1,413 matches
-
legitimări, unei logici, unei motivări artistice. Autorul și-a gândit romanul, a dozat efectele, a păstrat o succesiune a secvențelor epice în deplină concordanță cu avatarurile unei psihologii interesante. Psihologia și arta se întîlnesc armonizat, proiecțiile erotice se confundă cu erosul ficțiunii. Iubirea se textualizează păstrând, transfigurat, figura celei ce-a inspirat-o, respectând datele structurale ale celui ce-a imaginat totul. * * * Trăirile personajului, după cum ne-am dat seama, nu sunt reprezentate epic, ci numite, interpretate. Cu alte cuvinte, Adela nu
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
confundabile ca două imagini puse față în față, pentru că acest sine este întotdeauna lunecos și trădător, mimetic și teatral, absolut singur în ecoul pe care îl creează; pierdut într-o lume străină, în fața căreia își caută totuși gloria și strălucirea. Erosul însuși devine o farsă, un mod eronat de a cuceri spațiul: Așa mă știu: livid, livid, Cutreierând memoria iubitei. (Magica) În general, poetul evită mărturisiri publice în privința relației cu iubita lui, așa cum nu se dezvăluie decât voalat în privința relației cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
de a clipi des în fața oglinzii, toate acestea și nu numai se încarcă acum cu semnificații noi, astfel încât fie și a pomeni memoria iubitei devine un act sacrificial, de natură esențialmente erotică; pe de altă parte, nevoia de a trăi erosul eșuează în oglindă, în starea de împlinire androginală. Așa încât dragostea este în același timp platonică și carnală, meditație și luptă. Ambiguitate și splendoare. Masculinul își asumă jumătatea feminină, pe care o găsește în sine. Este o înțelegere în plan semiologic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
lângă altul. Trăiam o tulburare liniștită, acceptam firescul unui erotism inocent, ca și cum ființele ar fi fost de trei sexe și nu de două, dar sexele lor ar fi încă înmugurite, încă în stare embrionară. In acea vale gândirea trecea în eros și erosul în gândire... Către prânz ne ridicam, umezi de seva ierburilor strivite sub noi, scuturam de pe haine furnicile și buburuzele și ne tăiam drum prin corolele multicolore. Ne așezam pe dâmb, care părea să vibreze și să zvîc-nească de câte ori
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
Trăiam o tulburare liniștită, acceptam firescul unui erotism inocent, ca și cum ființele ar fi fost de trei sexe și nu de două, dar sexele lor ar fi încă înmugurite, încă în stare embrionară. In acea vale gândirea trecea în eros și erosul în gândire... Către prânz ne ridicam, umezi de seva ierburilor strivite sub noi, scuturam de pe haine furnicile și buburuzele și ne tăiam drum prin corolele multicolore. Ne așezam pe dâmb, care părea să vibreze și să zvîc-nească de câte ori pe șoseaua
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
apropie de Amor. „Eros“ a sărutat-o pe Blanca pe gură. - Blanca, vino aici, a spus Oleg supărat. Dar Blanca parcă era surdă. Se uita la „Eros“ care începuse să sărute toate femeile, distribuind bărbaților sticluțe cu afrodiziace. - Nu ești Eros, ci Diavolul în persoană, i-a strigat Oleg. - Sunt numai virtuțile lui! Femeile care nu fuseseră încă sărutate se uitau la Eros ca într-o oglindă unde se vedeau fără vârstă, fără timp. - Te voi urma până la capăt, spunea o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
o pictură este o pictură. Renunță și caută imediat, dincolo de ele, un sens ascuns ce poate fi deținut întocmai. Fac acest lucru imediat ce cred că pot descifra fără rest semnele din această lume, indiferent că e vorba de vise, artă, eros sau viață cotidiană. Orice are un sens, cu privire la orice se poate delimita un sens, iată noul crez al omului imediat ce se vede stăpân peste această lume de semne. În consecință, va renunța la modul simplu de a privi lucrurile, ca să
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
în lumea laică mult mai târziu. Tot începând de pe-atunci, politicienii vor folosi semne (simboluri) care să atragă simpatia mulțimii, simulează chiar munca, „lucrarea Domnului”, afecțiunea, dacă nu chiar iubirea. Așa se face că unii au apropiat politicul de eros. Ei susțin și astăzi că Adolf Hitler era un escroc sentimental și un violator în masă. Cine știe... La fel era și în peșteră: liderul era adulat, mângâiat, pipăit, îmbrățișat. Calul, câinele și femeile preferate erau uciși și îngropați alături de
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
zilele astea să-l determin să scrie câteva pagini. Îmi dă să-i citesc comunicarea despre habitate de la nu știu ce Congres de urbanistică de la Paris. Începutul e grav, oarecum originar-heideggerian. "Ce este casa? Din ce s-a născut? Din foame, frică, eros și logos." Partea a doua e o grațioasă ironie romantică în stil noicist, jucîndu-se cu soluții arhitecturale din perspectiva filozofiei. ("Nu faceți case mai înalte ca arborii.") Acest stil i-a enervat întotdeauna pe specialiști. La Sibiu ne așteaptă pe
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
spus. Pe urmă, în marginea lui s-au mai născut două-trei cărți, iar acum am înainte Falsul tratat de logică." (Văd în acest fel al lui de-a vorbi despre moarte, cât și în felul în care vorbește îndeobște despre eros, aceeași proiecție unică a limfatismului său originar, anulat miraculos în scrisul său, în filozofia sa arsă nebunește de un duh meridional.) Discuția continuă pe aceeași temă, mișcîndu-se între tonul frivol și cel grav. Deci soluția Păltiniș, pentru cazul când mi-
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
orele voastre din seria teologică. Acum, am să mă răfuiesc din nou cu Foucault. Vă vorbesc mai întîi de Surveiller et punir, care e și mai proastă ca cealaltă, și apoi vreau să reiau problema din Volonté de savoir. Dacă erosul, care formează obiectul lui V. de savoir, rămâne oricum o problemă a spiritului, în schimb cazarma sau închisoarea, de istoria cărora se ocupă Foucault în S. et p., nu este una a spiritului. Cartea este emanația unei obsesii în care
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
pune Foucault, ca o formă de captatio benevolentiae, aproape în pas cu o modă protestatară de tip studențesc și tiers état. Revin acum la problematica din Volonté de savoir, cea a sexualității. Las deoparte sensul mare din trecut al problemei erosului, la Platon, Augustin sau Pascal. Problema erosului ca eros sexual - de ce este astăzi atât de invocată? Pentru că, spun eu, își riscă pieirea. Pentru că își atinge un prag și își vede moartea cu ochii; cum și-o vede și natura, cum
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
benevolentiae, aproape în pas cu o modă protestatară de tip studențesc și tiers état. Revin acum la problematica din Volonté de savoir, cea a sexualității. Las deoparte sensul mare din trecut al problemei erosului, la Platon, Augustin sau Pascal. Problema erosului ca eros sexual - de ce este astăzi atât de invocată? Pentru că, spun eu, își riscă pieirea. Pentru că își atinge un prag și își vede moartea cu ochii; cum și-o vede și natura, cum și-o vede femeia, cum și-o
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
în pas cu o modă protestatară de tip studențesc și tiers état. Revin acum la problematica din Volonté de savoir, cea a sexualității. Las deoparte sensul mare din trecut al problemei erosului, la Platon, Augustin sau Pascal. Problema erosului ca eros sexual - de ce este astăzi atât de invocată? Pentru că, spun eu, își riscă pieirea. Pentru că își atinge un prag și își vede moartea cu ochii; cum și-o vede și natura, cum și-o vede femeia, cum și-o vede tânărul
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
este pusă în discuție. În contactul sexual în care finalitatea nu mai este procreația, omul poate face din celălalt, din tovarășul de plăcere, prilejul pentru a obține prima treaptă către sinele lărgit. Cuplul poate trimite oricând la sensul înalt al Erosului și la o deschidere către Idee. Iarăși, sexualitatea fără procreație poate rămâne oricând rezervorul hormonal al poeziei etc. În schimb, vorbind despre sex, Freud, Reich sau Foucault sânt purtătorii de cuvânt ai unei crize de creștere a umanității: soluțiile lor
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
ea este însă una ratată, pentru că trecerea mediului extern în mediu intern ia forma simplei asimilări. Apoi respirația, pe care Evola o glorifică ca pe un mod indian de acces la ființă, rămâne tot la nivelul asimilării. În ordine biologică, erosul pare singura ilustrare a lui "a fi", pentru că în momentul realizării sale supreme, erosul este sângele pe care îl preiei sau îl predai, deci însăși specia - mediul extern - devenită interioritate. E aici, ca în orice reușită de "a fi", un
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
simplei asimilări. Apoi respirația, pe care Evola o glorifică ca pe un mod indian de acces la ființă, rămâne tot la nivelul asimilării. În ordine biologică, erosul pare singura ilustrare a lui "a fi", pentru că în momentul realizării sale supreme, erosul este sângele pe care îl preiei sau îl predai, deci însăși specia - mediul extern - devenită interioritate. E aici, ca în orice reușită de "a fi", un mod de a-ți îmbrățișa transcendența. Căci sângele, ca și orice mediu intern, e
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Numai că, tot ca în cazul Friedgardei, riscul e ca acela care cade în plasa prelucrării lucide și inteligente a unui fond primordial erotic și nevrotic (cum era cel al lui Cioran) să fie tentat, la rândul lui, să prelucreze erosul la nivelul fantasmelor culturii și să-l desexualizeze. Cioran, devenit prin îndrăgostire o ființă de sânge și carne, este confruntat cu ecoul erotic deturnat al operei sale. Suferința sa este de fapt efectul îndepărtat al festei pe care i-o
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
reprezentant al generației sale".) 25 februarie Ieri, după ce m-am despărțit de "copii", am simțit nevoia să recitesc paginile despre Don Giovanni-ul lui Mozart, cu care Kierkegaard deschide analiza "stadiului estetic" al existenței în Alternativa, sub titlul Stadiile imediate ale Erosului sau Erosul și muzica. Kierkegaard are 28 de ani când scrie masivul volum și este încă sclavul mecanicii în trei timpi a gândirii hegeliene, deși conținutul cu care umple schema este liber, efervescent și "literar". " Stadiile imediate ale erosului" sânt
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
generației sale".) 25 februarie Ieri, după ce m-am despărțit de "copii", am simțit nevoia să recitesc paginile despre Don Giovanni-ul lui Mozart, cu care Kierkegaard deschide analiza "stadiului estetic" al existenței în Alternativa, sub titlul Stadiile imediate ale Erosului sau Erosul și muzica. Kierkegaard are 28 de ani când scrie masivul volum și este încă sclavul mecanicii în trei timpi a gândirii hegeliene, deși conținutul cu care umple schema este liber, efervescent și "literar". " Stadiile imediate ale erosului" sânt prezentate și
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
ale Erosului sau Erosul și muzica. Kierkegaard are 28 de ani când scrie masivul volum și este încă sclavul mecanicii în trei timpi a gândirii hegeliene, deși conținutul cu care umple schema este liber, efervescent și "literar". " Stadiile imediate ale erosului" sânt prezentate și analizate cu ajutorul a trei opere mozartiene. Primul stadiu ― Nunta lui Figaro ― este întruchipat de Cherubino, ipostază a senzualității care se trezește și al cărei obiect nu este pe deplin precizat. Dorința este ca atare confuză și, pentru că
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
de un nimb de melancolie. Obiectul dorinței este de fapt cunoscut, dar pentru că dorința nu s-a exersat asupra lui, ea nu îl posedă încă și trăiește separată de el, în ne-aproprierea lui. Și tocmai pentru că în acest stadiu erosul visător plutește în vagul melancoliei, pentru că dorința nu s-a conturat prin unirea cu obiectul ei bine precizat și, ca atare, ambele rămân confuze și nediferențiate, rolul "pajului mitic" este încredințat de Mozart unei voci de femeie pentru ca sugestia androginului
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
ca tot atâtea contacte efemere. Reprezentarea acestui studiu, în opoziție cu primul, este bucuria scurtă și reînnoită pe care poate s-o procure succesiunea unor săruturi date și obținute în grabă pe parcursul unei căutări nesistematice și febrile. În stadiul acesta erosul continuă să-și păstreze inocența, ceea ce înseamnă că dorința care caută continuă să nu se exerseze asupra obiectului ei. În sfârșit, al treilea stadiu ― Don Giovanni ― este întruchipat de Don Juan care realizează sinteza primelor două stadii și totodată scoate
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
continuă să-și păstreze inocența, ceea ce înseamnă că dorința care caută continuă să nu se exerseze asupra obiectului ei. În sfârșit, al treilea stadiu ― Don Giovanni ― este întruchipat de Don Juan care realizează sinteza primelor două stadii și totodată scoate erosul din inocență făcând ca dorința să se exerseze din plin asupra obiectului ei. Dacă Papageno caută și descoperă fără să poată atrage ceea ce el a descoperit, Don Juan este atracția în exercițiu, care marchează cu semnul victoriei fiecare descoperire făcută
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
nevoie să reprezinte "meditația asupra discordiei dintre carne și spirit pe care o introduce creștinismul". Don Juan este o apariție necesară ― "încarnarea simțurilor în război pe viață și pe moarte cu spiritul" ― menită să pună și mai bine în lumină erosul cavaleresc, preluarea în carne a spiritului ca principiu intrat în lume. Kierkegaard menționează, în legătură cu Don Juan, cuvântul skandalon), lăsând să se înțeleagă că simțul pur ca întruchipare a stadiului estetic (ceea ce înseamnă tocmai "legat de simțuri și plăcere") al vieții
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]