4,405 matches
-
expeditorului iese la iveală, ca într-o dezvăluire treptată a unui spirit eminamente chinuit. Wittgenstein e un suferind sadea, genul de nefericit care vrea să se uite pe sine dezlegînd probleme de logică, și cum toate aceste tribulații apar în epistole, e mai firesc să spui că, în ciuda titlului ales de traducători, scrisorile nu sunt atît despre Tractatus, cît despre autorul care l-a scris. Omul Wittgenstein e însutit mai atrăgător decît cercetătorul abstracțiunilor goale, de aceea volumul se citește ca
Logica cu virtuți etice by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3856_a_5181]
-
de cumpănă ale tinereții (când retribuțiile celor doi soți sunt extrem de mici), respectiv îndeplinirea strictului necesar al... luxului regal, pe măsură ce poziția socială și materială a scriitorului se îmbunătățește. De aceea, dimensiunea economică a scrisorilor umbrește toate celelalte aspecte. Lipsește, din epistole, în ciuda caracterului intim, orice impuls de interiorizare a aventurii sentimentale. Rebrenii nu sunt dispuși să se analizeze camilpetrescian nici măcar în alcov. Declarațiile de afecțiune, extrem de patetice și de „lirice”, cum zice Niculae Gheran, sunt strict ritualizate. Cele ale lui Fanny
Epistolar economic by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3857_a_5182]
-
scris din nou lui Victor Ponta, Crin Antonescu si Valeriu Zgonea. De la recomandările inițiale, președintele a trecut la ultimatumuri - până în 30 aprilie trebuie schimbați miniștrii cu dosare penale. Față de această ultimă scrisoare, premierul a declarat că va citi cu atenția epistolă și îi va răspunde tot în scris președintelui. De Ce News vă prezintă scrisoarea președintelui Traian Băsescu. "Stimate domnule Președinte al Senatului, Stimate domnule Președinte al Camerei Deputaților, Stimate domnule Prim-ministru, În cadrul discursului pe care l-am susținut în fața Parlamentului
Băsescu le dă un ultimatum lui Ponta, Antonescu și Zgonea. Vezi scrisoarea by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/38593_a_39918]
-
cantari di Tristano". "Enciclopedia exilului literar românesc"a lui Florin Manolescu, sau comprehensivul studiu al lui Roberto Scagno, "Fra oblio e memoria....", oferă datele necesare, completate de noi cu informații din alte surse (cei care l-au cunoscut, amintiri, contacte, epistole etc.) despre atmosfera cercurilor universitare italiene sau filoitaliene a anilor '46, '50, din București, apoi a exilului românesc de la Roma, după '48, protagoniști. Amintitul studiu al lui R.Scagno, din revista "Studi italo-romeni"2, 1998, condusă de regretatul italienist Marian
Mircea Popescu, exilatul din Via Chiabrera by Adrian Popescu () [Corola-journal/Memoirs/9819_a_11144]
-
Florescu, la Cornel Ungureanu( "La Vest de Eden", sau în "Mircea Eliade și literatura exilului", ori la Mircea Popa ( "Întoarcerea la Ithaca. Scriitori români din exil",1998) sau Mircea Handoca, care publică în volumul "M.Eliade și corespondenții săi", o epistolă, unde marele savant este anunțat despre o recenzie , datorată lui M.P., nu am dat peste un portret interior al celui care a fost Mircea Popescu. Evocări avem, desigur, de la redactorii, sau colaboratorii "Revistei Scriitorilor Români", de la Teodor Onciulescu, care scrie
Mircea Popescu, exilatul din Via Chiabrera by Adrian Popescu () [Corola-journal/Memoirs/9819_a_11144]
-
rupturi majore, cu, desigur, greutățile specifice exilatului, privit cu suspiciune, de stânga, mai ales,ceea ce începuse în România, aflată acum, sub ocupație, o carieră remarcabilă de eseist, de redactor, de profesor. Un anumit echilibru al ființei rămâne constant. Aceasta spun epistolele, martorii. După Petru Ciureanu, cu "La poesia romena contemporanea", Genova, 1944, în anul 1948, spune M.P., "era o situație mai clară pentru receptarea noilor expresii artistice și culturale, pentru aprofundarea altor spații geografice și spirituale"... Dar situația literelor din România
Mircea Popescu, exilatul din Via Chiabrera by Adrian Popescu () [Corola-journal/Memoirs/9819_a_11144]
-
vie, fremătătoare, lumea exilului, cum apare și la Alexandru Niculescu, vezi: "Rom. Lit." 2/1992, 46/1996 etc. cu pasiuni, simpatii-antipatii, dar organic interesată de soarta țării de unde plecaseră atâția oameni de anvergură și de valoare europeană. Chipurile conturate din epistole au pentru mine consistența unor personaje de roman.. E drept pe unii exilați i-am cunoscut direct, de-a lungul deceniilor mele de călător în "pământul dintre ape". Pe Drăguțescu, prin 78, pe terasa selectei cofetăriei "Canova", din Roma, unde
Mircea Popescu, exilatul din Via Chiabrera by Adrian Popescu () [Corola-journal/Memoirs/9819_a_11144]
-
români plecați din țară, devotamentul pentru valorile culturii din România, dinainte de plecarea sa, în simbioză cu cele occidentale. Anexăm trei scrisori și o carte poștală, dintr-un fond roman al Colegiului pontifical Pio Romeno, conținând corespondența primită de Mircea Popescu. Epistolele publicate acum se referă direct sau indirect, la rolul lui de redactor-secretar al publicațiilor "Societății Academice Romîne", la faza de pregătire a "Revistei Scriitorilor Români" (epistola de la V. Ierunca). 1.Text dactilografiat, Ovidiu Bârlea către Mircea Popescu Antetul stg. SOCIETATEA
Mircea Popescu, exilatul din Via Chiabrera by Adrian Popescu () [Corola-journal/Memoirs/9819_a_11144]
-
un fond roman al Colegiului pontifical Pio Romeno, conținând corespondența primită de Mircea Popescu. Epistolele publicate acum se referă direct sau indirect, la rolul lui de redactor-secretar al publicațiilor "Societății Academice Romîne", la faza de pregătire a "Revistei Scriitorilor Români" (epistola de la V. Ierunca). 1.Text dactilografiat, Ovidiu Bârlea către Mircea Popescu Antetul stg. SOCIETATEA ACADEMICA ROMANA Passseggiata del Gianicolo 5-Telefon 550416 ROMA Iubite Domnule Profesor, Mainz, 9 Oct.1958. Mi-a sosit azi expresa Dv. și scrisoarea trimisă prin părintele
Mircea Popescu, exilatul din Via Chiabrera by Adrian Popescu () [Corola-journal/Memoirs/9819_a_11144]
-
sau cu ecou folcloric, din doinele de dragoste ( Frumoasă mândră), iar Ea i se va adresa cu „Dragă Ion”, sau, mai rar Dragă Ionule” (probabil de aici a preluat și Mircea Zaciu această formulă de adresare preferată în multele sale epistole adresate poetului). În primii doi ani, 1948-1950, este un monolog epistolar pentru că avem numai scrisorile poetului, care se simte la începutul vieții universitare, trist și singur, într-un Cluj străin. O informează despre schim- barea căminului (într-o vreme căminul
„Ci tu citești scrisori din roase plicuri“ by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3872_a_5197]
-
la Cluj ca să fie împreună, pentru că depărtarea este greu de suportat, mai ales că unele vești aflate de la Blaj îi provoacă momente de chinuitoare gelozie. La rândul său, și ea îi reproșează întârzierea răspunsului la scrisori, mai ales că unele epistole vorbesc de „amoruri pasagere”, amintind de o Filică, o moldoveancă întâlnită într-o tabără studențească sau de Maria Dascăl, Mărioara,colege de facultate, dar dragostea pentru Didi e mai puternică și epistolele continuă să exprime statornicia acestui sentiment. Dorul de
„Ci tu citești scrisori din roase plicuri“ by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3872_a_5197]
-
întârzierea răspunsului la scrisori, mai ales că unele epistole vorbesc de „amoruri pasagere”, amintind de o Filică, o moldoveancă întâlnită într-o tabără studențească sau de Maria Dascăl, Mărioara,colege de facultate, dar dragostea pentru Didi e mai puternică și epistolele continuă să exprime statornicia acestui sentiment. Dorul de Blaj se vede și în găsirea unor similitudini de arhitectură și interior pe care le comunică iubitei. „Stau la un cămin unguresc, care seamănă așa de bine cu Liceul din Blaj” - îi
„Ci tu citești scrisori din roase plicuri“ by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3872_a_5197]
-
pe care le comunică iubitei. „Stau la un cămin unguresc, care seamănă așa de bine cu Liceul din Blaj” - îi scrie în noiembrie 1948. Dar sub presiunea contextului social- istoric credința „liceanului de odinioară” de la Blaj se clatină și în epistola din 21 dec. 1949 sunt primele semne ale angajării pe drumul ideologiei oficiale:„Dumnezeu există și biserica face și nu face bine, bancherii se îngrașă și oamenii mor de foame. I.V.Stalin împlinește 70 de ani și trădătorul Kostov a
„Ci tu citești scrisori din roase plicuri“ by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3872_a_5197]
-
Kostov a fost spânzurat. Așa se învârte roata înainte, lopețile mă lovesc dureros, piatra ideilor scrâșnește, grăunțele faptelor se macină mereu și bietul morar tot mai visează alte și alte ape...” Ca peste nici doi ani, în 20 martie 1951 epistola să-i comunice rânduri de optimism comunist:„Nu-ți mai trăncănesc altele, fiind stânjenit de «Vocea Americii» pe care o ascult la radio aici. Am provizoriu un aparat foarte bun care va mai rămâne încă la mine. Cât despre imperialiști
„Ci tu citești scrisori din roase plicuri“ by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3872_a_5197]
-
funcții îl obligau la respectarea unor rigide reguli de protocol. Scrisorile de dragoste din acest volum sunt într-o relație complementară cu lirica erotică a poetului, ele explicând împrejurările în care a fost scrisă poezia, sau lămurind prin rânduri de epistolă sentimentul dominant ce-l exprimă. Ca și-n celelalte volume de memorialistică epistolară, comentariul scrisorilor, prin acele ample adnotări, aduce interesante și utile informații de istorie literară contemporană. În aceste adnotări alternează comentariul personal cu fragmente din romanul autobiografic amintit
„Ci tu citești scrisori din roase plicuri“ by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3872_a_5197]
-
de memorialistică epistolară, comentariul scrisorilor, prin acele ample adnotări, aduce interesante și utile informații de istorie literară contemporană. În aceste adnotări alternează comentariul personal cu fragmente din romanul autobiografic amintit al lui Dumitru Micu, cu scrisori ale aceluiași, cu lungi epistole ale lui Mircea Zaciu ce cuprind ironii și linii de portret sarcastic, anunțând corozivul său Jurnal ; de asemenea, informații inedite despre Ioanichie Olteanu ( ni se vorbește de un volum de poezii al acestui scriitor, se dau și câteva sugestii în
„Ci tu citești scrisori din roase plicuri“ by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3872_a_5197]
-
Capellanus (De amore) se întinde o distanță de un mileniu. Dar, în lumea arabă „cărțile îndrăgostiților” au apărut, începând cu secolul al VI-lea, fără întrerupere. Mari învățați, poeți, juriști, filozofi, moraliști, emiri, se întreceau în a compune tratate și epistole pe această temă. Avicenna însuși a scris pagini de sine stătătoare despre iubire, iar înaintea lui, societatea secretă a Fraților Purității așezase între cele 54 de epistole pe teme esențiale și una Despre natura iubirii, înfățișând dragostea ca izvor al
De amore. De la Ibn Hazm al-Andalusi la Andreas Capellanus by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3883_a_5208]
-
învățați, poeți, juriști, filozofi, moraliști, emiri, se întreceau în a compune tratate și epistole pe această temă. Avicenna însuși a scris pagini de sine stătătoare despre iubire, iar înaintea lui, societatea secretă a Fraților Purității așezase între cele 54 de epistole pe teme esențiale și una Despre natura iubirii, înfățișând dragostea ca izvor al virtuților, putere înnobilatoare. În Spania, teologul și juristul Ibn Dawud, m. 909, alcătuise o antologie cu cele mai frumoase versuri și aforisme ale poeților arabi despre iubire
De amore. De la Ibn Hazm al-Andalusi la Andreas Capellanus by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3883_a_5208]
-
Președintele Asociației Creștin Democrată a Romilor, Edu Adrian, a redactat o scrisoare pentru premierul Victor Ponta. Într-o împletire de ironie și nemulțumiri - construită riguros pe o serie de greșeli de scriere, ce-i drept - Edu Adrian descrie într-o epistolă cum a bătut personal la ușa Guvernului pentru a discuta despre ”situația actuală a țiganilor din București”. La finalul încercării sale, Edu Adrian s-a ales doar cu dezamăgirea că scrisorile și zbaterile sale pentru cetățenii de etnie romă nu
Un rom lui Ponta: ”Să apreciați eforturile țiganilor la alegeri” by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/38851_a_40176]
-
Iordachescu Ionut Fostul deputat PDL, Alin Trășculescu, aflat în arest de cinci zile, a scris o epistolă pentru familia sa și pentru vrâncenii care l-au ales membru al Camerei Deputaților, în care le povește că se află într-un moment de răscruce al vieții sale. Alin Trășculescu este cercetat pentru trafic de influență, instigare la infracțiunea
Trășculescu, scrisoare din arest pentru familie și alegători by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/40733_a_42058]
-
care le ridică ediția corespondenței acestui poet, în egală măsură îndrăzneț și retractil, iubit și budat. Și atât de jucăuș, încă critica ezită a acredita chiar adevăruri evidente privitoare la opera sa. Prima certitudine istorico-literară pe care ne-o oferă epistolele reunite în Opere III este aceea că Emil Brumaru a fost un oniric „cu acte în regulă”, nu unul onorific. Precizarea se cuvine făcută deoarece, în discuțiile pe marginea onirismului, numele lui apare destul de rar și cam din întâmplare, probabil
Un mărturisitor impenitent by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4075_a_5400]
-
deci, în sarcina viitorului monograf să decodeze rețeaua amplă de referințe livrești ale poeziei lui Emil Brumaru și să descrie în termeni critici procesul prin care livrescul se transformă în ingenuitate. Deocamdată, să consemnăm că volumul de corespondență - în special epistolele către Lucian Raicu, Șerban Foarță, Radu Petrescu și Florin Mugur - oferă indicii solide în această direcție. Solide și, aș adăuga, contrariante: poetul este mare cititor de... proză, de clasici ruși, de Max Blecher și de critică literară! Cei care bănuiau
Un mărturisitor impenitent by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4075_a_5400]
-
împrospă tarea gândirii literare și artistice românești. Volumul pe care îl comentez aici, intitulat Epistolar avangardist, merge însă și mai departe, întrucât este vorba de o masivă corespondență inedită adresată lui Geo Bogza. Dimensiunile în sine sunt impresionante - 278 de epistole -, dar încă și mai valoros este conținutul. Căci expeditorii epistolelor sunt Victor Brauner, Colomba, Ilarie Voronca, Mary-Ange, Sașa Pană și Stephan Roll, redacția revistei Contimporanul și tinerii din gruparea Alge. Nivelul lor documentar este, firește, de excepțional interes, ca și
În actualitate, avangarda interbelică by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4169_a_5494]
-
îl comentez aici, intitulat Epistolar avangardist, merge însă și mai departe, întrucât este vorba de o masivă corespondență inedită adresată lui Geo Bogza. Dimensiunile în sine sunt impresionante - 278 de epistole -, dar încă și mai valoros este conținutul. Căci expeditorii epistolelor sunt Victor Brauner, Colomba, Ilarie Voronca, Mary-Ange, Sașa Pană și Stephan Roll, redacția revistei Contimporanul și tinerii din gruparea Alge. Nivelul lor documentar este, firește, de excepțional interes, ca și calitatea literară a multora dintre ele. Dar mai întâi se
În actualitate, avangarda interbelică by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4169_a_5494]
-
avangardei românești. În spatele lui Sașa Pană stă Mary- Ange, în spatele lui Ilarie Voronca o zărim, chiar și după ce nu mai formează un cuplu, pe Colomba. Ambele sunt femei cultivate, cu gusturi artistice solide și interesante. Ambele, de asemenea, scriu bine epistole. Împărtășesc, desigur, credința soților lor în doctrina avangardei, însă nu sunt deloc niște clone ale bărbaților. Mary- Ange Pană, de pildă, joacă un rol catalitic în gruparea unu, mediind între temperamentele accentuate reunite în jurul publicației soțului ei. Colomba, la rândul
În actualitate, avangarda interbelică by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4169_a_5494]