este o poziție subiectivă în epistemologie ce susține că ceea ce cineva cunoaște despre un obiect există doar în mintea aceluia. Printre promotori se numără Brand Blanshard. Idealismul transcendental, fondat de Immanuel Kant în secolul 18, afirmă că mintea modelează lumea pe care o percepem sub formă
Idealism () [Corola-website/Science/311635_a_312964]
-
iar realitatea se dezvoltă în timp. Dar relația dintre timp și eternitate este în afara timpului, iar aceasta este „structura logică” pe care Hegel crede că o putem cunoaște. Kierkegaard contestă această afirmație, deoarece ea elimină distincția clară între ontologie și epistemologie. Existența și gândirea nu sunt identice și una singură nu poate concepe existența, dar toate formele în existență sunt de neconceput; gândirea depinde de limbă, iar aceasta la rândul său datorează experienței. În plus, deoarece suntem existențe finite, nu avem
Idealism () [Corola-website/Science/311635_a_312964]
-
a unui subiect. Poate fi implicită (cum ar fi abilitatea practică sau expertiza) sau explicită (cum ar fi înțelegerea teoretică a unui subiect) și poate fi mai mult sau mai puțin formală sau sistematică. În filozofie, studiul cunoașterii este numit epistemologie și filozoful Platon a dat faimoasa definiție a cunoașterii drept „convingere adevărată justificată”. Cu toate acestea, nu există o singură definiție a cunoașterii unanim acceptată și sunt numeroase teorii care o explică. Acumularea de cunoștințe implică procese cognitive complexe: percepție
Cunoaștere () [Corola-website/Science/304852_a_306181]
-
care o explică. Acumularea de cunoștințe implică procese cognitive complexe: percepție, comunicare, asociere și raționare, în timp ce cunoașterea este de asemenea legată de capacitatea de conștientizare a ființelor umane. Definiția cunoașterii este un subiect dezbătut în continuare de către filozofi în domeniul epistemologiei. Definiția clasică, descrisă dar nu complet aprobată de către Platon, susține că o afirmație trebuie să întrunească trei criterii pentru a fi considerată cunoaștere: trebuie să fie justificată, adevărată și credibilă. Unii susțin că aceste condiții nu sunt suficiente, cum ar
Cunoaștere () [Corola-website/Science/304852_a_306181]
-
Urmează apoi un stagiu de cercetare și documentare la Institutul Ecumenic de la Bossey al Consiliului Mondial al Bisericilor de la Geneva (iunie-septembrie 2003) și studii postdoctorale la Institutul Catolic din Paris (2003-2004), realizând unui proiect de cercetare intitulat "" Gnoseologia patristică și epistemologia științifică"". Începând din anul 2000, Adrian Lemeni lucrează ca lector universitar la Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universității din București și predă disciplinele de Teologie dogmatică și Teologie fundamentală. Adrian Lemeni a participat la 9 simpozioane din țară și străinătate
Adrian Lemeni () [Corola-website/Science/306369_a_307698]
-
și crezurile proprii. Echilibrul dinamic al elementelor unui sistem. elicitare / obținere (engl. elicitation) = evocarea unei stări prin intermediul cuvintelor, a comportamentului, gesturilor sau a oricăror alți stimuli. A aduna informații prin observare directă a semnalelor non-verbale sau punând întrebări despre meta-model. epistemologie epistemology Teoria cunoașterii, cum anume știm ceea ce știm. filtre perceptuale (engl. perceptual filters) = idei, experiențe, crezuri, valori, metaprograme, decizii, amintiri specifice și un limbaj care este unic, toate împreună influențând propriul nostru model asupra lumii. fiziologic / componenta fiziologică (engl. physiologic
Glosar de termeni folosiți în NLP () [Corola-website/Science/313279_a_314608]
-
prietenul său, poetul Benjamin Fondane, din lagărul de concentrare de la . Poetul este însă deportat la Auschwitz, unde va muri executat în camera de gazare. După război, în 1946, este numit cercetător la C.N.R.S. (Centre National de la Recherche Scientifique), la secțiunea epistemologie. În 1947 îi apare volumul "Logique et contradiction". În 1951 publică "Le principe d'antagonisme et la logique de l'énergie - Prolégomènes à une science de la contradiction". În paginile acestei cărți își enunță pentru prima dată principiul antagonismului, pe bazele
Ștefan Lupașcu () [Corola-website/Science/313832_a_315161]
-
sa mult mai aproape de noi în timp (să zicem Fred Sommers și Bertrand Russell), metafizica este un domeniu al filozofiei ce conține atât ontologia cât și cosmologia. Ba mai mult, conform lui C. I. Lewis metafizica ar cuprinde ontologia și epistemologia, "ca discipline filozofice ... preocupate de natura realului doar atât cât această problemă este specifică metodei reflexive." În sensul său ontologic (în secolul XX), conceptul de metafizică semnifică ceea ce este dincolo de fizică, de fizicalitatea lumii înconjurătoare și, deci, dincolo de real sau
Metafizică () [Corola-website/Science/298223_a_299552]
-
(n. 9 august 1896 - d. 16 septembrie 1980) a fost un psiholog, biolog, logician și filozof elvețian, cunoscut pentru contribuțiile sale din domeniul epistemologiei și psihologiei dezvoltării. Născut la Neuchâtel (Elveția), ca cel mai mare copil a lui Arthur Piaget, profesor de literatură medievală la Universitate și Rebecca Jackson. La vârsta de 11 ani, când era elev la școala latină de la Neuchâtel, a scris
Jean Piaget () [Corola-website/Science/298400_a_299729]
-
1949 până în 1967; psihologie și sociologie la Lausanne din 1938 până în 1951; sociologie la Geneva din 1939 până în 1952, apoi psihologie genetică și experimentală din 1940 până în 1971. În 1955, a creat și a condus până la moarte Centrul Internațional de Epistemologie Genetică. Într-o perioadă de șase decenii, a desfășurat un program de cercetări naturaliste, care a afectat profund înțelegerea noastră asupra dezvoltării copilului. Piaget și-a denumit lucrarea teoretică generală de bază "epistemologie genetică" pentru că a fost în primul rând
Jean Piaget () [Corola-website/Science/298400_a_299729]
-
a condus până la moarte Centrul Internațional de Epistemologie Genetică. Într-o perioadă de șase decenii, a desfășurat un program de cercetări naturaliste, care a afectat profund înțelegerea noastră asupra dezvoltării copilului. Piaget și-a denumit lucrarea teoretică generală de bază "epistemologie genetică" pentru că a fost în primul rând interesat de cum se dezvoltă cunoașterea în organismul uman. Conceptul de structură congnoscibilă stă la baza teoriei sale. Structurile cognoscibile sunt modele fizice sau mentale de acțiuni care subliniază acte specifice de inteligență și
Jean Piaget () [Corola-website/Science/298400_a_299729]
-
vârstei, ele variază de la individ la individ. Ba mai mult, fiecare stadiu are mai multe forme structurale distincte. Piaget a fost un scriitor prolific și a publicat cărți ca "Biologia și cunoașterea", " Concepția copilului asupra lumii", "Limbajul și gândirea copilului", "Epistemologie genetică". Opera lui Piaget constituie o sursă de inspirație în domenii ca psihologie, sociologie, educație, epistemologie, economie și drept. El a fost răsplătit cu numeroase premii în toată lumea.
Jean Piaget () [Corola-website/Science/298400_a_299729]
-
structurale distincte. Piaget a fost un scriitor prolific și a publicat cărți ca "Biologia și cunoașterea", " Concepția copilului asupra lumii", "Limbajul și gândirea copilului", "Epistemologie genetică". Opera lui Piaget constituie o sursă de inspirație în domenii ca psihologie, sociologie, educație, epistemologie, economie și drept. El a fost răsplătit cu numeroase premii în toată lumea.
Jean Piaget () [Corola-website/Science/298400_a_299729]
-
Mathematica", o încercare de a găsi bazele matematicii în logică. Eseul său filosofic "On Denoting" este considerat o "paradigma a filosofiei" Lucrările sale au avut o influență considerabilă asupra logicii, matematicii, teoriei mulțimilor, lingvisticii și filosofiei, în special filosofia limbii, epistemologie și metafizică. Russel a fost un proeminent activist anti-război; a militat pentru comerțul liber și antiimperialism. În timpul primului război mondial a fost arestat pentru acțiunile sale pacifiste, iar apoi a făcut campanie împotriva lui Adolf Hitler, a criticat totalitarismul lui
Bertrand Russell () [Corola-website/Science/298164_a_299493]
-
de univers el declară că e nevoie să stăm "în afara" universului. În perioada anilor '30-'40, Heinlein a prezentat un interes crescut pentru Semantica Generală a lui Alfred Korzybski, participând la numeroase seminarii pe această temă. Opiniile sale legate de epistemologie par să fi derivat din această preocupare, iar personajele sale vor exprima opinii korzybskiene până la finalul carierei - așa cum se vede în "Gulf", "If This Goes On—" și "Străin în țară străină" -, opinii bazate pe ipoteza Sapir-Whorf care consideră că, folosind
Robert A. Heinlein () [Corola-website/Science/318155_a_319484]
-
francez și a avut o atitudine cu totul „științifică” în filosofie. Ca și mulți de-ai timpului său, Leonardescu a avut un mare interes în psihologie, știință pe care a încercat să o aplice în diverse domenii ale filosofiei, precum epistemologia și estetica. Lista lungă de cărți publicate de el include "Filosofia față cu progresul științelor pozitive" (1876), "Metafizică, religie și știință" (1884), "Principii de psihologie" (1892), "Morala Inductivă sau știința conduitei omenești" (1885) etc. Ioan Pop Florantin, doctor în filosofie
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]