1,763 matches
-
maternă fiind o enciclopedie, o sinteză a tuturor celorlalte materii, profesorul va trebui să posede cunoștințe generale din toate domeniile de activitate omenească”. Totuși ar fi de preferat, opinează Papadopol, ca la clasa I să fie date spre lectură ”schițe etnografie, descrieri de călătorie, pe cât se poate în legătură cu programa de istorie și cu cea de geografie din această clasă; lecturi de științele naturale (vieața plantelor și animalelor), iar la clasa a II-a „se va pune mai mult temeiu pe lecturi
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Lucrări prezentate la sesiunea de comunicări din mai 1976. Coord., Vasile Șerban. Timișoara, Tipografia Universității din Timișoara, 1977, 121 p. An-A = Anuar de lingvistică și istorie literară. A. Lingvistică. Iași. AN.ACAD = Analele Academiei R.P.R. București. AnEAIL = Anuar de etnografie - arte - istorie - lingvistică. Timișoara. AnICED-A = Anuarul Institutului de Cercetări Etnologice și Dialectologice. Seria A. Comunicări. Sesiuni științifice. 1984-1985. București, [f.e.], 1987, 420 p. multigr. AnICED-B = Anuarul Institutului de Cercetări Etnologice și Dialectologice. Seria B. 2. Studii și seminarii
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
la tuberculoză și i-a lipsit de rezistența pe care o aveau altădată la pneumonii, În așa fel Încât două misiuni au trebuit, pur și simplu, să-și Înceteze activitatea Întrucât credincioșii lor au murit... Misionarii nu au cunoștințe de etnografie, sociologie, psihologie socială, ca și În alte domenii privind societatea. De aceea, rareori au știut ce trebuiau să facă pentru a realiza schimbările dorite și adesea zelul lor, mai puțin rațional, a stârnit tot atâtea conflicte și nenorociri, ca și
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
provenit din arhipelag. 580 Bernard Philippe Groslier, Asia de Sus-Est. Indonezia, În Larousse. Istoria artei, Univers Enciclopedic, 1995, p. 965; vezi și A. Bernet Kempers, Ancient Indonesian Art, Harvard University Press, Cambridge, Mass..., 1959. 384 SOCIETATE ȘI RELIGIE În studierea etnografiei populațiilor din regiunea pacifică, un rol important l-a avut publicarea lucrării etnografului german Hans Damm, Kanaka-oamenii mărilor sudului (1960), despre viața și obiceiurile băștinașilor din Melanezia, Micronezia și Polinezia 581. Lucruri interesante se dezvăluie despre aceste populații ce trăiesc
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
și estetice. Acest domeniu public, Întins pe o suprafață de circa 685 Ibidem, p.204. 508 o sută de hectare, a fost deschis În timpul ocupației britanice (1890). Muzium Negara este dintre cele mai mari muzee asiatice și oglindește istoria și etnografia acestor populații (veșminte de cult, bijuterii, argintărie, colecții de ceramică din timpul dinastiei chineze Ming etc). Clădirea, terminată În 1963, Îmbină stilul malaysian tradițional cu liniile moderne. Fațada este dominată de un splendid mozaic ce Înfățișează momentele cele mai importante
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
Papua-Noua Guinee cu amintiri deosebit de intense, pentru o zonă puțin cunoscută și mai ales vizitată, despre oameni diferiți, cu tradiții și obiceiuri greu de Înțeles pentru civilizația Mileniului III. O lume parcă pironită În tarele istoriei, o carte incitantă de etnografie umană. Încă o dată constat că foarte puțin ne cunoaștem semenii, mai ales din aceste zone Îndepărtate ale Oceaniei, care datorită izolării au menținut forme de viață și conviețuire ancestrale. Papuașii și vânătoarea de capete figurau pentru mine, ca și pentru
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
dotat cu tunuri și muniție, având misiunea de apărare a coastelor filipineze de concurența olandeză tot mai presantă În această zonă a Pacificului 816. Galeria Națională de Artă, situată Într-o impozantă clădire colonială, din apropierea Muzeului Național de Istorie și Etnografie, deține remarcabile colecții de picturi aparținând lui Juan Luna, Felix Resurreccion Hidalgo, Fabian de la Rosa și Fernando Amorsolo. Primii doi pictori au expus pentru prima dată la Madrid În 1884.817 În pictura modernă a primelor decenii ai secolului al
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
doua jumătate a secolului al XIX-lea nu împing revistele literare spre apolitism,acestea rămânând exponentele unor grupări politice și literare,dar le lărgește sfera de preocupări,de la publicarea de opere literare și cercetări filologice,la studiile despre arta plastică,etnografie sau folclor,diverse domenii de creație și cercetare găsindu-și locul în paginile noilor reviste prin programele lor,cele mai importante publicații literare din secolul al XIX-lea au stabilit principii și criterii de periodizare,de promovare a valorilor autentice
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
Transilvania, până la 1848, este o afirmație insuficient argumentată. Foaia lui Barițiu este prima publicație periodică românească din Transilvania care a tipărit folclor. S-au republicat fragmente din textele culese de V. Alecsandri, precum și studii dedicate poeziei, muzicii și dansului popular, etnografiei etc. Completând, din punct de vedere cultural și literar, acțiunea politică a "Gazetei de Transilvania", "Foaie pentru minte, inimă și literatură" a militat, concomitent cu "Dacia literară" sau "Propășirea", pentru crearea unei literaturi originale, inspirată din tradițiile populare și istorice
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
pedagogie, sociologie, științe juridice, matematică, informatică, astronomie, fizică, chimie, geologie, geografie, biologie, ecologie, științe filologice - filologie, lingvistică, teorie, critică și estetică literară, ediții critice, antologii cu sau fără aparat critic, folcloristica, dialectologie, cultura românească veche, bibliologie, biblioteconomie, teatrologie, etnologie și etnografie, muzicologie, teorie și critica de artă, lexicoane, enciclopedii, dicționare -, toate aceste domenii implicind cunoștințe specifice și cercetare de specialitate. 5. În limita fondului prevăzut de Ministerul Cercetării și Tehnologiei, comisia dezbate și decide sumele pentru subvenționare, pe titluri de lucrări
INSTRUCŢIUNI Nr. 178 din 8 martie 1994 cu privire la modul de încasare a contribuţiei, finanţarea cheltuielilor aprobate, evidentierea şi raportarea Fondului special pentru cercetare-dezvoltare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110700_a_112029]
-
Articolul 1 Se înființează Muzeul Carpaților Răsăriteni, instituție publică cu personalitate juridică în subordinea Ministerului Culturii, având sediul în spații din clădirea Centrului de Cultură "Arcuș", județul Covasna. Articolul 2 Muzeul Carpaților Răsăriteni va funcționa cu secții de "istorie", "etnografie" și "artă românească", urmînd să-și organizeze filiale teritoriale de profil condiționat de existență materială a exponatelor. Articolul 3 (1) Patrimoniul Muzeului Carpaților Răsăriteni se constituie ca urmare a preluării, prin transfer, custodie, donații sau achiziții, a unor bunuri culturale
HOTĂRÎRE Nr. 1.365 din 27 noiembrie 1996 privind înfiinţarea Muzeului Carpatilor Rasariteni. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116481_a_117810]
-
Consiliului General al Municipiului București; muzeele municipale, orășenești și sătești, prin hotărâre a consiliilor locale. Muzeul de Istorie și Arta a Municipiului București are statut de muzeu județean. După conținutul fondurilor, muzeele sunt: de istorie, arheologie, arta, literatura, muzica, teatru, etnografie, știința și tehnică, științele naturii, religie, sport și memoriale. Muzeele care au rezervații speciale naturale, arheologice, etnografice, arhitecturale sunt rezervații în situ. Organizarea muzeelor, stabilirea categoriilor de activități și evidență muzeala se fac potrivit anexei nr. 2. Articolul 4 Muzeele
ORDIN Nr. 1287 din 18 noiembrie 1996 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea muzeelor, a Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea bibliotecilor publice, a Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea aşezămintelor pentru cultura şi educaţia adulţilor şi a Regulamentului pentru organizarea şi funcţionarea oficiilor pentru patrimoniul cultural naţional, judeţene şi al municipiului Bucureşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116404_a_117733]
-
sculpturi - decorativă - mobilier, tapiserii, covoare, costume, ceramică, sticla, orfevrărie, bijuterii - carte veche, publicații de diferite tipuri, manuscrise, incunabule - cărți poștale ilustrate - fotografii, diapozitive, pelicule cinematografice, clișee - instrumente muzicale - colecțiile de artă ale spectacolului - înregistrări audio și video e) Colecțiile de etnografie: ... - rezervații de arhitectură populară în situ - arhitectură populară - instalații tehnice - industrie casnica textila-tesaturi - obiecte de uz casnic - lemn, os, metal - mobilier - costum popular - ceramică - unelte - obiecte de cult - pictură pe sticlă - ouă încondeiate - recuzita a obiceiurilor - produse de artizanat contemporan
ORDIN Nr. 1287 din 18 noiembrie 1996 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea muzeelor, a Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea bibliotecilor publice, a Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea aşezămintelor pentru cultura şi educaţia adulţilor şi a Regulamentului pentru organizarea şi funcţionarea oficiilor pentru patrimoniul cultural naţional, judeţene şi al municipiului Bucureşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116404_a_117733]
-
avizul direcțiilor de specialitate din Ministerul Culturii. O.P.C.N. funcționează având în structura: a) Serviciul pentru patrimoniul cultural mobil, condus de un conservator-șef. ... Încadrarea serviciului se efectuează asigurindu-se specializările din domeniile: conservare, arta decorativă, arta plastică, arheologie, carte rară, etnografie, istorie, cartografie, memorie audiovizuală, numismatica, științele naturii, știința și tehnică, filatelie. Serviciul pentru patrimoniul cultural mobil include, cu atribuții specifice, Secretariatul pentru evidență și export definitiv, format din: analist programator, programator, custode, secretar-dactilograf, arhivar. b) Serviciul pentru patrimoniul cultural imobil
ORDIN Nr. 1287 din 18 noiembrie 1996 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea muzeelor, a Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea bibliotecilor publice, a Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea aşezămintelor pentru cultura şi educaţia adulţilor şi a Regulamentului pentru organizarea şi funcţionarea oficiilor pentru patrimoniul cultural naţional, judeţene şi al municipiului Bucureşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116404_a_117733]
-
în administrarea unităților sau subunităților de interes local. ... Articolul 2 Pentru atribuirea și schimbarea de denumiri de către prefecturi și Primăria municipiului București se constituie, pe lîngă fiecare dintre aceste organe, cîte o comisie formată din 7-9 specialiști din domeniile istoriei, etnografiei, geografiei, lingvisticii, artei și alte domenii de activitate. În județele cu minorități naționale, din aceste comisii vor face parte și reprezentanți ai acestora. Comisiile analizează propunerile privind atribuirea și schimbarea de denumiri, adresate prefecturilor și Primăriei municipiului București. Comisiile, din
DECRET-LEGE nr. 100 din 14 martie 1990 ***Republicat privind atribuirea sau schimbarea de denumiri. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106954_a_108283]
-
în administrarea unităților sau subunităților de interes local. ... Articolul 2 Pentru atribuirea și schimbarea de denumiri de către prefecturi și Primăria municipiului București se constituie, pe lîngă fiecare dintre aceste organe, cîte o comisie formată din 7-9 specialiști din domeniile istoriei, etnografiei, geografiei, lingvisticii, artei și alte domenii de activitate. În județele cu minorități naționale, din aceste comisii vor face parte și reprezentanți ai acestora. Comisiile analizează propunerile privind atribuirea și schimbarea de denumiri, adresate prefecturilor și Primăriei municipiului București. Comisiile, din
DECRET-LEGE nr. 100 din 14 martie 1990 ***Republicat privind atribuirea sau schimbarea de denumiri. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106953_a_108282]
-
în volum se regăsesc dese referințe la aceste experiențe, precum și ultimele două pelerinaje din 2013, Iași și București. Este dificil să precizez exact care a fost de fapt „metoda de cercetare” adoptată în toată această perioadă. Observația directă și participativă, etnografia „itinerantă” a locurilor de pelerinaj și a călătoriei în sine, dublată de o monitorizare cât mai atentă a știrilor și a relatărilor despre pelerinaje. Acolo unde a fost cazul, am schițat și o minimă încadrare istorică a pelerinajului, conștient fiind
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
precizat, un cercetător ar găsi această carte la țărmul unei biblioteci (acceptând ideea că se va mai citi încă pe hârtie) și ar considera-o încă utilă pentru înțelegerea României, a evoluției religiei și religiozității. Sunt convins că partea de etnografie participativă din ea poate fi folo sită oricând de către un cercetător, pentru alte teorii și interpretări, chiar și concurente. Până atunci, aștept cu nerăbdare apariția unei lucrări fundamentale de socio-antropologia religiei în spațiul românesc. Sau, după cum spunea Grigore Alexandrescu : „Sunt
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
plec, să nu-i deranjez cu întrebări. „Cercetătorul nu stăpânește deloc terenul, când este vorba de a-i studia pe țigani”, afirma etnograful francez la finalul studiului său dedicat dificultăților terenului printre rromi, „soluția” propusă de către acesta fiind conducerea unei „etnografii a interacțiunilor” între fiecare grup de rromi în parte și societatea locală (Bordigoni, 2001 : 126). Personal, am încercat în mai multe rânduri să iau legătura cu membri de vază ai clanului Stănescu, din zona Ciurea-Grajduri, în speranța că aceștia îmi
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
cu toate că antropologia „clasică” s-a interesat de acest aspect încă din primele momente ale dezvoltării sale (James G. Frazer, Smith W. Robertson, Alfred Radcliffe- Brown), preocupându-se de problemele alimentare abordate din punct de vedere religios (Sabban, 210 : 807). și etnografia românească a acordat atenție hranei rituale a poporului, ospețelor funerare sau celor ocazionate de alte momente-cheie ale existenței. Teodor T. Burada, Simeon Florea Marian, Elena NiculițăVoronca și Tudor Pamfile sunt câteva nume care pot fi men ționate în context (Lefter
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
din Cluj" în "Institutul de Lingvistica și Istorie Literară din Cluj-Napoca - Sextil Puscariu"; ... g) - "Institutul de Psihologie" în "Institutul de Psihologie - Mihai Ralea"; ... h) - "Institutul de Fonetica și Dialectologie" în "Institutul de Fonetica și Dialectologie - Al. Rosetti"; ... i) - "Institutul de Etnografie și Folclor" în "Institutul de Etnografie și Folclor - Constantin Brailoiu"; ... j) - "Institutul de Matematica" în "Institutul de Matematica - Simion Stoilow"; ... k) - "Institutul de Cercetări Socio-Umane din Craiova al Academiei Române" în "Institutul de Cercetări Socio-Umane din Craiova - C. S. Nicolaescu-Plopsor"; ... l
HOTĂRÂRE nr. 503 din 18 august 1998 privind modificarea denumirii unor unităţi de cercetare din subordinea Academiei Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121529_a_122858]
-
și Istorie Literară din Cluj-Napoca - Sextil Puscariu"; ... g) - "Institutul de Psihologie" în "Institutul de Psihologie - Mihai Ralea"; ... h) - "Institutul de Fonetica și Dialectologie" în "Institutul de Fonetica și Dialectologie - Al. Rosetti"; ... i) - "Institutul de Etnografie și Folclor" în "Institutul de Etnografie și Folclor - Constantin Brailoiu"; ... j) - "Institutul de Matematica" în "Institutul de Matematica - Simion Stoilow"; ... k) - "Institutul de Cercetări Socio-Umane din Craiova al Academiei Române" în "Institutul de Cercetări Socio-Umane din Craiova - C. S. Nicolaescu-Plopsor"; ... l) - "Institutul de Cercetări Socio-Umane din Timișoara
HOTĂRÂRE nr. 503 din 18 august 1998 privind modificarea denumirii unor unităţi de cercetare din subordinea Academiei Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121529_a_122858]
-
călcând pe urmele manuscrisului Dv., vă restitui originalul și un exemplar din forma nouă, pe care am considerat-o necesară, pentru a vedea lumina tiparului. Un alt exemplar dactilografiat l-am predat Muzeului și va fi inclus în volumul de etnografie și folclor pe care-l va edita „Hanul Domnesc” din Suceava, secție a Muzeului Județean. De aci înainte, să așteptăm, pentru că altceva nu-i de făcut ! Celălalt material al Dv., închinat lui Ilie Mihăilescu, trebuie completat, ca la „bădița Alexandru
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
foarte bună impresie. A venit în primele zile ale lui septembrie, cu întreaga delegație din Suceava (între ei prof. univ. Vasile Adăscăliței de la Iași, scriitorul Ion Meițoiu, din București etc.), care a participat la înființarea Asociației județene de folclor și etnografie „S. Fl. Marian”. I-am adresat D-lui Mureș 251 rugămintea să apeleze la Dv. pentru unele donații „Galeriei oamenilor de seamă”. Cunoaștem foarte bine munca Dv. de o viață, în slujba binelui obștesc. De asemeni, și relațiile cu mari
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
înștiința că problema a fost oficializată. S-a făcut un memoriu documentat care s-a înaintat Comitetului de Cultură și Artă Suceava. Această instituție, după ce va primi avizul - aproape cert - favorabil al organelor componente, va înainta memoriul către Institutul de Etnografie și Folclor. Poate că e bine s-o anunțați pe Dna Maria Luiza Ungureanu printr-un telefon, ca să știe că lucrurile au fost pornite oficial și se speră o rezolvare favorabilă. Este o filieră ce trebuie neapărat parcursă, căci, după cum
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]