6,279 matches
-
a fi participat la un asemenea moment, ziua celei mai mari sărbători a românilor-1 Decembrie și amintește faptul că sentimentul patriotismului la români nu ar trebui să fie o obligație, ci modul nostru de a fi, de a exista, întru eternitatea sufletului. Dna. Carmena Băințan aduce informații interesante referitoare la viața și activitatea scriitoricească a poetului erou Ion Șiugariu. Se dovedește încă o dată că scriitorii sunt prezenți în viața cetății. Nu pot să închei aceste rânduri fără a aminti de tineretul
SĂRBĂTORIREA ZILEI NAȚIONALE A ROMÂNIEI 1 DECEMBRIE 2016 LA ZVOLEN ÎN SLOVENIA by http://uzp.org.ro/sarbatorirea-zilei-nationale-a-romaniei-1-decembrie-2016-la-zvolen-in-slovenia/ [Corola-blog/BlogPost/92941_a_94233]
-
acestei cărți destule eșantioane ce trădează prezența poetului. Mai întâi remarcăm câteva titluri cu tentă poetică: Au venit la mine teii; Călătorie în inima unei sărbători; Muzica străbate istoria în frac; Privighetoarea de la Cernăuți; Sub cupola de lumină a Voronei; Eternitatea ninge imaculat peste luna februarie; Iunie sub ploaia de cultură. Iată doar o mostră de adevărată poezie în proză din Au venit la mine teii: „Zilele acestea peste orașul nostru a coborât ca o ploaie diafană mirosul de tei. Acesta
„SCRISORI DIN PREZENTUL MEU” DE LUCIA OLARU NENATI de VASILE FLUTUREL în ediţia nr. 2258 din 07 martie 2017 by http://confluente.ro/vasile_fluturel_1488868306.html [Corola-blog/BlogPost/377605_a_378934]
-
Acasa > Cultural > Spiritual > COMEMORAREA SFÂNTULUI VOIEVOD ȘTEFAN CEL MARE Autor: Maria Filipoiu Publicat în: Ediția nr. 1644 din 02 iulie 2015 Toate Articolele Autorului - omagiu la 500 de ani de la intrarea în eternitate - Spre o domnie de veacuri apusă, pioasa mea gândire se îndreaptă, să scriu strategie ce a fost dusă de voievod cu iscusință-n luptă. La Putna, clopotele dau trezire în zi de iulie, că-i sărbătoare pentru comemorare-n mânăstire
COMEMORAREA SFÂNTULUI VOIEVOD ȘTEFAN CEL MARE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1644 din 02 iulie 2015 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1435785023.html [Corola-blog/BlogPost/343361_a_344690]
-
Relația omului cu timpul este o drama existențială. Timpul este privit ca un moment efemer, clipa cea repede trecătoare, acea boabă de nisip în clepsidra timpului pe care o poți privi în nemărginirea lui, ca o unitate de măsură a eternității. Constanța gândirii filosofice, reflecția asupra timpului a fost preocuparea de bază a gânditorilor lumii. Motivul scurgerii ireversibile a timpului a constituit de-a lungul vremii motiv de inspirație pentru toți creatorii de artă, fiindcă exercită asupra ființei umane o adevărată
OPRIŢI TIMPUL…! de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 by http://confluente.ro/elena_buica_1471947627.html [Corola-blog/BlogPost/380801_a_382130]
-
Evocarea figurilor istorice din romanele sadoveniene s-a făcut prin construcția unei ambianțe istorice provenite din cadrul natural și cel folcloric. În “Un prieten al nostru” Sadoveanu scria: “Nu sunt realități numai clădirile de piatră și petecile de hârtie; mitul păstrează eternității ramura sufletului generațiilor.”. Talentul sadovenian “construiește trecutul în imagini vii, scriitorul înțelegând și cu inima”, (Const. Ciopraga, “Mihai Sadoveanu”, Editura “Tineretului”, București, 1968), face ca în atmosfera povestirilor și romanelor istorice să rămână mai întotdeauna ceva abscons, sub vălul misterului
NOSTALGIA ISTORIEI ÎN OPERA LUI SADOVEANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 by http://confluente.ro/_nostalgia_istoriei_in_opera_lui_sadoveanu.html [Corola-blog/BlogPost/355739_a_357068]
-
accidental și trecător pe coaja pământului, mintea lui va fi isbită cu atâta adâncime de acest mare problem, încât să poată uita patimele mici cari-l mișcă, mai puțin înseninătoare decât o picătură în ocean, de cât o clipă în eternitate. Dar nu este astfel. Se vede că aceeași necesitate absolută, care dictează în mecanismul orb al gravitațiutnii cerești, domnește și în inima omului; că ceea ce acolo ni se prezintă ca mișcare, e dincoace voință și acțiune și că ordinul moral
CER SI PAMANT ROMANESC Un mesaj de Anul Nou 1883 al domnului Eminescu by http://uzp.org.ro/cer-si-pamant-romanesc-un-mesaj-de-anul-nou-1883-al-domnului-eminescu/ [Corola-blog/BlogPost/93775_a_95067]
-
greu, păstrând spațiul spiritual intact de mii de ani, putem vorbi mai degrabă, de calitatea lui de păstra și a salva istoric și cultural tradiții, credințe, un mod de viață instaurat, definind poate cel mai bine o altă idee puternică, eternitatea, în sensul continuității spirituale nealterate de evoluția iminentă a lumii. India este tocmai de aceea, un loc special, care se ridică împotriva cuvintelor obișnuite, impresiilor ori așteptărilor, greu de înțeles pentru un occidental care va dori să o decodifice prin
INDIA CA SPAŢIU SPIRITUAL INTACT ÎNTR-UN DIALOG CU SCRIITOAREA CARMEN FIRAN, AUTOAREA ROMANULUI “INDIA ÎMPOTRIVA CUVINTELOR” de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 243 din 31 august 2011 by http://confluente.ro/India_ca_spatiu_spiritual_intact_intr_un_dialog_cu_scriitoarea_carmen_firan_autoarea_romanului_india_impotriva_cuvintelor_.html [Corola-blog/BlogPost/356068_a_357397]
-
opera scriitorului Mihai Eminescu aceste culori se completează, se atrag. „Lacul codrilor albastru / Nuferi galbeni îl încarcă;“ spune scriitorul în poezia „Lacul“ fixând decorul unde ar putea avea loc povestea de iubire, un lac, o apă albastră, simbolul infinitului, al eternității, o apă încărcată cu flori de nufăr, oglindă a frumuseții, a dragostei, a spiritualității, a geniului după credințele antice, iar florile de pe apă sunt galbene, sunt lumină. Lumina, căldura dragostei, își găsește desăvârșirea în infinitul albastru al apei, un element
ALBASTRU ŞI GALBEN ÎN OPERA SCRIITORULUI MIHAI EMINESCU de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1836 din 10 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1452428909.html [Corola-blog/BlogPost/375067_a_376396]
-
poartă,“ „Călin (file din poveste)“ Luna, focul ce pătrunde adâncurile, întunericul, e cea care deschide drumul poveștii de dragoste din poemul „Călin (file din poveste)“. Steaua ce împodobește fruntea miresei lui Călin o face unică. Lumina stelei e competată de eternitatea florilor albastre din păr. Din nou albastrul și galbenul se atrage ca polii opuși ai unui magnet. Drumul lui Hyperion spre Demiurg în poemul „Luceafărul“ e un joc al luminii și albastrului. Orice început își are punctul într-un joc
ALBASTRU ŞI GALBEN ÎN OPERA SCRIITORULUI MIHAI EMINESCU de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1836 din 10 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1452428909.html [Corola-blog/BlogPost/375067_a_376396]
-
Porni luceafărul / Creșteau în cer a lui aripe“. Lumina și-a întins aripile și a cucerit treptat albastrul cu dorul ei după absolut. În poemul „Scrisoarea I“ „bătrânul dascăl“ e Demiurgul, e cel care socoate și înțelege tainele universului, ale eternității. El este asociat cu zeul Atlas ce ținea pe umerii lui cerul, infinitul, în mitologia greacă „Precul Atlas în vechime sprijinea cerul pe umăr / Așa el sprijină lumea și vecia într-un număr.“ Imediat ce scriitorul stinge seara lumânarea, pe cer
ALBASTRU ŞI GALBEN ÎN OPERA SCRIITORULUI MIHAI EMINESCU de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1836 din 10 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1452428909.html [Corola-blog/BlogPost/375067_a_376396]
-
sfătuit să se detașeze de stele, de mare, de piramide și să-și plece ochii spre izvorul pădurii. Acolo îl aștepta floarea lui albastră, minunea ce și-o dorea alături, dar nu a înțeles niciodată cum să o păstreze pentru eternitate. Floarea lui nebună, frumoasă, albstră, s-a pierdut ca o minune dulce de o clipă. Teiul cu florile lui galbene și parfumate, albinele ce „aduc colb mărunt de aur“, luna, lumina, stelele, nuferii cei galbeni aleargă după albastru în toată
ALBASTRU ŞI GALBEN ÎN OPERA SCRIITORULUI MIHAI EMINESCU de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1836 din 10 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1452428909.html [Corola-blog/BlogPost/375067_a_376396]
-
PRINCIPII. O CĂRARE DE TRANDAFIRI PRIN VIAȚĂ Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1561 din 10 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Vedeta de televiziune, cu studii de jurnalism, matematică și teatru, Tania Budi exemplifică netăgăduit că puterea și eternitatea frumuseții feminine este calea pe care viața urcă la măiestria și estetica trăirii! Femeia inspiratoare a poeților, privind din partea vocației de armonizare a vieții e sursa bucuriei și entuziasmului în stare de combinații a destinelor umane. De aceea, Tania Budi
TANIA BUDI. DEOSEBIRI DE PRINCIPII. O CĂRARE DE TRANDAFIRI PRIN VIAŢĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1428640335.html [Corola-blog/BlogPost/373012_a_374341]
-
continuare domnul ambasador Petre Gigea-Gorun, președintele Cenaclului Epigramiștilor Olteni vorbit despre activitatea cenaclului pe care-l conduce, aducând salutul acestora. După această deschidere festivă a urmat conferința”Ioan Budai Deleanu-promotor al promovării limbii literare române-191 de ani de la trecerea în eternitate “ susținută de către scriitorul și critical literar Al.Florin Țene, Președintele Ligii Scriitorilor Români. În partea a doua a programului si-au lansat cărțile scriitorii Mariana Pândaru-Bârgău, președinta filialei Uniunii Scriitorilor din Deva, Miron Țic, Gheorghe Neagu, directorul prestigoasei reviste “Oglinda
SCRIITORI CLUJENI PE URMELE LUI IOAN BUDAI DELEANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 by http://confluente.ro/Scriitori_clujeni_pe_urmele_lui_ioan_budai_deleanu_0.html [Corola-blog/BlogPost/361514_a_362843]
-
-și poate explica nicicum originea și apariția seminței dintâi, fiindcă, în mod natural, el finitul, nu dispune de mijloacele prin care să-și poată reprezenta altcumva, credibil, Infinitul, iar ca muritor n-are cum să convingă semnificativ, din interiorul unei Eternități care nu-i este proprie și lui! Atunci, dacă așa stau lucrurile cu “Nimicul”, (din punctul nostru de vedere) și omul este corolarul care are la origini transformările subtile ale sus-zisului (cum spuneam, cu drept, eventual, la propria istorie), cu
CREDINŢA DACO-DEOUMANIŞTILOR ŞI LIANTUL EI INTEGRAL, DUMNEZEUL UNIC CURCUBEU (D.U.C.) de ALEXANDRU OBLU în ediţia nr. 699 din 29 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Alexandru_oblu_deoumanismul_doctrina_alexandru_oblu_1354227058.html [Corola-blog/BlogPost/351362_a_352691]
-
care își crește din sine “Pâinea Universului propriu” doar în „timpul prezentului-continuu”, Ea necunoscând (datorită magnitudinii de necuprins a specificităților sale) nici trecutul și nici viitorul. Aceste două timpuri sunt doar borne convenționale derizorii și mici halte de “respiro” pentru eternitatea infinită a fluxului vieții de care omul se leagă ombilical, prin destin, cu insula ființei lui caduce. Și aceasta doar pentru a nu crea sincope, întreruperi, în curentul energiei universale care-l ține viu. După cele descrise putem observa că
CREDINŢA DACO-DEOUMANIŞTILOR ŞI LIANTUL EI INTEGRAL, DUMNEZEUL UNIC CURCUBEU (D.U.C.) de ALEXANDRU OBLU în ediţia nr. 699 din 29 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Alexandru_oblu_deoumanismul_doctrina_alexandru_oblu_1354227058.html [Corola-blog/BlogPost/351362_a_352691]
-
ne înconjoară sunt forme ale conștiinței (pentru că numai ea este eternă, infinită și ubicuă) iar pentru a putea supraviețui în temporalitatea limitărilor noastre predestinate trebuie vital să ne șlefuim prin combustia acestor conștiințe! Fiindcă, între vectorii infinitului și cei ai eternității noi suntem supape de răsuflare prin care cele două nesfârșite sensuri își revigorează “motoarele”. Estimp, omul își poate savura binefacerile îndumnezeirii, trăindu-se frumos pe sine în lacrima existențială a speciei, peste care l-a pus luntraș la Viața-i
CREDINŢA DACO-DEOUMANIŞTILOR ŞI LIANTUL EI INTEGRAL, DUMNEZEUL UNIC CURCUBEU (D.U.C.) de ALEXANDRU OBLU în ediţia nr. 699 din 29 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Alexandru_oblu_deoumanismul_doctrina_alexandru_oblu_1354227058.html [Corola-blog/BlogPost/351362_a_352691]
-
de ele, să le întind ca pe o coardă de arcuș, înlănțuindu-le pe verticală, fără lianți, ca pe Coloana Marelui Brâncuși. Din dragoste, cineva ar putea să le-nvețe și sărutându-le, cu ele pe buze să-nghețe pentru eternitate, cum au rămas cioplite în piatră de Marele Maestru cu un ciocan și-o daltă. Dacă aceste rânduri vor spune ceva peste ani, mulți tineri și bătrni, și mulți îndrăgostiți în parc, la Masa Tăcerii, sub umbra vechilor castani, de
POEM CIOPLIT ÎN PIATRĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 415 din 19 februarie 2012 by http://confluente.ro/_poem_cioplit_in_piatra_al_florin_tene_1329674272.html [Corola-blog/BlogPost/345229_a_346558]
-
mult mi-ar place să văd pământul recreat așa cum a ieșit la început din mainele Creatorului apoi conversațiile cu oamenii mântuiți din toate veacurile. Acolo îl vom întâlni pe Fiul lui Dumnezeu și Fiul omului ce va purta pentru toata eternitatea natură Să umană și cicatricele de la Calvar îl vom putea admira pe noul pământ privindu-L printre cei mântuiți cum se va bucura de rodul muncii sale. Acolo va fi un adevărat deliciu să te joci cu lei, tigri și
LUMEA CELOR DE JOS (2) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1202 din 16 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Eugen_oniscu_1397644059.html [Corola-blog/BlogPost/347837_a_349166]
-
și de tandrețe toată viața, gîndindu-se că altele nu au parte nici măcar de atît, de un bărbat adevărat, care să le strîngă în brațe și să le facă să simtă că ora aia trăită lîngă el este egală cu o eternitate, pentru că, în definitiv, nu putem fi fericiți non stop, oricît am vrea noi să ni se întîmple una ca asta, pentru că ei, Lizucăi, nu i se întîmplase încă nimic important în viață, dragoste pe furate, dar ce să ne mai
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 62-67 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_62_67_ioan_lila_1341239997.html [Corola-blog/BlogPost/356744_a_358073]
-
singură te-am văzut Printre stâncile colțuroase Și aplecându-mă să te feresc M-am scufundat În mine să te adăpostesc... Pentru că aveai petale de lumină Și semne leonine, regale În fragilitatea ta năvălită de vânt Atât de singură Sub eternitatea cerului Măriei Sale Acolo sus, în singurătăți Atât de efemeră te-am găsit... M-am înălțat, am îmbrățișat aerul Și o vibrație de mare iubire A cutremurat ușor orizontul... Pentru că te-am descoperit Am binecuvântat întâmplarea I-am sărutat tâmplele nevăzute
REGINA MARIA, REGINĂ A ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 185 din 04 iulie 2011 by http://confluente.ro/Regina_maria_regina_a_romaniei.html [Corola-blog/BlogPost/367071_a_368400]
-
este excepțională atitudinea sa de a face trimitere prin lungi artere în lumea subterană, sentimentul său îmbibat de istorie. Sensibilitatea cu care scrie versurile de excepție, captivează voci din adânc trăgându-le la suprafață, face ca pământul să se asocieze eternității. Pentru Eminescu, moartea și iubirea sunt deopotrivă eternități. Găsim acest sentiment în Mortua Est ! ,, Văd sufletu-i candid prin spațiu cum trece: Privesc apoi lutul rămas...alb și rece, Cu haina lui lungă culcat în sicriu Privesc la surâsu-ți rămas
REGAL EMINESCIAN LA ICR BEIJING de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 by http://confluente.ro/constanta_abalasei_donosa_1454355102.html [Corola-blog/BlogPost/377483_a_378812]
-
prin lungi artere în lumea subterană, sentimentul său îmbibat de istorie. Sensibilitatea cu care scrie versurile de excepție, captivează voci din adânc trăgându-le la suprafață, face ca pământul să se asocieze eternității. Pentru Eminescu, moartea și iubirea sunt deopotrivă eternități. Găsim acest sentiment în Mortua Est ! ,, Văd sufletu-i candid prin spațiu cum trece: Privesc apoi lutul rămas...alb și rece, Cu haina lui lungă culcat în sicriu Privesc la surâsu-ți rămas încă viu. ,, Reconectarea cu pământul prin moarte, anunță
REGAL EMINESCIAN LA ICR BEIJING de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 by http://confluente.ro/constanta_abalasei_donosa_1454355102.html [Corola-blog/BlogPost/377483_a_378812]
-
vecilor nemuritor. Scriitorul acesta nu a trăit numai o viață, ci zeci de vieți, căci la fel ca pruncii năzdrăvani din basme, el a crescut într-un an cât alții în zece și a scris în douăzeci de ani pentru eternitate. A scris nuvele filozofice, imaginare și fabulos-discriptive, a scris schițe de roman care i-ar fi prezis o frumoasă carieră dacă nu ar fi fost atras de ispite, a tălmăcit lungi și docti tratate de artă dramatică sau diferite capitole
REGAL EMINESCIAN LA ICR BEIJING de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 by http://confluente.ro/constanta_abalasei_donosa_1454355102.html [Corola-blog/BlogPost/377483_a_378812]
-
fi fost ancorele de care depindea viața și viitorul lor. Într-o mare măsură, chiar erau. Aparatele pompau ritmic aerul în pieptul micuț cu zgomotul lor sacadat și înfiorător. Tic- tacul extenuant al mașinăriilor sofisticate părea orologiul timpului ce măsoară eternitatea dintre viață și moarte. Din hăul adânc al deznădejdii, rugăciuni fierbinți se înălțară către cerul nemărginit ca niște porumbei albi, încoronați de lumina iubirii profunde. Clipele trecură în dimensiunea credinței și îngerii deșteptați de strigătul inimilor arse de focul divin
FOCUL DIVIN AL IUBIRII de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/silvia_giurgiu_1483564920.html [Corola-blog/BlogPost/372685_a_374014]
-
în Egipt: piramida lui Keops, singura supraviețuitoare și farul din Alexandria pe al carui loc se află azi fortul Qatbay. Egiptul însă înseamnă mai mult decat piramidele ce exprimă o existență viguroasa de-a lungul vremii și Sfinxul, simbol al eternității. Egiptul înseamnă temple și enigme de milenii, unele redescoperite abia în timpurile noastre, cele mai vechi biserici, o vale a Regilor cu taine bine păstrate, un turism de invidiat prin splendide stațiuni la Marea Roșie, Egiptul înseamnă Nilul - simbolul vieții care
EGIPTEANCA de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 by http://confluente.ro/dan_zamfirache_1440007603.html [Corola-blog/BlogPost/343978_a_345307]