2,011 matches
-
curăța) (Papadopoulos, 2000 cit. în Papadopulos, 2002). Această traducere conferă dublă semnificație termenului, atrăgând atenția asupra faptului că o experiență afectivă puternică poate răni profund o persoană sau o poate curăți și reînnoi, în ambele cazuri schimbând-o perceptibil. Dincolo de etimologia cuvântului, definiția de azi nu mai păstrează conotații pozitive pentru termenul ce adună în semnificația sa consecințele terorii și simptome de distres puternic. În urmă cu cinci milenii sumerienii descriau în Epopeea lui Ghilgameș, simptome pe care Asociația psihiatrică americană
by Irina Crumpei [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
s-ar situa, ca urmare a caracterului lor "literar", în afara sferei de preocupări a lingvisticii înseși: "studiul lor - stipulează fondatorul integralismului - aparține, la rigoare, științelor literare și filologiei: lingvistica nu poate interveni aici decât în calitate de știință auxiliară (de ex., în ceea ce privește etimologia elementelor lor)". Așadar, abordarea din perspectivă integralistă a textemelor pare să se confrunte cu două dificultăți insurmontabile, ridicate chiar de fondatorul acestei doctrine. Și totuși, vom vedea că tot Coșeriu a fost acela care a indicat calea cea justă care
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
de către cele trei direcții semnalate anterior, realitatea lingvistică pe care termenul o desemnează potrivit accepțiunii sale coșeriene și celelalte categorii ale "discursului repetat" au constituit în ultima sută de ani obiectul a numeroase analize venite din partea frazeologiei, gramaticii, lexicologiei, semanticii, etimologiei, stilisticii, psiholingvisticii, sociolingvisticii, poeticii, criticii și teoriei literare, folcloristicii și chiar a filozofiei. Dar, dincolo de această explozie disciplinară, în lucrarea de față ne interesează doar abordările de factură lingvistică ale fenomenului, indiferent dacă acestea s-au manifestat în aria lingvisticii
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
actualizează fără a revela legătura semantică ce se află la baza valorilor particulare ale expresiei."22 Totuși, în ciuda acestei observații pertinente, lingvistul francez nu explorează decât tangențial modul în care locuțiunile se "actualizează" în textele curente, preferând să analizeze doar etimologia unităților respective. Conform acestui parametru, autorul cărții distinge două tipuri de locuțiuni: (a) cele care iau naștere din "moștenirea socială", indiferent dacă aceasta e echivalată cu viața cotidiană (clair comme l'eau de roche) sau cu viața economică și socială
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
originea "moștenirii culturale" (se battre contre les moulins à vent, l'œuf de Christophe Colomb etc.)23. Totodată, ignorând creativitatea construcțiilor respective, profesorul de la Nisa sancționează așa-zisele "false interpretări" contemporane ale locuțiunilor, care sunt amenințate "să basculeze în false etimologii", aidoma "etimologiilor populare". Pentru el, asemenea "false motivații" se împart în trei categorii: "pseudo-motivații" bazate pe "confuzii omonimice" între "sensul vechi" și "sensul modern" al cuvântului; "încrucișări de forme" (etimologii populare propriu-zise) sau "contaminări de sens" rezultate din evoluția limbii
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
culturale" (se battre contre les moulins à vent, l'œuf de Christophe Colomb etc.)23. Totodată, ignorând creativitatea construcțiilor respective, profesorul de la Nisa sancționează așa-zisele "false interpretări" contemporane ale locuțiunilor, care sunt amenințate "să basculeze în false etimologii", aidoma "etimologiilor populare". Pentru el, asemenea "false motivații" se împart în trei categorii: "pseudo-motivații" bazate pe "confuzii omonimice" între "sensul vechi" și "sensul modern" al cuvântului; "încrucișări de forme" (etimologii populare propriu-zise) sau "contaminări de sens" rezultate din evoluția limbii 24. Or
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
parțială de la această tradiție o constituie lucrările lui Th. Hristea 156, care a abordat unitățile frazeologice dintr-o perspectivă lexico- semantică. Totuși, demersul profesorului bucureștean s-a desfășurat pe un spațiu destul de limitat, care a vizat în principal tipologia și etimologia unităților frazeologice, dar a ignorat, de cele mai multe ori, dimensiunea lor creativă în plan textual-discursiv. Din aceste motive, mai interesante în raport cu obiectul volumului sunt cercetările școlii lingvistice bucureștene dedicate proverbelor. Astfel, în afara studiului de pionierat pe care Pavel Ruxăndoiu l-a
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
concludente privind investigarea din unghi integralist a textemelor au oferit și reprezentanții "Școlii din Cluj-Napoca". De altfel, încă din perioada interbelică Universitatea Daciei Superioare avea o solidă direcție de cercetare a acestor unități, inițiată din unghiul semanticii comparate 171, al etimologiei 172 și, nu în ultimul rând, al antropologiei și al filozofiei culturii 173. Cu alte cuvinte, demersul Școlii clujene s-a înscris de la bun început într-un proiect de semantică lingvistică și culturală, "nu doar considerând limbajul din punct de
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
sau al aliterației) sau după "profilul conținutului" (în cazul cuvintelor cu "formare transparentă", precum it. pipistrello, en. bat, fr. chauvesouris, germ. Fladermaus, lat. vespertilio, dan. flagermus etc.). Majoritatea exemplelor din această ultimă categorie țin de atât de condamnatul procedeu al "etimologiei populare", care, în viziunea coșeriană, ar merita o reabilitare: "Limba funcționează prin și pentru vorbitori, nu pentru lingviști. De aceea, tot ce pentru vorbitori are o semnificație, toate relațiile care, în viziunea vorbitorilor, se pot stabili între diferite elemente ale
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
înregistrate ca atare în dicționarele limbii române, renumerație e, în schimb, un "caragialism" pur. De fapt, renumerație (pe care Pristanda îl folosește, în O scrisoare pierdută, în contexte precum "famelie mare, renumerație mică, după buget"...) constituie un exemplu tipic de "etimologie populară", rezultată din contaminarea expresiei substantivului remunerație cu semnificatul - și, prin acesta, și cu forma - lexemului număr. În discursul public românesc actual, textemul caragialian beneficiază de o largă întrebuințare, căreia i se pot găsi două explicații. Pe de o parte
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
a fi modern înseamnă a aparține timpului său și a participa, totodată, la evoluția generală a cunoașterii. Originalitatea istorică a "modernilor", care i-a opus de fiecare dată "anticilor", este considerată drept o "constantă literară" [v. Jauss, p.160]. Tributar etimologiei sale antice (adjectivul modernus), cuvantul modernité este pentru prima dată atestat în contextul francez în Mémoires d'Outre-Tombe7 și devine termen-cheie în dezbaterea estetică lansată de Baudelaire: "Modernitatea, adică tranzitoriul, fugitivul, contingentul, constituie jumătatea artei, cealaltă jumătate fiind eternul și
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
această atmosferă, individul care caută să se exprime mai bine prin acumularea de estetici în plus, nu reușește decât multiplicându-și măștile. Schimbându-și mereu aparențele, omul modern 156 redevine persoană în sensul etimologic persona mască, rol, personaj. Reîntoarcerea la etimologie plasează noțiunea de personaj sub semnul iluziei teatrale. "Identitatea să nu mai este dată: e construită" [Patapievici, p.141]. Foarte importantă ne pare în acest context sugestia lui R.E.Park [p.249] despre faptul ca mască reprezintă concepția pe care
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Funcțiile metodelor 1.3. Sistemul metodelor de instruire 1.4. Descrierea principalelor metode de învățământ 2. Mijloace de învățământ: definire, clasificare, funcții EVALUARE 1. Propuneri de itemi 2. Modalități de elaborare și evaluare a portofoliului BIBLIOGRAFIE INTRODUCERE 1. Scurt istoric Etimologia cuvântului delimitează semnificația termenului metodă, care în limba greacă înseamnă cale spre (odos - „cale”, „drum”; metha - „spre”, „către”). Din punct de vedere istoric, există două categorii de metode didactice: metodele tradiționale, clasice, cum ar fi expunerea, conversația, exercițiul, demonstrația, observația
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
studenție între cele două mari spirite ale timpului, Titu Maiorescu și B.P. Hasdeu (de partea căruia se va situa, în secret, cel puțin o vreme), G. debutează în revista „Columna lui Traian”, condusă de Hasdeu, cu articolul Câteva rectificări la etimologiile grece, turce și maghiare ale lui Rössler (1876). Începe acum o febrilă activitate științifică și literară, risipită cu generozitate prin zeci de publicații periodice de pretutindeni. Revenit în țară în 1880, ține la Universitatea din București prelegeri de literatură română
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287172_a_288501]
-
pieptul peretelui, mîncarea pe nepot bine crescut, asta e de post! sperînd o clipă, nu mănînci carnea! concesivă de bucurie, îți scot totuși smîntînă! dar el, cum să nu mănînc puiul! mutat în compartimentul vecin, la mare discuție, în uz etimologia populară atestată de Caragiale, poetul Inimescu e din Ipotești de Botoșani, este și Ipotești de Suceava! un ucraineanț, buni ucrainenii, ca și românii, patru sute de oi, mi-am făcut căciulă la el! de la Gura Humorului în sus e rai, la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
în comunicare Obiective de referință Exemple de activități de învățare 3.1 să utilizeze corect simbolurile, prescurtările și terminologia specifică atât domeniului informatic cât și matematic -găsirea unor sinonime pentru termenii de specialitate asimilați care să probeze înțelegerea acestora; -analiza etimologiei cuvintelor noi crearea unui vocabular de termeni de specialitate explicați 3.2 să recunoască semnificația și sfera de utilizare a unor termeni specifici celor două domenii -realizarea unor discuții pe marginea unor probleme matematice pentru descrierea modalităților de rezolvare a
Proiectarea didactică by Ariadna Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/371_a_1366]
-
Pentru el, ideologia avea un sens mai ales peiorativ, poate și mult prea conotat istoric. Undeva, propunea Înlocuirea noțiunii de ideologie prin cea de sociodicee (referindu-se astfel la unul dintre sensurile sale particulare, acela de Weltanschauung). Ideologia evocă prin etimologie etnocentrismul, În vreme ce sociodiceea trimite mai degrabă la o viziune fundamentală a oricărei construcții științifice sau invenții artistice. Ideologia este pentru el fără Îndoială un echivalent posibil pentru doxa, forma de credință («adeziune doxică» sau «sacru cultural») și forma de rezistență
[Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
inerției. Bibliografietc "Bibliografie" *** 1994, „Curriculum și dezvoltare curriculară”, Revista de pedagogie, nr. 3-4. ***, 2005, Strategia Universității din București privind Spațiul European al Învățământului Superior. Crețu, C., 1998, Curriculum diferențiat și personalizat, Editura Polirom, Iași. Crețu, C., 1998, „Conceptul de curriculum (etimologie, evoluții semantice ale conceptului de curriculum, definiții, componentele curriculumului, tipuri de curriculum)”, în C. Cucoș (coord.), Psihopedagogie pentru examenele de definitivare și grade didactice, Editura Polirom, Iași. Cristea, S., 1997, „Proiectarea curriculară”, în Pedagogia, vol. II, Editura Hardiscom, Pitești. Crișan
[Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
definește ca „o modalitate de angajare a unui întreg sistem de interacțiuni verbale profesor-elevi, elevi-profesor, interacțiuni care pot contribui la clasificarea și precizarea noilor cunoștințe, la aprofundarea înțelegerii și integrării acestora, la sistematizarea și verificarea lor” etc. (Iucu, 2006). Însăși etimologia cuvântului latinesc conversatio, compus din con (cum) = „cu” și versari = „a (se) întoarce”, arată că este vorba de o întoarcere și o reîntoarcere asupra unei experiențe de cunoaștere câștigată anterior de interlocutori în scopul desprinderii unor noi generalizări, a unor
[Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
perspectiva unei definiții de lucru putem recurge la următoarea formulare: modalitate de prezentare a unei secvențe de conținut din programa unei discipline academice, sub forma unor serii logice de raționamente și descrieri, în prezența unui auditoriu de nivel intelectual ridicat. Etimologia termenului „prelegere” provine din latinescul legere = „a citi” și prae = „în fața cuiva”, ceea ce ar însemna în traducere liberă „a citi ceva în fața cuiva”. În accepțiunea sa academică tradițională de curs universitar, prelegerea constă în prezentarea orală a unei teme, într-
[Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
este o formă de organizare specifică a activităților didactico-științifice din învățământul superior, desfășurată sub coordonarea și îndrumarea unui cadru didactic, în fața unor grupuri mai restrânse de lucru, fundamentată pe relații și interacțiuni grupale ori individualizate și având finalități preponderent acțional-formative. Etimologia termenului „seminar” provine din latinescul seminarium și desemnează o pepinieră. Din punct de vedere istoric, seminarul a fost practicat secole de-a rândul și s-a impus în conștiința cadrelor didactice, a studenților și a absolvenților ca o activitate didactică
[Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
către școala interculturală - ghid pentru cadrele didactice, Editura Corint, București. Crețu, V., 1980, Educația elevilor prin și pentru film, Editura Didactică și Pedagogică, București. Crețu, C., 1998, Curriculum diferențiat și personalizat, Editura Polirom, Iași. Crețu, C., 1998, „Conceptul de curriculum (etimologie, evoluții semantice ale conceptului de curriculum, definiții, componentele curriculumului, tipuri de curriculum)”, în C. Cucoș (coord.), Psihopedagogie pentru examenele de definitivare și grade didactice, Editura Polirom, Iași. Cristea, S., 1997, „Proiectarea curriculară”, în Pedagogia, vol. 2, Editura Hardiscom, Pitești. Cristea
[Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
victoriei. Termenul strategie provine din grecescul strategos, compus din cuvintele stratos (armată) și agein (a conduce)1. El semnifica direcția unei armate în campanie și corespundea științei și artei unui general (șef de armată sau strateg în Atena). În ciuda acestei etimologii, noțiunea de strategie nu a fost decât puțin utilizată în acest sens grec și latin. Mult timp, el a fost preluat în limbile occidentale de o manieră restrânsă sau pentru a desemna funcția ateniană a strategiei. Grecii utilizau mai degrabă
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
care-l mănâncă, și pe râma din sol. Desigur, În interesul lui. Dar dacă spui că acel interes e evoluția, atunci Îți spun și eu cine e acea „eminență cenușie“: Natura. Păgân și dac ce ești! Vezi că varza are etimologie dacică... 3. De frupt Mă uit la mutrele jigărite din jur; știu și motivul: e post. Mă uit În oglindă și-mi văd burtica etalată În toată rotunjimea ei: tocmai am ronțăit o vrabie, ceva de frupt. Trag și concluzia
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
vechi termeni legați de istoria străveche a poporului nostru, menționați de autorii antici, dar a căror origine ori nu se cunoaște, ori este rămasă până acum în faza de ipoteză, chiar vreme de milenii, ori se avansează ideea imposibilității aflării etimologiei acestora, chiar dacă ultimele cercetări aduc lumină în aceste domenii, considerate însă de cercetătorii ruginiți adevărate blasfemii, demonstrând ancorarea în unele teorii depășite, care s-au enunțat în urmă cu 200 de ani. Vom arăta care este etimologia anumitor termeni despe
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]