2,623 matches
-
loc o revoluție în cultura tradițională (spre exemplu, apariția agriculturii, cunoașterea prelucrării metalelor, descoperirea virtuților terapeutice ale plantelor) noua mitologie se pune de acord cu cea veche, resemantizîndu-și tehnicile și limbajele. Astfel, elementele de cultură, indiferent de aspectele particulare: mitologic, etnografic, literar, estetico-filosofic, situîndu-se „la același nivel ontologic”, se contemporaneizează, își devin corespondente. Dacă le recunoaștem clandestinitatea esoterică și îndepărtat-varuniană, unde e cazul, nu trebuie să le negăm disponibilitatea spre o hermeneutică riguroasă în planul simetriilor cosmice. „Maica bătrînă”, personaj baladesc
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
lume nu s-a bucurat de un asemenea statut prestigios în oralitate: de a modela întreaga etnie și de a continua să viețuiască în mod real, ca manifestare poetică mereu actualizată. Tocmai de aceea poema nu se reduce la descrierea etnografică, a păstoritului și nici la un asasinat aventurier, cum și-a închipuit G. Călinescu, deși i se găsește locul printre „miturile fundamentale”. Mediul agro-păstoresc reprezintă doar cadrul „fizic” al unei problematici complexe, după cum Shakespeare a avut nevoie, pentru Hamlet, de
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
cosmicitate (pentru omul școlit prin carte, supraviețuire iluzorie în cultură, în lumea ideilor, în istorie), deci suportul metafizic al morții păstorului, are mai multe cote de înțeles, cum spuneam, dezvăluind interesul teoretic acut al problemei. Să ne oprim asupra aspectului-pretextului etnografic amintit, din fondul precreștin, anume dorința eroului de a fi îngropat „în dosul stînii”. Poate fi identificat eminescianul aproapele-departele din Mai am un singur dor. Integrarea în topografia mitică și intelectualizată de data aceasta are un cuprins ambivalent: insul se
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
moartea „rea”, urîtă, lașă, suferită cu inconștiență. Așa se justifică demersul ontologic al mioritismului. Din această perspectivă, atenția se abate spre făgașul firesc: Ființa (cu majusculă) devine capabilă să judece moartea, cu alte cuvinte, să se situeze în Dasein. Perspectiva etnografică se cuvine drastic limitată: ea pune accent pe conflictul dintre „rivali” și pe „omor”, dîndu-se cîștig de cauză factologiei, nu fenomenologiei. Opțiunea teoretică și aplicativă a autoarei pornește de la convingerea că hermeneutica heideggeriană, nu alta, pune în centrul preocupărilor destinul
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
și de trecere, ca tot închegat și cu intenții călăuzitoare, didactice pentru „dalbul de pribeag”. Ar fi fost de dorit ca inițiativa să fi pornit din interior, de la înșiși autorii anonimi, în calitate de maeștri de ceremonii. Ar fi rezultat un document etnografic mult mai bogat în secvențe individualizate și în forme de meditație decăt „cărțile” devenite deja celebre în domeniu: Cartea egipteană a morților, Cartea tibetană a morților, Cartea maiașă a morților. Valoarea unei replici românești s-ar fi remarcat în planul
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
se interferează, uneori chiar se opun în aparență (nuntă/moarte, vară/iarnă, lumea „de aici”/lumea „de dincolo”, Eros/Thanatos), pentru a se ajusta în planurile „de adîncime”. În multe asemenea cazuri diversitatea în problematica Mioriței (am în vedere: folcloristică, etnografică, mitologică, literară, estetico-filosofică) a scos la iveală aspecte noi și interesante, care intră în zestrea comună. Așa privind lucrurile, Ion Filipciuc are dreptate cînd regretă suspendarea, în timp, a direcției mitologice inițiată de Al. Odobescu și de Sperantia. Au avut
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
de ape, împletește o cunună maritală. Amănuntul intră în discuție doar ca pitoresc. Se pot găsi multe exemple de acest fel. Mioritismul, adică moartea ca realitate în sine, este o problemă a ființei încercată de destin și trece din sfera etnograficului în aceea a ontologiei. Tema a fost abordată în acești termeni de Ștefania Mincu, într-o lucrare comentată de mine tot la această rubrică. Am impresia că Ion Filipciuc are tendința de a depăși faza comparatismului strict folcloric, tip Caraman
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
și este caracteristică școlii, cuprinzând relația de muncă dintre Învățător și elev. Predarea este necesară Învățării, progresele și regresele la nivelul uneia având consecințe asupra celeilalte. Studierea istoriei ca știință, nu ca o poveste impune folosirea unor izvoare arheologice, numismatice, etnografice, documentare, cartografice etc., atât pentru argumentarea științifică a lecției, cât și pentru realizarea atmosferei emoționale a unui eveniment, pentru crearea climatului propice sădirii sentimentelor patriotice. 1.2 CONTRIBUȚIA LECȚIILOR CU CONȚINUT ISTORIC LA EDUCAREA PATRIOTICĂ A ȘCOLARULUI MIC Sentimentul dragostei
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
față de obiceiurile și tradițiile poporului nostru. 7. Obiectivele operaționale: La sfârșitul excursiei, elevul trebuie: sa comunice, folosind metode și mijloace de Învățământ, fondul general de cunoștințe privind semnificațiile, particularitățile și importanța principalelor monumente istorice, de cultură vizitate; să analizeze aspecte etnografice și folclorice evaluând valoarea lor istorică; să poată plasa În timp și spațiu "epoca lui Ștefan cel Mare"; să analizeze, să compare particularitățile monumentelor istorice vizitate; să aprecieze morala creștină și frumusețile florei și faunei acestei părți de țară; să
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
Organizarea, structurarea și programarea socială sunt tot atâtea procese specific umane care pot fi denumite culturale. O altă definiție antropologica include în cultura tot ceea ce este dotat cu sens și vehiculat, în primul rând, prin intermediul limbajului. Mai există un sens etnografic, conform căruia cultură se opune tehnologiei și cuprinde ansamblul credințelor, riturilor, normelor, valorilor și modelelor de comportament care caracterizează un grup uman. Sensul sociologic al termenului de cultură face trimitere la un ansamblu de fenomene reziduale care dau contur domeniului
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
altă ordine de idei, particularitatea județului Vaslui și trăinicia unei vieți normale au determinat și aici, ca de altfel în tot spațiul românesc, o emulație de valori materiale, spirituale și cultural-artistice, concretizate atât prin multitudinea de mărturii arheologice, antropologice, istorice, etnografice și folclorice, cât și prin ctitorirea unor monumente istorice de o frumusețe simplă, dar care probează capacitatea creatoare a oamenilor din acest spațiu și specificitatea cu care el s-a remarcat în cultura românească și universală. De la renumitele statui ale
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
lui. Diferite forme de relief, particularități ale regiunilor geografice se pot intui prin desen. Prin studierea cărților, albumelor geografice, vizionarea de filme documentare geografice copiii își formează idei clare asupra caracteristicilor unei țări, ale unei zone și pot cunoaște aspecte etnografice, culturale sau alte moduri de viață. În științele naturii desenul este folosit la reprezentarea diferitelor aspecte morfologice ale plantelor și ale animalelor. Redarea particularităților unei plante, ale unui animal sau fenomen studiate la științele naturii se face vizibil și intuitiv
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
pentru agenții fabulei, cărora nu li se poate aplica un sens fix, universal. Însă diferitele concepte ale subiectului descrise de Geertz sînt mai clar expuse în interacțiunea interpersonală, ori în dramă, în cadrul căreia le-a și descoperit, decît în narațiunea etnografică însăși. În cursul expunerii diferitelor concepte asupra subiectului, Geertz dublează în mod constant vocea balineză, javaneză și marocană cu propria sa voce, cu scopul demonstrării etnocen-tricității. Astfel se explică modul în care văduvul din Bali își reprimă suferința transformîndu-se într-
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
caracteristici care țin de apartenența socială și locală, ori de profesie, însă autorul aplică toate aceste lucruri într-un context construit pe baza conceptului de persoană întîlnit în literatura ocidentală, persoana a treia narativă pe care o întîlnim în narațiunile etnografice. O analiză naratologică subtilă aplicată materialului antropologic poate merge și mai departe, tocmai pentru că ea pune temporal în paranteză ambele capete ale realității incluse, realitatea evenimentelor "de acolo" și realitatea raportorului etnocentric; pe durata unei analize anterioare, naratologul presupune că
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
normal în Grivița în satul Slobozia nu mai există nici o unitate de învățământ, din cauza numărului redus de copii. în clădirea școlii din Slobozia s-a amenajat un muzeu al satului, în care pot fi remarcate diferite aspecte referitoare la coordonatele etnografice de pe teritoriul comunei Cordăreni. Comuna Cordăreni a luat ființă, probabil, înainte de domnia lui Alexandru cel Bun. în anul 1879 ia ființă satul Grivița Veche, iar în anul 1885, satul Grivița Nouă. în anul 1659 a apărut satul Slobozia. La noua
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
mai spune și azi dacă va fi vreme bună sau rea a doua zi. La fel se poate vorbi și despre nopțile cu lună. Despre reprezentările cerului și stelelor în credințele țăranului român există o literatură bogată. Folosind un material etnografic divers, Ion Otescu a încercat să creioneze nivelul de cunoaștere și reprezentare a astrelor în rândul țăranilor la 1907. În mod cu totul surprinzător, autorul descoperă că țăranii, la acea vreme, cunoșteau destul de multe despre harta cerului. Mai interesante sunt
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
cât la noi o abordare socioantropologică a divinației contemporane nu există ne gândim, în primul rând, la o cercetare a practicilor divinatorii actuale la nivelul întregii societăți românești, sau măcar pe unități sociale mai mici. Pe lângă o literatură etnologică și etnografică extrem de bogată, am putea aminti în mod special două lucrări care oferă abordări diferite ale divinației. Prima aparține Antoanetei Olteanu 110 și reprezintă un studiu comparativ între vrăjitorie și divinație. Cea de-a doua este semnată de Alexandru Ofrim 111
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
ne asigură că părul vrăjitoarelor se transformă în șerpi (R. Briffault, II, p. 662). O femeie oarecare nu are, așadar, această putere, ci numai aceea care stă sub influența lunii, care participă la magia "transformării". Un mare număr de documente etnografice confirmă că, adesea, vrăjitoria este o învestitură lunară (directă sau transmisă prin mijlocirea șerpilor). La chinezi, de pildă, șarpele este la originea oricărei puteri magice, iar termenii ebraici și arabi desemnând magia sunt derivați de la cei desemnând șerpii"213 Sintetizând
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
apele sunt locuite de duhuri rele, mai ales atunci când debitul lor creștea ca urmare a ploii sau a topirii zăpezii 236. Nu întâmplător, când se visează apă tulbure este semn rău, ghinion sau necaz. Cele mai frecvente credințe românești consemnate etnografic sunt legate de reprezentări feminine sau masculine ale apei sub forma știmei apelor: "Apa are știmă, se arată ca femeie și ca flăcău, fel de fel"237. Fiind personificată, toate legăturile pe care oamenii le aveau cu ea puteau fi
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
și animal ar fi generat o mulțime de credințe legate de prezența focului viu. Iată suficiente motive pentru a încerca să interpretăm o serie de ritualuri bine-cunoscute care au focul drept element central. În această privință dispunem de un material etnografic bogat, pus în valoare de o seamă de etnologi celebri: S. Florea Marian, Ion Ghinoiu, Romulus Vulcănescu, Ion Mușlea, Ovidiu Bîrlea etc. S. Florea Marian scrie despre focurile din ajunul sărbătorii de Sfântul Gheorghe. În Rădăuții de altădată, consemnează autorul
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
În general, aceștia primesc valorizări negative. De cele mai multe ori mentalul social a plasat aceste trăsături sub semnul stigmatului și, la limită, al diabolicului. Ilustrative sunt manuscrisele ce au rezultat în urma proceselor intentate de către Inchiziția Evului Mediu occidental, dar și scrierile etnografice care provin din alte arii culturale. La noi, de pildă, oamenii însemnați pot fi interpretați în sens negativ sau pozitiv. Prezența unei pete pe corp poate fi indiciul că mama acelei persoane fie a furat un obiect care avea acea
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
I.A., 66 ani, Suceava). Alteori, vocile sunt cele care contează în actul prezicerii. Ele sunt atribuite fie unei presimțiri, fie unor ființe fantastice care vin de pe un alt tărâm. Sunt percepute uneori ca fiind mesaje directe ale divinității. Scrierile etnografice românești cuprind un întreg inventar de credințe în acest sens. Printre altele, se crede că nu e bine să ieși afară din casă la miezul nopții dacă te auzi strigat. Sunt duhuri rele care îți pot face rău. Într-o
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
cult/incult, primitiv/modern. Faptele trebuie nuanțate și interpretate. Două sunt variabilele care ar putea aduce unele lămuriri cu privire la acest fenomen: cartea și preotul. 15.2. Cartea și bibliomanția Să spunem dintru început că există numeroase izvoare istorico-literare, dar și etnografice care prezintă explicit o valorizare de tip magico-religios a cărții. Vedele, Tora, Biblia, Coranul sunt scrieri emblematice și au construit în jurul lor religii puternice, religii ale cărții. Ele (cărțile) își depășesc materialitatea prezentându-se ca hierofanii. Sunt întrupări ale logosului
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
va fi mintea curată, atuncea și cartea poți s-o înveți cum se cade, iar de-ți va fi mintea flușturatică, atuncea, în loc de învățătură, te ocărăști"299. Faptul că slova cărții ascunde secrete și mistere nebănuite este demonstrat istoric și etnografic. În spațiul popular românesc, de pildă, au circulat vreme îndelungată diverse versiuni ale unor cărți omnisciente: Cartea Vieții, Cartea Sorții 300, Cartea Lumii 301. Intrând în lume cu o asemenea încărcătură simbolică, chiar și cea mai banală carte încă mai
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Paris, Editions 10/18, 1970. LACROIX, B., SIMARD, J. (coord.), Religion populaire, religion de clercs?, Québec, Institut Québecois de Recherche sur La culture, 1984. LAHIRE, Bernard, "Les limbes du constructivisme", în rev. Contretemps, nr. 1, Paris, 2001. LAPLANTINE, François, Descrierea etnografică, traducere de Elisabeta Stănciulescu și Gina Grosu, prefață de Elisabeta Stănciulescu, Iași, Ed. Polirom, 2000. LAPOINTE, Roger, Socio-anthropologie du religieux, I. La religion populaire au péril de la modernité, Genève, Librairie Droz, 1988. LAURIAN, August Treboniu, MASSIM, Ioan C., Dicționarul limbii
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]