1,134 matches
-
ideile sale care lezau sentimentele patriotice. Acesta este motivul pentru care se ante-pronunță în locul juraților în pledoaria sa susținută la tribunal, condamnându-se în numele dogmei naționaliste la arderea pe rug: Într-adevăr, rugul este cel pe care noi, ca toți ereticii, îl merităm: noi, cei ce suntem ereticii religiei patriotice" (Hervé, 1905, f.p.). Patria - obiectul de venerație al bunilor patrioți - nu este decât o "monstruoasă inegalitate socială, o monstruoasă exploatare a omului de către om" (ibidem). Nu există decât două patrii pe
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
este motivul pentru care se ante-pronunță în locul juraților în pledoaria sa susținută la tribunal, condamnându-se în numele dogmei naționaliste la arderea pe rug: Într-adevăr, rugul este cel pe care noi, ca toți ereticii, îl merităm: noi, cei ce suntem ereticii religiei patriotice" (Hervé, 1905, f.p.). Patria - obiectul de venerație al bunilor patrioți - nu este decât o "monstruoasă inegalitate socială, o monstruoasă exploatare a omului de către om" (ibidem). Nu există decât două patrii pe lume: patria capitaliștilor, a burgheziei și a
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
ale devoțiunii creștine. Chiar și naratorii, și în spatele vocii lor autorul, sunt conștienți că sunt utopice, de neregăsit în viața de zi cu zi. Diacul din Oxford recunoaște că a încercat să ofere o replică feminismului violent și perceput ca eretic al târgoveței 807, dar donna angelicata se înfățișează încă o dată cu slăbiciuni, scăderi și scăpări care îi știrbesc oarecum din exemplaritate, mai ales că i se neagă și credibilitatea în sfera realului. „Grizilda poate fi un exemplu de moralitate dacă în
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
adevărurile creștine și mărturiseau aceeași credință și autoritate, adică Biserica. „Mulțimea celor care crezuseră era ca o singură inimă și un singur suflet. Nu mult după acele timpuri, în mijlocul Bisericii s-au ivit certuri, neînțelegeri și dezbinări. Au apărut ereticii de diferite feluri, care au semănat învățături greșite în ogorul spiritual al împărăției lui Dumnezeu pe pământ. Sf. Apostol Pavel, la Milet, în drum spre Ierusalim, a chemat la sine pe slujitorii Bisericii, și prevestindu-le că, după plecarea lui
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
de a susține cu argumente științifice „imaginea socială a nebuniei și de a delimita prin aceasta, „rolul social al bolnavului psihic”. În Antichitatea clasică nebunul era plasat în registrul tragicului; în Evul Mediu era posedat de diavol și damnat ca eretic impur, în Renaștere devine personaj plasat în registrul comicului: bufon. Iluminismul deschide perspective medicalizării nebuniei pe care o separă de religie și morală. Nebunul este declarat bolnav psihic. Epoca romantică aduce o notă de separație situând la antipozi „nebunia” și
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Statul însă, dincolo de aspectele menționate, anexează psihiatria intereselor puterii politice. Din nou, bolnavul psihic devine un damnat. El va prelua, într-o formă modernizată, adaptată vremurilor, printr-un proces de socioplastie, „forma” și „rolul” demonizaților Evului Mediu, devenind persoană antisocială. Ereticul posedat de diavol din Evul Mediu este astăzi dizidentul politic paranoic care se opune presiunilor, interdicțiilor, reprimării statului totalitar. Pentru a doua oară în istorie, după experiența demonizaților Evului Mediu, dizidenții politici ai secolul XX sunt victimele ideologiilor totalitare. Culpabilizarea
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
orașele (castra) catare, orice urmă pămînteană a ereziei trebuia să dispară. Doar cîteva bucăți de ziduri au rezistat furiei celor care, la începutul lunii martie 1244, au aprins ruguri la poalele vîrfului Montségur ca să purifice pămîntul de vreo două sute de eretici. De ce anume le este teamă oamenilor din Evul Mediu, ce posibile îi înspăimîntă, cum încearcă să le facă imposibile? Răspunsul e de găsit în ultimele urme de castrum din Montségur, vestigii ale furiei. Lumea Evului Mediu este de esență creștină
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
pămîntului - în vîrf se află, hidos, Lucifer, hrănindu-și cele trei guri cu Iuda, Brutus și Cassius. În al treilea cerc aflăm lăcomia, în al patrulea sînt avarii și risipitorii, al cincilea cuprinde furioșii, al șaselea, în cetatea Dite găzduiește ereticii, a șaptea bolgie are trei straturi: primul, cu violenții împotriva aproapelui, ce adună ucigașii și tîlharii; al doilea, pe violenții în contra propriei persoane și-i aflăm aici pe sinucigași și risipitorii averilor personale; în ultimul sînt violenții împotriva lui Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
condițiile luptei de clasă moderne, ele sînt satisfacerea urii și a setei de răzbunare, în primul rînd a resentimentului și a nevoii pseudoetice de a avea dreptate cu orice preț, a nevoii de a-i calomnia și a-i declara eretici pe adversari. Apoi, recompensele materiale: ele sînt aventura, victoria, prada, puterea și profiturile materiale. Succesul conducătorului este în întregime dependent de funcționarea acestui aparat. De aceea el este dependent de motivația care-i animă pe aderenții săi, și nu de
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Într-o flacără nestins Și un drac În frunte ședea Cu İuda-n brațe ardea. Și de-aicea la alt vad Tot la iad, la iad, la iad. Vai! În iad cînd mă uitai Ce văzui mă spăimîntai. Văzui popi și eretici Și dascăli și grămătici Aruncați cu capu-n jos În focul cel flăcăros. Și dracii că-i Împungeau Cu sulița-i Înțăpau Și de acolo la alt vad Tot la iad, la iad, la iad. Vai!În iad cînd mă
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
răspunde că îl recunoaște deocamdată dominus al valahilor și bulgarilor ceea ce stîrnește supărarea lui Ioan Asan, desprinderea pe față de Roma și reîntoarcerea la biserica Bizantină. Papa Grigorie lX este ofensat și-l consideră pe regele valaho-bulgar ,,schismatic” și ,,protector de eretici” rupt din Antihrist și cere regelui Ungariei Bela lV în ianuarie 1238 să plece cu armele într-o cruciadă asupra acestui lepădat de legea romană și să-i supună țara. Ioan Asan avea soție o soră a regelui ungur. Cererea
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
implicau atât predicile susținute de nou-înființatul ordin dominican și de însuși Sf. Dominic cât și acțiunile militare desfășurate de regele francez și de nobilime. De asemenea, au încurajat instituționalizarea Inchiziției, o curte ecleziastică înființată pentru a-i judeca pe cei eretici. Recompensa protagoniștilor seculari a fost faptul că au intrat în posesia pământurilor care apaținuseră ereticilor, iar cel mai important rezultat în favoarea monarhiei franceze a fost că până la sfârșitul cruciadelor, teritoriul acesteia aproape că se dublase. De asemenea, acest lucru a
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
ulterior în mod miraculos; însă și mai minunat este faptul că, deși cărțile mele au fost oarecum pătate, le pot încă citi foaie cu foaie. 3. După toate acestea, am ajuns într-un oraș, adică la Milano, un cuib de eretici. M-am oprit aici câteva zile și am propovăduit Cuvântul lui Dumnezeu în diferite locuri. Cu mare greu se poate găsi cineva în tot orașul care să se opună ereticilor, cu excepția anumitor bărbați sfinți și femei religioase, pe care lumea
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
în tot orașul care să se opună ereticilor, cu excepția anumitor bărbați sfinți și femei religioase, pe care lumea mondană și rea îi numește „patarini”. Însă suveranul pontif, care le-a dat permisiunea de a predica și de a lupta împotriva ereticilor (și a aprobat de asemenea familia lor religioasă), îi numește „umiliați”. Aceștia renunță la toate pentru Cristos, se adună împreună în mai multe locuri, trăiesc prin munca mâinilor lor, predică frecvent Cuvântul lui Dumnezeu și îl ascultă binevoitori, sunt desăvârșiți
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
la Introducerea acestei secțiuni; cf. îndeosebi titlul „Mărturii non-franciscane”. 1. 1. Episoade unice A) Luca de Tuy Luca, spaniol din naștere, a primit apelativul „de Tuy” pentru că în 1239 a fost făcut episcop de Tuy, în Galiția. A scris împotriva ereticilor. Era diacon la canonicii regulari de la Biserica Sfântul Isidor de León când a scris această lucrare, unde se poate găsi o notă prețioasă referitoare la stigmatele lui Francisc. El respinge afirmația celor care susțineau că Răstignitul a avut doar trei
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
în concubinaj, i-a spus Sfântului: «Trebuie să ascultăm de cuvintele acestuia și să avem o atitudine de respect față de unul care trăiește cu o concubină și are mâinile murdare, pentru că a atins trupul unei prostituate?». Sfântul, simțind răutatea acelui eretic, s-a apropiat de acel preot în văzul enoriașilor și, îngenunchind înaintea lui, i-a spus: «Eu nu știu dacă mâinile acestuia sunt așa cum le descrie acest om; dar chiar dacă ar fi așa, eu știu că ele nu pot să
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
Dumnezeu multe beneficii și haruri cerești. De aceea, eu le sărut din respect pentru ceea ce ele administrează și pentru autoritatea Aceluia pentru care le administrează». Pronunțând aceste cuvinte, îngenuncheat în fața acelui preot, îi sărută mâinile, punându-i în dificultate pe eretici și pe adepții lor care erau prezenți. 2. Am auzit spunându-se că fericitul Francisc ajunsese într-un sat de prin Lombardia, pe unde se vorbea de faima sfințeniei sale. Un eretic, luându-l drept un om simplu, în dorința
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
îi sărută mâinile, punându-i în dificultate pe eretici și pe adepții lor care erau prezenți. 2. Am auzit spunându-se că fericitul Francisc ajunsese într-un sat de prin Lombardia, pe unde se vorbea de faima sfințeniei sale. Un eretic, luându-l drept un om simplu, în dorința de a-și consolida secta și adepții săi veniți la fața locului, văzând că preotul satului îl întâmpina, exclamă: «O, om bun, ce părere ai despre acesta care are grijă de parohia
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
părere ai despre acesta care are grijă de parohia acestui sat și locuiește cu o concubină iar noi toți știm că e pătat de multe nelegiuiri? Ce ar putea rămâne curat din ceea ce administrează sau oferă el?». Sfântul, observând răutatea ereticului, răspunse: Acesta este preotul satului, despre care voi spuneți asemenea lucruri?». Iar ei au aprobat. Atunci el a îngenuncheat în noroi și sărutându-i mâinile spuse: Aceste mâini l-au atins pe Domnul meu și, oricum ar fi ele, nu
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
Domnul meu și, oricum ar fi ele, nu au putut să-l facă impur nici să micșoreze puterea Lui. Spre cinstirea Domnului, îl respect pe ministrul său. El poate fi rău prin el însuși, însă pentru mine este bun». Astfel, ereticii au fost îndepărtați. 3. Am aflat de la un frate de-al nostru preot că, în timp ce unii dintre prelați erau adunați într-un loc anume, auzind că Francisc predica atât păsărilor cât și oamenilor, chiar dacă era, cum bine știau, simplu și
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
a fost mare predicator și imitator al perfecțiunii evanghelice. Deoarece în orașul său unele doamne, după ce au renunțat la orice podoabă, mergeau îmbrăcate modest să-i asculte predica, soții acestora au vrut să-l ardă pe rug ca pe un eretic. Dar a fost smuls din flăcări datorită maestrului Conrad și s-a întors la Paris. Mai târziu, traversând marea cu una dintre expedițiile organizate, a aderat la Ordin datorită predicării fratelui Elia, așa cum s-a afirmat, și a devenit o
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
se poruncise, așteptau răspunsul: cine, câți, în ce fel și când trebuiau să plece. 18. La acel capitul, era prezent un frate care în rugăciunile sale obișnuia să-i ceară Domnului ca dreapta lui credință să nu fie coruptă de ereticii din Lombardia și să nu se lepede de ea din cauza cruzimii germanilor; stăruia ca Domnul, în îndurarea sa, să-l ferească de aceste două pericole. Acest frate, văzând că se ridicaseră mulți frați și erau gata să meargă în Germania
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
ușă, a intrat în mănăstire ca frate simplu. Apoi, când papa Nicolae a ținut un conciliu împotriva lui Berengarius, a obținut permisiunea de a merge la conciliu cu abatele său, iar acolo, în timp ce toți rămăseseră în tăcere consternați de cuvintele ereticului, a cerut să fie ascultat și a expus cu atâta claritate argumentele sale, încât Berengarius a spus: «Ori tu ești Lanfranco, ori ești diavolul». Și, astfel, a fost recunoscut de întreg conciliul. Conversația a XIII-a SUCCESIUNEA MINIȘTRILOR GENERALI 77
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
la care participa și papa Grigore, iar atunci când papa s-a ridicat să predice, frații au cântat antifona: «Hunc sanctus praeelegerat in patrem», iar papa a zâmbit. În acea predică, papa a povestit cum a avut loc convertirea celor doi eretici de la Veneția, ce fuseseră trimiși la el cu scrisori din partea cardinalilor ce se aflau acolo cu misiunea de legați pontificali. În aceste scrisori, se afirma că cei doi eretici îl văzuseră într-o noapte, la aceeași oră, pe Domnul nostru
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
predică, papa a povestit cum a avut loc convertirea celor doi eretici de la Veneția, ce fuseseră trimiși la el cu scrisori din partea cardinalilor ce se aflau acolo cu misiunea de legați pontificali. În aceste scrisori, se afirma că cei doi eretici îl văzuseră într-o noapte, la aceeași oră, pe Domnul nostru Isus Cristos, într-o înfățișare de judecător, așezat împreună cu apostolii săi și reprezentanții tuturor ordinelor din lume, dar nu văzuseră niciun frate minor și nici măcar pe Sfântul Francisc, pe
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]