1,345 matches
-
femei? Romanul Lisboa para sempre al scriitorului român este al doilea tradus în portugheză, după Acasă (Urna casa, dois mundos), apărut în 2009, tot sub egida editurii braziliene Thesaurus, în traducerea Carolinei Martins Ferreira. Lisboa para sempre este un roman epistolar. Personajele poartă o corespondență la sfârșitul secolului trecut și începutul sec. al XXI-lea, între Lisabona, București, München și Melbourne și, sporadic, Queensland și Viiamoura. Romanul epistolar - care a avut epoca lui de glorie în secolul al XVIII-lea, cu
Reflecții asupra romanului Lisboa para sempre de Mihai Zamfir by Fernando Couto e Santos () [Corola-journal/Journalistic/4680_a_6005]
-
braziliene Thesaurus, în traducerea Carolinei Martins Ferreira. Lisboa para sempre este un roman epistolar. Personajele poartă o corespondență la sfârșitul secolului trecut și începutul sec. al XXI-lea, între Lisabona, București, München și Melbourne și, sporadic, Queensland și Viiamoura. Romanul epistolar - care a avut epoca lui de glorie în secolul al XVIII-lea, cu titluri ca Scrisori persane de Montesquieu (1721), Pamela de Samuel Richardson (1740), Suferințele tânărului Werther de Goethe (1774) sau Legături periculoase de Laclos (1782) - ar avea, pentru
Reflecții asupra romanului Lisboa para sempre de Mihai Zamfir by Fernando Couto e Santos () [Corola-journal/Journalistic/4680_a_6005]
-
care se face auzită din spatele cuvintelor. În această narațiune care se țese între Lisabona, București, München și Melbourne, personajele își configurează propriul parcurs, prin intermediul scrisorilor, afirmându-și singularitatea, schițându-ș i neliniștile și trăirile. După cum nu arareori se întâmplă cu romanele epistolare, dragostea este o prezență puternică în Lisboa para sempre. Însă această prezență nu înseamnă neapărat că scrisorile sunt scrisori de dragoste, cel puțin în sensul clasic al cuvântului, în definitiv, cum spunea Fernando Pessoa, via Álvaro de Campos, toate scrisorile
Reflecții asupra romanului Lisboa para sempre de Mihai Zamfir by Fernando Couto e Santos () [Corola-journal/Journalistic/4680_a_6005]
-
unor cărți de joc care se compun și se descompun, alcătuind destinele? Mihai Zamfir ne oferă, în era mesajelor pe telefoanele mobile, a e-mailurilor și a altor inovații tehnice care se șterg printr-o simplă apăsare pe tastă, un roman epistolar în care, pe lângă iubire, memoria joacă un rol salutar. După cum scria cineva, romanul este memoria revăzută cu imaginație, de aceea ar putea fi întotdeauna privit drept o metaforă imperfectă a memoriei. Imperfectă? Nu ar putea fi, în definitiv, ficțiunea forma
Reflecții asupra romanului Lisboa para sempre de Mihai Zamfir by Fernando Couto e Santos () [Corola-journal/Journalistic/4680_a_6005]
-
Celan și Ingeborg Bachmann, Eminescu și Veronica Micle, Franz Kafka, Hannah Arendt și Martin Heidegger, Cioran și Friedgard Thoma etc.). Se găsesc foarte multe lucruri în acest volum, deopotrivă utile și plăcute: o incursiune fascinantă în istoria antică a genului epistolar (Zoe Petre), bogate studii stilistice și semiotice, aduse la zi, despre limbajul scrisorii în medii tradiționale și electronice (Alexandru Nicolae, Adina Dragomirescu, Antoaneta Tănăsescu), literatură epistolară (Ioana Pârvulescu, Marius Chivu, Ioana Morpurgo), studii și comentarii de istorie și teorie literară
Epistolar erotographic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6483_a_7808]
-
mai trebui elucidat și cazul Eliade. D.P.: Ai scris despre Cioran, ai scris despre Ionesco, îl mai ai pe Eliade... M.P.: Mai e și Noica, desigur, dar despre el există o bună monografie, a lui Ianoși, care are și un epistolar cu el. În plus, poate că de Noica se vor ocupa cei care i-au fost discipoli și care au toate datele s-o facă. D.P.: Cu Eliade vrei să închei proiectul despre generația ’27? Simți nevoia să duci pînă
Marta Petreu by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13691_a_15016]
-
70 de ani împliniți merită o discuție, mai ales cînd poetul și criticul cu care alegi să stai de vorbă poartă tinerețea, pînă tîrziu, ca pe superba încăpățînare de-a putea spune orice. Așa l-am găsit, într-un interviu epistolar, pe Gheorghe Grigurcu: cu mare ținere de minte, atunci - nu rareori...- cînd prezentul dă trecutului tribut, cu și mai mare băgare de seamă la ce se tot întîmplă acum, aici, în viața neliniștită a breslei. N-aș putea, fapt fiind
Interviurile româniei literare cu Gheorghe Grigurcu by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10725_a_12050]
-
efortul de obiectivare. Dar acestea sunt variabile de la un autor la altul. Că memorialistica le înglobează pe toate ne-o confirmă caracterul compozit al textelor lui B. P. Hasdeu și Jacob Negruzzi (jurnal, completat de amintiri), Titu Maiorescu (jurnal și epistolar), Duiliu Zamfirescu (memorii și epistolar), Sextil Pușcariu (jurnal alternând cu o suită de epistole și memorii). înseși amintirile lui Ion Ghica sunt așternute sub formă de scrisori. "Alături de cei citați, în volum mai sunt prezenți C. A. Rosetti, Ioan Slavici
Memorialiști români by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/7473_a_8798]
-
sunt variabile de la un autor la altul. Că memorialistica le înglobează pe toate ne-o confirmă caracterul compozit al textelor lui B. P. Hasdeu și Jacob Negruzzi (jurnal, completat de amintiri), Titu Maiorescu (jurnal și epistolar), Duiliu Zamfirescu (memorii și epistolar), Sextil Pușcariu (jurnal alternând cu o suită de epistole și memorii). înseși amintirile lui Ion Ghica sunt așternute sub formă de scrisori. "Alături de cei citați, în volum mai sunt prezenți C. A. Rosetti, Ioan Slavici, G. Panu, Gala Galaction, E.
Memorialiști români by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/7473_a_8798]
-
a sugerat să încredințez tiparului corespondența. „Am publicat în diferite reviste (România literară, Manuscriptum, Viața Românească, Revista de istorie și teorie literară, Jurnalul literar, Orizont, Steaua, Cronica, Transilvania, Tribuna etc.) peste cinci sute de epistole”. În mod sistematic, întregul corpus epistolar eliadesc l-am editat între 1993 și 2007, în opt volume (circa 3500 de pagini), apărute la editurile: Humanitas, Minerva și Criterion: Europa, Asia, America (textele emise) și Mircea Eliade și corespondenții săi (cele primite). În ultimii trei ani, am
Scrisori inedite - Georges Dumézil către Mircea Eliade by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/5756_a_7081]
-
nu comentăm rezultatele) că este posibilă transplantarea în sol românesc a unui roman celebru - Lolita de Vladimir Nabokov - cu noua sa carte, Se înnoptează. Se lasă ceața (titlu cam romanțios pentru gustul cititorului actual), experimentul se prelungește spre zona literaturii epistolare din epoca luminilor. O convenție literară devenită loc comun (găsirea unui pachet de scrisori) este pretextul devoalării unei "iubiri imposibile" între un profesor român, în vârstă de cincizeci și șase de ani, relativ sărac, al cărui vis este să trăiască
Postmodernism de secol XVIII by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10508_a_11833]
-
suplimentare revelate în corespondența bărbatului cu alte două persoane: prietenul și fostul său coleg Andrei Dumitrescu, stabilit în Statele Unite și fosta sa soție Lidia, revenită în țară după o experiență eșuată în Germania. Și pentru ca tacâmul să fie complet, întregul epistolar este comentat de doi tineri din zilele noastre care se căznesc să pună în ordine scrisorile și să le traducă în limba română pe cele scrise în portugheză de protagoniștii poveștii de amor (Petru Cosmovici și Isabel Nogueira). Dacă acceptăm
Postmodernism de secol XVIII by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10508_a_11833]
-
cu pixul, care să cuprindă toate scrisorile, atât cele scrise, cât și cele primite de oameni aflați pe trei continente: Europa, Australia și America de Nord), nu se poate să nu remarcăm perfecta credibilitate a fiecărei scrisori și felul în care întregul epistolar devoalează, mai bine decât orice analiză, stările de suflet ale personajelor. Citite în succesiunea lor, scrisorile sunt revelatoare ale ființei umane care înregistrează cu maximă precizie stările de surescitare amoroasă, dar și îndoielile, temerile, obsesiile, frământările protagoniștilor. Tonul unei scrisori
Postmodernism de secol XVIII by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10508_a_11833]
-
întretăiate ale celor patru personaje, fiecare contribuind cu o nuanță nouă la creionarea personajului în întreaga sa complexitate. Iar evoluția iubirii dintre Petru și Isabela se citește, realmente cu sufletul la gură. Mihai Zamfir demonstrează cu această carte că romanul epistolar de factură iluministă are încă șansa lui, poate suferi un up date în postmodernitate. Un astfel de roman aduce o fărâmă de sentiment, de căldură umană și de raționalitate în supertehnologizata și standardizata lume contemporană.
Postmodernism de secol XVIII by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10508_a_11833]
-
care l-a și publicat la selecta Editură Humanitas). Două planuri epice din care unul putea lipsi Românul Prizonier în Europa este construit pe două planuri epice. De fapt, se poate vorbi de două române interferente. Primul are un caracter epistolar și i s-ar potrivi titlul Învățăturile lui Ștefan Predescu către fiul său, scrise în anii terorii comuniste. Ștefan Predescu este etichetat drept "fascist" (de șeful său, Zamfir Zamfirescu, pe care l-a acuzat că fură materiale de construcție și
Gheorghe Gheorghiu-Dej ca personaj de roman by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17945_a_19270]
-
evoluția mea de scriitor SF, revista “România literară” a avut un rol important. Vă citesc cu aceeași fervoare nebună de acum 20 de ani. Vă iubesc nesfârșit! Ovidiu Bufnilă * Domnule profesor, Cu reminiscențe terminologice de la bacalaureat 2003, „simulez... un incipit” epistolar, remarcând: cu Mircea Martin și cu Mihai Zamfir, formați un triumvirat universitar exemplar, reprezentând promoțiile șaizeciste de „filologi” bucureșteni. Se pare că Mihai Zamfir vă depășește, în ipostaza de... prozator postdecembrist, cultivând romanul și scrisoarea... exotică, lusitană. Vi-i alătur
Scrisori catre editorialist () [Corola-journal/Journalistic/13539_a_14864]
-
și să forțăm autonomia Ținutului Secuiesc - Știm foarte bine și discursurile antisemite ale domnului. Să fie convins că știm foarte bine activitatea lui politică. Aici nu greșim - (CSM solicită președintelui să sesizeze CCR) Dl Dumbravă s-a îndrăgostit de stilul epistolar văd că-mi tot scrie în ultima perioadă dându-și seama că este un mod de a te face cunoscut - Atâta timp cât CSM poate face această sesizare, nu înțeleg de ce ar vrea să facă asta Președinția - Dacă aș fi considerat că
Băsescu a promulgat legea certificatelor verzi: Nu are avizul CE. Aștept ieftinirea energiei by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/31611_a_32936]
-
laitmotiv este: cum se poate ca răul spiritual să dea naștere unui om al cărui simț moral a fost șters pînă la inexistență? La prima vedere, volumul e alcătuit dintr-un șir de scrisori, numai că scrisorile ies din tiparul epistolar și trec în zona eseului istorico-filosofic, după regula că nu poți înțelege un caz individual fără să-l așezi în contextul din care s-a ivit. Cazul Chețan trebuia așezat în matca patologiei epocii. De aceea, firul epic al volumului
Delațiunea ca act spiritual by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3091_a_4416]
-
Daniel Cristea-Enache Cu proiectul Despre omul din scrisori, deschis prin analiza epistolarului eminescian, Dan C. Mihăilescu intră abrupt într-un paradox. Cărticica lui s-a născut dintr-o profundă antipatie față de e-mailuri, "trepidante, reci și sleite", încercând să ne smulgă din "imperiul nenorocit al acestor file, insert, delete, send, fwd". În
Eminescu pentru toți by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7362_a_8687]
-
și de Bălăuca aceasta căreia îi scrie epistole caragialiene în formă și eminesciene în conținut. Bun cunoscător și mai vechi admirator al textelor lui Caragiale, Dan C. Mihăilescu face câteva paralele pline de savoare între personajele "ultimului fanariot" și eul epistolar al unui scriitor și gazetar care-i disprețuiește până la limita violenței pe grecii stricăcioși de spirit românesc. Înțelegătorul soț Ștefan Micle e perfect în rolul lui Trahanache: "Eminescu mi-e cunoscut. Totodată cunosc și sentimentele Veronicăi pentru talentul său poetic
Eminescu pentru toți by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7362_a_8687]
-
putea ieși la lumină. Alterarea și destrămarea ireversibilă a ființei apar în scrisori de o teribilă luciditate autoscopică, Eminescu fiind totodată bolnavul cronic, fizic și sufletește, și medicul de oameni care analizează și expune boala. În aceste contorsionări și autoreflectări epistolare, Eminescu este, așa-zicând, un personaj al lui Eminescu însuși, scăpând de mărcile (devenite) caragialiene ale discursului amoros și recăzând în abisul propriei filozofii. Dan C. Mihăilescu va cita o suită de fragmente din scrisorile caracteristice pentru această reasumare, încheind
Eminescu pentru toți by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7362_a_8687]
-
trimite ultima epistolă din volum, purtînd data 22. IX 1980, unde este relatată chiar o întîlnire a celor doi corespondenți, surprinzător de rece pentru doi oameni angrenați de mai bine de două luni într-un mai mult decît vivace schimb epistolar: "Nu pot uita severitatea cu care într-o zi m-ați întîmpinat. Vă așteptam la Casa Scriitorilor. Erați cu Sorin Titel, care-mi adusese cărțoiul. Mi-ați întins o mînă gravă. Fața avea ceva inchizitorial, nici o nuanță că m-ați
Inefabilul alfabet al delicateții by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12396_a_13721]
-
prietenie, la urma urmelor, dintre cei doi, dincolo de relațiile lor editoriale ? Cum s-a mai remarcat pe drept cuvânt, scrisorile lui Cioran nu conțin surprize. Îl regăsim așa cum îl știm din cărțile sale și din alte, numeroase, confesiuni și exhibări epistolare. A depășit de acum etapa nihilismului radical și avansează, tot solitar, în cea dilematică, a nuanțărilor și reconsiderărilor retrospective. Constantă a rămas acuitatea cu care observă și interpretează lumea vremii sale. De aceea, cred că cea mai interesantă parte din
Vestigiile unei prietenii by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/6623_a_7948]
-
depășit de acum etapa nihilismului radical și avansează, tot solitar, în cea dilematică, a nuanțărilor și reconsiderărilor retrospective. Constantă a rămas acuitatea cu care observă și interpretează lumea vremii sale. De aceea, cred că cea mai interesantă parte din acest epistolar rezidă în comentariile sale asupra actualității politice. Două aspecte îl preocupă cu precădere: aberația criminală și stupidă a stângii europene, îndeosebi a celei franceze, și obsesia decăderii Occidentului, implicit imigrația islamică. Pentru ambele cazuri găsim opinii memorabile, concise, abrupte, nu
Vestigiile unei prietenii by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/6623_a_7948]
-
lumina relația lor atât de cordială într-o lume atât de tulbure, e bine să pornim de la un detaliu care nu știu să fi fost remarcat și anume acela că inițiatorul și totodată cel care a întreținut acest consecvent schimb epistolar n-a fost Cioran, ci Kraus. Este de aceea păcat și curios că, dintre scrisorile sale, s-au păstrat doar cinci. Fiindcă marea majoritate a scrisorilor lui Cioran sunt mesaje de răspuns, 82 dintre ele începând invariabil cu "Vă mulțumesc
Vestigiile unei prietenii by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/6623_a_7948]