1,416 matches
-
la Bacău, unde a rămas patru luni. Între 22 și 25 august escadrila s-a deplasat la Pătești, apoi la Călărași, apoi a revenit la Băneasa, iar în final a fost trimisă la Mărculești. Cu aceasta s-a încheiat existența Escadrilei Sanitare, care și-a încetat efectiv activitatea la 25 august 1944. În cursul activității sale, în 1941 escadrila a evacuat pe calea aerului în spatele frontului peste 5000 de răniți, iar în 1942 peste 4000, dintre care 7-800 erau militari în
Escadrila Albă () [Corola-website/Science/329190_a_330519]
-
apoi la Călărași, apoi a revenit la Băneasa, iar în final a fost trimisă la Mărculești. Cu aceasta s-a încheiat existența Escadrilei Sanitare, care și-a încetat efectiv activitatea la 25 august 1944. În cursul activității sale, în 1941 escadrila a evacuat pe calea aerului în spatele frontului peste 5000 de răniți, iar în 1942 peste 4000, dintre care 7-800 erau militari în armata germană. O parte dintre aviatoare au fost încadrate la Centrul de Antrenament al Aviației de la Clinceni. Mariana
Escadrila Albă () [Corola-website/Science/329190_a_330519]
-
militari în armata germană. O parte dintre aviatoare au fost încadrate la Centrul de Antrenament al Aviației de la Clinceni. Mariana Drăgescu s-a întors pe front în vara anului 1944 unde a executat misiuni până la sfârșitul războiului ca pilot la Escadrila 113 Legătură. După instaurarea regimului comunist, destinul aviatoarelor a fost închisoarea și deportarea, sau, în cel mai bun caz, eliminarea din aviație și marginalizarea. Celebre în anii războiului, aceste aviatoare au intrat într-un complet anonimat în primele decenii postbelice
Escadrila Albă () [Corola-website/Science/329190_a_330519]
-
aviație și marginalizarea. Celebre în anii războiului, aceste aviatoare au intrat într-un complet anonimat în primele decenii postbelice, fiind readuse în conștiința publicului abia după 1989. În anul 2004 în Studioul Cinematografic al Armatei Române a fost realizat documentarul „Escadrila Albă”, în regia lui Șerban Creangă. Irina Cioc („Burnaia”, de la râul Burnaia) (n. 1909, Ciurari - d. 1997, Geneva). Avocată, în baroul Ilfov, a urmat școala de pilotaj civil patronată de Asociația Română pentru Propaganda Aviației (ARPA), unde a fost instruită
Escadrila Albă () [Corola-website/Science/329190_a_330519]
-
și a obținut brevetul de pilot gr. I și II nr. 3/27.10.1933, fiind a doua aviatoare brevetată în România. Deși a participat la manevrele aeriene din 1938, deoarece vederea răniților a șocat-o, nu a activat în Escadrila Albă, ci în cadrul unei escadrile poștale (Escadila 117) din Transnistria, ale cărei avioane aveau să formeze "Escadrila Bugului" (devenită ulterior "Escadrila Basarabiei"), având-o pe ea drept comandantă. La începutul anului 1948 a plecat din țară, stabilindu-se în final
Escadrila Albă () [Corola-website/Science/329190_a_330519]
-
pilot gr. I și II nr. 3/27.10.1933, fiind a doua aviatoare brevetată în România. Deși a participat la manevrele aeriene din 1938, deoarece vederea răniților a șocat-o, nu a activat în Escadrila Albă, ci în cadrul unei escadrile poștale (Escadila 117) din Transnistria, ale cărei avioane aveau să formeze "Escadrila Bugului" (devenită ulterior "Escadrila Basarabiei"), având-o pe ea drept comandantă. La începutul anului 1948 a plecat din țară, stabilindu-se în final la Geneva. Marina Știrbei (n.
Escadrila Albă () [Corola-website/Science/329190_a_330519]
-
doua aviatoare brevetată în România. Deși a participat la manevrele aeriene din 1938, deoarece vederea răniților a șocat-o, nu a activat în Escadrila Albă, ci în cadrul unei escadrile poștale (Escadila 117) din Transnistria, ale cărei avioane aveau să formeze "Escadrila Bugului" (devenită ulterior "Escadrila Basarabiei"), având-o pe ea drept comandantă. La începutul anului 1948 a plecat din țară, stabilindu-se în final la Geneva. Marina Știrbei (n. 19 martie 1912, Viena - d. 15 iulie 2001, Bouloc, Franța). Verișoară a
Escadrila Albă () [Corola-website/Science/329190_a_330519]
-
România. Deși a participat la manevrele aeriene din 1938, deoarece vederea răniților a șocat-o, nu a activat în Escadrila Albă, ci în cadrul unei escadrile poștale (Escadila 117) din Transnistria, ale cărei avioane aveau să formeze "Escadrila Bugului" (devenită ulterior "Escadrila Basarabiei"), având-o pe ea drept comandantă. La începutul anului 1948 a plecat din țară, stabilindu-se în final la Geneva. Marina Știrbei (n. 19 martie 1912, Viena - d. 15 iulie 2001, Bouloc, Franța). Verișoară a lui Bâzu, a absolvit
Escadrila Albă () [Corola-website/Science/329190_a_330519]
-
15 iulie 2001, Bouloc, Franța). Verișoară a lui Bâzu, a absolvit Școala de Pilotaj „Mircea Cantacuzino” din Băneasa în anul 1935, obținând brevetul de pilot 93/1935, fiind a șasea aviatoare brevetată în România. În 1938 a avut inițiativa înființării Escadrilei Sanitare. Nu a executat misiuni în război în cadrul escadrilei. După război a fost deposedată de toate bunurile și a plecat din țară prin intermediul Crucii Roșii. Marie-Ana-Aurelia (Mariana) Drăgescu (n. 7 septembrie 1912, Craiova - d. 24 martie 2013, București). A absolvit
Escadrila Albă () [Corola-website/Science/329190_a_330519]
-
a absolvit Școala de Pilotaj „Mircea Cantacuzino” din Băneasa în anul 1935, obținând brevetul de pilot 93/1935, fiind a șasea aviatoare brevetată în România. În 1938 a avut inițiativa înființării Escadrilei Sanitare. Nu a executat misiuni în război în cadrul escadrilei. După război a fost deposedată de toate bunurile și a plecat din țară prin intermediul Crucii Roșii. Marie-Ana-Aurelia (Mariana) Drăgescu (n. 7 septembrie 1912, Craiova - d. 24 martie 2013, București). A absolvit Școala de Pilotaj „Mircea Cantacuzino” din Băneasa în anul
Escadrila Albă () [Corola-website/Science/329190_a_330519]
-
1918 s-a refugiat în Basarabia, iar în 1935 a venit la București. A absolvit Școala de Pilotaj „Mircea Cantacuzino” din Băneasa în anul 1936, obținând brevetul de pilot nr. 118/1936, fiind a noua aviatoare brevetată. A activat în cadrul Escadrilei Albe până în anul 1943, când s-a retras din motive de sănătate. După război, în 1953, a fost condamnată în urma unei acuzații de spionaj la 7 ani de închisoare, din care a executat 6, apoi fiind deportată în Bărăgan, la
Escadrila Albă () [Corola-website/Science/329190_a_330519]
-
A fost maestră a acrobației aeriene, fiind singura femeie care efectua zbor pe spate. A fost prima femeie instructor de pilotaj, la școala de la Ploiești (Strejnic), între 1939 și august 1941. A fost a patra aviatoare care a activat în Escadrila Albă, până la 1 septembrie 1941, când a demisionat din motive medicale. După război, în 1948, a fost închisă la Mislea deoarece soțul ei, căpitanul aviator Constantin Abeles („Coty”), cu care se căsătorise în 1939, dar de care era despărțită, însă
Escadrila Albă () [Corola-website/Science/329190_a_330519]
-
Școala de Pilotaj „Mircea Cantacuzino” din Băneasa în anul 1936, obținând brevetul de pilot nr. 141/1936, fiind cea de a unsprezecea aviatoare brevetată. În 1939 a lucrat ca stewardesă la LARES. În 1940 a fost încadrată ca pilot la Escadrila Sanitară, unde a transportat 625 de răniți. După desființarea escadrilei, în 1943, a transportat răniți cu automobilul în cadrul Spitalului de Cruce Roșie nr. 3. După 1944 s-a căsătorit cu un ofițer englez și a pleacat la Berlin. A mai
Escadrila Albă () [Corola-website/Science/329190_a_330519]
-
obținând brevetul de pilot nr. 141/1936, fiind cea de a unsprezecea aviatoare brevetată. În 1939 a lucrat ca stewardesă la LARES. În 1940 a fost încadrată ca pilot la Escadrila Sanitară, unde a transportat 625 de răniți. După desființarea escadrilei, în 1943, a transportat răniți cu automobilul în cadrul Spitalului de Cruce Roșie nr. 3. După 1944 s-a căsătorit cu un ofițer englez și a pleacat la Berlin. A mai fost întâlnită în anii 1980 în Marea Britanie de Stela Huțan-Palade
Escadrila Albă () [Corola-website/Science/329190_a_330519]
-
de pilot nr. 167/1937, fiind cea de a douăsprezecea aviatoare brevetată. La începutul războiului a fost mobilizată ca instructor la o școală de parașutism. La 1 mai 1942 a demisionat, iar în septembrie 1942 se afla la Stalino cu Escadrila 108 Transport Ușor, ca pilot de legătură. În ianuarie 1943 a fost detașată la Escadrila 105 Transport Greu, iar în cadrul Escadrilei Albe a mai efectuat doar puține misiuni de recunoaștere, în vara anului 1943. Victoria Comșa (n. 1910 - d. 21
Escadrila Albă () [Corola-website/Science/329190_a_330519]
-
a fost mobilizată ca instructor la o școală de parașutism. La 1 mai 1942 a demisionat, iar în septembrie 1942 se afla la Stalino cu Escadrila 108 Transport Ușor, ca pilot de legătură. În ianuarie 1943 a fost detașată la Escadrila 105 Transport Greu, iar în cadrul Escadrilei Albe a mai efectuat doar puține misiuni de recunoaștere, în vara anului 1943. Victoria Comșa (n. 1910 - d. 21 iulie 1940, Băneasa). A absolvit Școala Civilă de Aviație Sportivă a CFR din Giulești în
Escadrila Albă () [Corola-website/Science/329190_a_330519]
-
o școală de parașutism. La 1 mai 1942 a demisionat, iar în septembrie 1942 se afla la Stalino cu Escadrila 108 Transport Ușor, ca pilot de legătură. În ianuarie 1943 a fost detașată la Escadrila 105 Transport Greu, iar în cadrul Escadrilei Albe a mai efectuat doar puține misiuni de recunoaștere, în vara anului 1943. Victoria Comșa (n. 1910 - d. 21 iulie 1940, Băneasa). A absolvit Școala Civilă de Aviație Sportivă a CFR din Giulești în anul 1938 obținând brevetul de pilot
Escadrila Albă () [Corola-website/Science/329190_a_330519]
-
s-a căsătorit și a plecat în Maramureș. Maria Nicolae (n. 1916, Pitești - d. ?) a absolvit Școala Aviației Civile din București în anul 1942, obținând brevetul de pilot nr. 1558/1942. În 1942-1943 a activat ca pilot de legătură la Escadrila 108 Transport Ușor. A demisionat din aviație în 1944. În 1953 a fost condamnată în același proces de spionaj ca și Nadia Russo la 10 ani de închisoare, fiind și ea deportată la Lățești. Stela Huțan (din 1945 Huțan-Palade) (n.
Escadrila Albă () [Corola-website/Science/329190_a_330519]
-
Gura Humorului - d. 15 august 2010, București) A urmat cursuri de aviație la Politehnica București și a făcut practică la Roșiorii de Vede și la Școala de la Ziliștea-Buzău, obținând brevetul de pilot nr. 1687/1942. În 1943 a activat în Escadrila 108 Transport Ușor. A demisionat din aviația militară în 1944, dar a mai zburat până în 1953 ca voluntar în cadrul Aeroclubului Aviației. A lucrat la telefoane până la pensionare. A fost cea mai tânără și ultima aviatoare care a venit la Escadrila
Escadrila Albă () [Corola-website/Science/329190_a_330519]
-
Escadrila 108 Transport Ușor. A demisionat din aviația militară în 1944, dar a mai zburat până în 1953 ca voluntar în cadrul Aeroclubului Aviației. A lucrat la telefoane până la pensionare. A fost cea mai tânără și ultima aviatoare care a venit la Escadrila Albă. În 1942 George Acsinteanu a publicat cartea "Escadrila albă - Biruitorii, oameni cu suflete de zei", apărută în două ediții, a doua completată cu un capitol despre campania de la Stalingrad. Lucrarea nu este una documentară, ci una artistică, cu tente
Escadrila Albă () [Corola-website/Science/329190_a_330519]
-
în 1944, dar a mai zburat până în 1953 ca voluntar în cadrul Aeroclubului Aviației. A lucrat la telefoane până la pensionare. A fost cea mai tânără și ultima aviatoare care a venit la Escadrila Albă. În 1942 George Acsinteanu a publicat cartea "Escadrila albă - Biruitorii, oameni cu suflete de zei", apărută în două ediții, a doua completată cu un capitol despre campania de la Stalingrad. Lucrarea nu este una documentară, ci una artistică, cu tente de propagandă, cuprinzând episoade fictive și punând de multe
Escadrila Albă () [Corola-website/Science/329190_a_330519]
-
ori în gura aviatoarelor cuvinte pe care ele nu le-au spus niciodată și cu care n-au fost de acord. În 1943 a fost realizat de către studiourile italiene "Artisti Associati" în colaborare cu Oficiul Național Cinematografic din România filmul "Escadrila Albă („Squadriglia Bianca”)" în regia lui Ion Sava, având în distribuție pe Claudio Gora, Lucia Sturdza-Bulandra, Tino Bianchi și Mariella Lotti. Filmul a fost trimis în Italia pentru sonorizare și montaj. Se pare că filmul ar fi ajuns în 1944
Escadrila Albă () [Corola-website/Science/329190_a_330519]
-
pare că filmul ar fi ajuns în 1944 în cinematografele italiene, dar apoi a fost cenzurat de aliați. Negativul și copiile sunt considerate pierdute. Fimul însuși este considerat de aviatoare o melodramă ieftină, foarte departe de ce a fost de fapt Escadrila Albă. Daniel Focșa, în cărțile sale, "Escadrila albă - o istorie subiectivă" (2008; 2013) publică trei capitole dedicate aviatoarelor Mariana Drăgescu, Nadia Russo și Stela Huțan, respectiv în "Aviatori de altădată" (2012) două capitole dedicate Marianei Drăgescu și Nadiei Russo. Cărțile
Escadrila Albă () [Corola-website/Science/329190_a_330519]
-
1944 în cinematografele italiene, dar apoi a fost cenzurat de aliați. Negativul și copiile sunt considerate pierdute. Fimul însuși este considerat de aviatoare o melodramă ieftină, foarte departe de ce a fost de fapt Escadrila Albă. Daniel Focșa, în cărțile sale, "Escadrila albă - o istorie subiectivă" (2008; 2013) publică trei capitole dedicate aviatoarelor Mariana Drăgescu, Nadia Russo și Stela Huțan, respectiv în "Aviatori de altădată" (2012) două capitole dedicate Marianei Drăgescu și Nadiei Russo. Cărțile se bazează pe interviurile luate de autor
Escadrila Albă () [Corola-website/Science/329190_a_330519]
-
ajunge cumva la punctul de reumplere deasupra USS "Flysinhower" (referindu-se la portavionul cu același numea (USS Dwight D. Eisenhower (CVN-69)), loc ce îi permite alimentarea cu combustibil și staționarea. În timp ce pe portavion, Dusty este pe culmile gloriei, așteptând venirea escadrilei lui Șefu', află că veteranul a servit o singură misiune, ce îi distruge reputația de arhicunoscut salvator, cu mii de bătălii la activ. Apoi este forțat să renunțe, în consecință, trebuie să învingă o furtună pe mare îngrozitoare. Dusty este
Avioane (film) () [Corola-website/Science/329206_a_330535]