18,301 matches
-
de artă europeană a Muzeului Banatului; Secția de Etnografie: Expoziție de pictură naivă, Viorel Cristea; Expoziție permanentă de arhitectură, artă și port popular; Secția de Științele Naturii: Bioecologia ciconiiformelor, coordonată de prof. dr. Andrei Kiss; Flora și Fauna Banatului; Mineralogia, estetică a Banatului; Secția de Arheologie și Istorie: Expoziție permanentă de arheologie și istorie; Expoziție permanentă: Istoria Castelului Huniade; Câmpuri de urne funerare din Banat; Sala de Marmură: Între pasiune și performanță, expoziție dedicată istoriei sportului românesc; Muzeul Viorii: Vioara - o
Agenda2004-39-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/282929_a_284258]
-
un rol decorativ, ci poate fi folosită și în alte scopuri, utilitare. Așa a apărut sculptura-tainiță, în al cărei interior sunt nișe, sertare și pereți glisanți, care pot tăinui mai mult decât o idee... „Formele mele nu au valențe pur estetice. Ele ascund. Sculptura, pe lângă faptul că se desfășoară în tridimensionalitate, conține material al facerii ei, lemn, metal, plastic. Prin definiție, ea este compactă. Sculptura gotică aduce personaje religioase care, pentru o mai bună conservare, erau golite de miez. Prin golirea
Agenda2004-29-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282649_a_283978]
-
definiție, ea este compactă. Sculptura gotică aduce personaje religioase care, pentru o mai bună conservare, erau golite de miez. Prin golirea lor se crea o a patra dimensiune, ascunsă privitorului. Rolul sculpturii în epoca noastră vine dintr-un sens pur estetic, de ambientare a interiorului habitatului, dar în realitate e mai mult“, mărturisește tânăra sculptoriță. ARTiade 2004 Din cei 4 500 de artiști reprezentând 120 de țări, juriul Olimpiadei de Arte Vizuale (ediția septembrie 2004, Atena, Grecia) a selectat 172 de
Agenda2004-29-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282649_a_283978]
-
de Artă: Secvențe din istoricul colecției de artă europeană a Muzeului Banatului; Secția de Etnografie: Expoziție permanentă de arhitectură, artă și port popular; Secția de Științele Naturii: Bioecologia ciconiiformelor, coordonată de prof. dr. Andrei Kiss; Flora și Fauna Banatului; Mineralogia estetică a Banatului; Secția de Arheologie și Istorie: Expoziție permanentă de arheologie și istorie; Istoria Castelului Huniade; Câmpuri de urne funerare din Banat (9-16); Secția de Artă a B.J.T.: Albume de artă europeană; Expoziție de colaje a elevilor de la Liceul de
Agenda2004-29-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/282670_a_283999]
-
și rusești din colecția Muzeului Banatului; Secvențe din istoricul colecției de artă europeană a Muzeului Banatului; Secția de Etnografie: Pictură naivă Alfons Vezoc; Secția de Științele Naturii: Bioecologia ciconiiformelor, coordonată de prof. dr. Andrei Kiss; Flora și Fauna Banatului; Mineralogia, estetică a Banatului; Secția de Arheologie și Istorie: Istoria Castelului Huniade; Sala de Marmură: Expoziție de grafică; Galeria Triade: Monika Lindhard, expoziție personală; Galeria Helios: Romul Nuțiu, pictură, obiect și instalație; Casa A. M. Guttenbrunn: Tamara Iacoban Birdean, peisaj în acuarelă; Expoziție
Agenda2004-47-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/283083_a_284412]
-
deschizi așadar o carte ale cărei distincții nu pot fi aplicate vieții pentru simplul fapt că viața e cu mult sub pragul de exigență impus de morala kantiană, nu-ți rămîne decît să te mărginești la judecarea ei sub unghi estetic. Ce definește o capodoperă e totala sa indecvare la realitate, și cum Metafizica moravurilor e în flagrantă ruptură de concupiscența actuală, incompatibilitatea dintre ea și lume o face redutabilă prin iluzia pe care o întreține asupra omului. Dacă omul ar
Morala cerbilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2830_a_4155]
-
are neajunsul de a acoperi virtuțile minții din strălucirea căreia au apărut. Kant e pedant și strict, iar acribia de a lega noțiuni dă naștere unui text sec, din care surprizele lipsesc spre exasperarea unui cititor care nu vede atracții estetice într-un limbaj care curge tern, exact ca un ceas și precis ca o hartă întocmită după reguli militare. Kant e metronomic în cadența cu care își despică distincțiile, rezultatul fiind cristalul rece al unui lexic dezgolit de emoții, asupra
Morala cerbilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2830_a_4155]
-
e dansator pe pagină, nu e cabotin, nu-l preocupă piruetele, figurile de stil și în genere expresiile înzestrate cu un minim efect asupra cititorului. Chiar și expresiile celebre pe care posteritatea le-a reținut ca fiind încărcate cu miez estetic, sunt la origine formule tehnice, cărora exegeții, fără intenția autorului, le-au descoperit virtuți estetice. A doua calitate stă în lipsa vicleniei argumentative. Kant nu face sofisme din dorința de a ajunge la deznodămîntul dorit de la început. Cînd face o distincție
Morala cerbilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2830_a_4155]
-
în genere expresiile înzestrate cu un minim efect asupra cititorului. Chiar și expresiile celebre pe care posteritatea le-a reținut ca fiind încărcate cu miez estetic, sunt la origine formule tehnice, cărora exegeții, fără intenția autorului, le-au descoperit virtuți estetice. A doua calitate stă în lipsa vicleniei argumentative. Kant nu face sofisme din dorința de a ajunge la deznodămîntul dorit de la început. Cînd face o distincție are tactul de a-i respecta litera pînă la sfîrșit. E un gînditor onest, de
Morala cerbilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2830_a_4155]
-
și sistemul Belle Glass, de curând aplicat și pe plan local, în cadrul unui laborator de profil. Belle Glass este o polisticlă foto-termo-baro-polimerizabilă ce conferă o rezistență sporită, o duritate aproximativ egală cu cea a dinților naturali și îndeplinește toate cerințele estetice. Conform specialiștilor, sistemul constituie o abordare unică, tehnologia fiind mai apropiată de structura dentară naturală - inițială, decât alte compozite indirecte. Se poate utiliza ca material de restaurare care simulează proprietățile smalțului natural (reconstrucție), dar și pentru restaurările indirecte (plombe). De
Agenda2004-48-04-general6 () [Corola-journal/Journalistic/283100_a_284429]
-
fi judecată o operă literară în sine, fără referire la celelalte scrieri ale aceluiași autor? Există opere literare care prezintă interes numai pentru că aparțin unui mare scriitor. Le înregistrăm separat, în afară - tocmai - a acelui ansamblu care le conferă legitimitate estetică? În sfârșit, cum prezentăm o operă literară? Neutru, ca într-un dicționar? Sau eseistic, așa cum este astăzi la modă? Procedăm la o evaluare estetică a creației în cauză? Plecăm de la premisa că ea are oricum valoare din moment ce a fost selectată
BIBLIOTECA IDEALă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17674_a_18999]
-
unui mare scriitor. Le înregistrăm separat, în afară - tocmai - a acelui ansamblu care le conferă legitimitate estetică? În sfârșit, cum prezentăm o operă literară? Neutru, ca într-un dicționar? Sau eseistic, așa cum este astăzi la modă? Procedăm la o evaluare estetică a creației în cauză? Plecăm de la premisa că ea are oricum valoare din moment ce a fost selectată pentru a figură în dicționar? Ordonarea alfabetică după titlu rupe orice perspectiva istorică și introduce un criteriu dadaist în compunerea imaginii unei literaturi. (Iată
BIBLIOTECA IDEALă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17674_a_18999]
-
românească, este dezmințita de o simplă observație: este suficient că cineva să asiste la o înmormîntare apuseana, pentru ca să-și dea seama că acolo liniștea este mai mare decît o vedem noi. Nu vreau să egalizez în semnificație mitică, etnopsihologică și estetică Miorița cu Toma Alimos sau Mihu Copilul, tot din colecția Alecsandri. Probabil că dimensiunea estetică le departajează. Dar de ce n-am caută trăsături etnopsihologice specifice în Toma Alimos? Nu cred, deloc, că ar fi o erezie. Aici, cînd Toma întîlnindu-se
PE MARGINEA UNOR MITURI FONDATOARE by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17679_a_19004]
-
înmormîntare apuseana, pentru ca să-și dea seama că acolo liniștea este mai mare decît o vedem noi. Nu vreau să egalizez în semnificație mitică, etnopsihologică și estetică Miorița cu Toma Alimos sau Mihu Copilul, tot din colecția Alecsandri. Probabil că dimensiunea estetică le departajează. Dar de ce n-am caută trăsături etnopsihologice specifice în Toma Alimos? Nu cred, deloc, că ar fi o erezie. Aici, cînd Toma întîlnindu-se cu Manea (sînt amîndoi, boieri din ținuturi diferite), ospătîndu-l din plosca cu vin, acela, hain
PE MARGINEA UNOR MITURI FONDATOARE by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17679_a_19004]
-
Nimic fatalist, resemnat în comportamentul și în Weltanschaungul celor doi eroi de balada, Toma Alimos și Mihu Copilul. De ce n-ar fi, întreb încă o dată, și comportamentul lor specific etnopsihologiei românești? Numai pentru că Miorița "... coresă" tot de Alecsandri, e superioară estetic? A doua balada, în ordinea importanței, din antologia lui Alecsandri este, desigur, Meșterul Manole. Aici e dezvăluit motivul sacrificiului zidirii, fundamental spațiului etnopsihologic românesc. În monografia să despre această balada, dl Ion Taloș a demonstrat întinsă arie de răspîndire a
PE MARGINEA UNOR MITURI FONDATOARE by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17679_a_19004]
-
asidua a unor localuri publice, de tupeu, de abilitate. Octavian Soviany nu posedă nici una din aceste chei cu care se deschid ușile, dar este un poet adevărat. Și cum criticii refuză să recunoască această evidență, îmi asum răspunderea morală și estetică să scriu eu că poet despre el. Textele de la Montsalvat alcătuiesc o carte solitara în contextul poeziei actuale. Nu numai pentru că versurile cîntă tot timpul în ritmuri și rîme, dar și pentru că, în loc să se ocupe de "aici" și "acum", poetul
Cînd Filimon, cînd Filaret by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/17694_a_19019]
-
granița între iluzie și realitate, bageaca podului marchează - dupa Victor I. Stoichiță 5 - intrarea în spațiul imaginarului; ea este "ramă" unui "dincolo" fundamental și de neatins. Odată trecut acest prag, cavalerul tristei figuri va rămîne vreme de secole prizonierul "granițelor estetice". Așa s-a născut, se pare, efectul Don Quijote, incapacitatea de a distinge între apariție și reprezentare, strania estompare a realității în favoarea idealului, a apariției obiective în fața mirajului de-o clipă. Apărută pentru prima data in Spania, maladia inaderentei la real
Despre donquijotismul lui Noica by Laura Pamfil () [Corola-journal/Journalistic/17664_a_18989]
-
occidentală? Faptul că nu a avut contacte directe cu arta europeană decît foarte tîrziu, iar la Paris, orașul visat pe atunci de către toți artiștii lumii, a ajuns și mai tîrziu, poate fi unul cu un impact real asupra opțiunii sale estetice? Acum, după ce opera să a fost definitiv încheiată, ea însăși poate răspunde atît întrebărilor de mai sus, cît și întrebărilor care traversau nenumăratele meditații solitare ale artistului. Și răspunsul este unul categoric. Nici Parisul, nici călătoriile și nici un alt tip
Corneliu Baba si Europa Centrală by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17701_a_19026]
-
filiații etc. Și, nu în ultimul rând, ar trebui vorbit despre frumusețea directă, vizibilă, a unui "stil", de-acum inconfundabil, care nu derivă doar dintr-o abilitate a frazării, ci interferează organic cu primul mod prin care cartea devine spectacol estetic, cel al jocului ideii. Să le analizăm pe rând. Ipoteza cărții e, într-adevăr, seducătoare. E tangenta ideii lui Borges (din Istoria infamiei) și celei a lui Baltrusaitis din celebrele studii de catoptrologie. Evoluția oglinzii, recuperată de către literatura ca simplu
Femeia lângă oglindă by Adriana Babeti () [Corola-journal/Journalistic/17675_a_19000]
-
de la Adela și până la Lumea în două zile tirania sensului a luat sfârșita (p. 142) Același strălucit exercițiu comparatist se exersează nu doar în spațiul literaturii române și, încă mai semnificativ, nu doar în spațiul literaturii. Frecvențele conexiuni cu proiectul estetic al modernității și postmodernității occidentale, de la eseu filosofic, proza, teatru, pictură, film, artă fotografică, o descriu suplimentar pe Corina Ciocârlie: anvergură a culturii, extremă mobilitate a inteligenței, acuratețe a observației, flexibilitatea metodologica (între un tematism temperat și naratologie, ambele subordonate
Femeia lângă oglindă by Adriana Babeti () [Corola-journal/Journalistic/17675_a_19000]
-
cu acele ăstihuri pestrițe" rezonante la cerințele zilei. Sfârșește potopit de onoruri. Literar își regăsește însă, în ultimii ani, marea linie, volumele târzii de poezie (Cadențe, Silabe, Răzlețe, Litanii, Noaptea) fiind argheziene în sensul cel mai deplin. Marele poet recupera estetic ceea ce sacrificase în plan etic. Călinescu a urmat altă traiectorie. Din prima zi e alături de forțele ăprogresiste", le cântă în struna, le este un aliat politic activ, combătându-i pe ăreactionari" în ăLumea" și în ăTribuna poporului", publicațiile sale, batjocorindu
DIN NOU DESPRE COLABORATIONISM by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17708_a_19033]
-
ăLumea" și în ăTribuna poporului", publicațiile sale, batjocorindu-l în ele pe Iuliu Maniu. Cu toate acestea nu-i câștiga cu totul de partea sa pe comuniști, tineri ărevolutionari" că V. Mândră, pe atunci student, îl atacă pentru idealismul concepției estetice, argument pentru îndepărtarea să de la Universitate. Mai tarziu redobândește favorurile oficialilor, primește demnități și i se tolerează unele răsfățuri, mici capricii și insurgente benigne, fără a fi fost însă scutit, in ce a scris, de intervențiile cenzurii. Românele îi sunt
DIN NOU DESPRE COLABORATIONISM by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17708_a_19033]
-
de intervențiile cenzurii. Românele îi sunt mutilate iar opera să capitala, Istoria, nu-i va fi retipărita în timpul vieții, cum zadarnic sperase. Vianu va putea fi profesor la Filologie dar i se schimbă obiectul cursului, nemaiîngăduindu-i-se să predea estetică. Are câteva funcții exclusiv culturale, fiindcă ambasadoriatul la Belgrad, din 1946, pe care unii i-l reproșează, îi fusese încredințat de vechiul Minister de Externe. Îl reprezentase, ca șef al statului, pe Regele Mihai. Camil Petrescu a scris acele piese
DIN NOU DESPRE COLABORATIONISM by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17708_a_19033]
-
i-l reproșează, îi fusese încredințat de vechiul Minister de Externe. Îl reprezentase, ca șef al statului, pe Regele Mihai. Camil Petrescu a scris acele piese conformiste și românul tezist Un om între oameni, acesta conținând totuși și multe zone estetic viabile. Nu a fost răsplătit de regimul comunist cu funcții, ba chiar l-am văzut pe orgoliosul Camil Petrescu de odinioară, devenit între timp ătovarăsul Camil", lăsându-se luat la refec în umilitoare conclavuri de prelucrare ideologică. (v. în acest
DIN NOU DESPRE COLABORATIONISM by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17708_a_19033]
-
nea,/ imaculați,/ se poate obține/ foarte simplu/ un înger la eprubeta" (Mic tratat de angelologie) Însă, în marea majoritate a cazurilor, este vorba de un tragism care se transmite cititorului tocmai pentru că lipsește acea solemnitate tradițională care, din perspectiva sensibilității estetice de azi, face neverosimil sau chiar ridicol tragismul: "Lacrima dulce/ și sfântă/ lacrimă-turture/ lacrimă-strugure/ lacrimă-lacrimă/ plângând Maria/ născu pe Mesia." (Colind) La cei numai 3l de ani ai săi, Cristian Bădilită este, în literatura română, o prezență de care nu
Poet român, afirmat la sfârsitul secolului XX by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17691_a_19016]