KorAP: Find »[drukola/base=euharistie & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...43 44 45 ...112 >

2,779 matches

Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839

nominalismul liturgic (Părintele Ioan Ică jr.) prin care nu facem altceva decât să ne lipsim de harul ceresc[40] Motivele invocate pentru respingere sunt o serie de posibile consecințe la care s-ar putea ajunge prin practicarea împărtășirii frecvente: banalizarea Euharistiei înțelese ca „pâine obișnuită”; punerea între paranteze a condițiilor stricte de punere la încercare a curăției conștiinței în apropierea de Sfintele Taine, stabilite de Sfinții Părinți: estomparea distincției între clerici și laici; și, mai ales, confuzia deliberată dintre „încontinuu” și

CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]
a surselor.[41] În Biserica minoritară a începuturilor avem de a face cu o spiritualite euharistic-ascetic-martirică extrem de incandescentă și exigentă. Toți cei botezați participau și se împărtășeau la Liturghia duminicală, care și-a păstrat mult timp unicitatea și prestigiul pascal-eshatologic. Euharistia li se trimitea și celor absenți. Mai mult creștinii luau și acasă Euharistia pentru a se împărtășii fie în caz de necesitate (arestare, persecuție, călătorii, boală). Modificări importante au survenit în secolul IV odată cu oficializarea creștinismului în noua eră constantinopolitană

CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]
o spiritualite euharistic-ascetic-martirică extrem de incandescentă și exigentă. Toți cei botezați participau și se împărtășeau la Liturghia duminicală, care și-a păstrat mult timp unicitatea și prestigiul pascal-eshatologic. Euharistia li se trimitea și celor absenți. Mai mult creștinii luau și acasă Euharistia pentru a se împărtășii fie în caz de necesitate (arestare, persecuție, călătorii, boală). Modificări importante au survenit în secolul IV odată cu oficializarea creștinismului în noua eră constantinopolitană și apariția marilor comunități constituite în majoritate din păgâni integrați în Biserică după

CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]
credincioșilor și monahilor neclerici era complet în Evul Mediu. Accentul pus pe curățire a dus inevitabil la rărirea împărtășirilor și la o nouă spiritualitate euharistică centrată pe penitență și pe o devoțiune față de prezența reală a lui Iisus Hristos în Euharistie care a început să fie adorată vizual, expusă unei venerații a privirii, unei atitudini contemplative, nu unui consum sacramental. Liturghia însăși pierzându-și caracterul de comuniune în favoarea celui de alegorie rituală a vieții lui Iisus Hristos.[43] Sensul pledoariei euharistice

CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]
accentul pe pregătirea ascetică prealabilă prin Spovedanie și post, rigorismul ascetic ducânt la o asceză fără Liturghie și o supralicitare a valorii substitutive a anaforei. Cea de-a doua - tipic occidentală și adoptată de teologii ortodocși din diasporă - insistă pe Euharistie fără asceză, minimalizând importanța pregătirii ascetice, a Spovedaniei și a postului duce la banalizare și formalism, la magism euharistic, al căror exces se manifestă în laxism ascetic și insolență față de sacralitatea Euharistiei. Cele două excese simetrice ale Împărtășirii rare și

CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]
adoptată de teologii ortodocși din diasporă - insistă pe Euharistie fără asceză, minimalizând importanța pregătirii ascetice, a Spovedaniei și a postului duce la banalizare și formalism, la magism euharistic, al căror exces se manifestă în laxism ascetic și insolență față de sacralitatea Euharistiei. Cele două excese simetrice ale Împărtășirii rare și dese, individuale și colective, se alimentează , justifică și susțin reciproc, ambele invocă abuziv în sprijinul lor afirmații ale părinților „colivari”, fără a sesiza natura exactă a pledoariei lor de echilibru ascetico-euharistic.[44

CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]
euharistic sau act eclesiologic de constituire și manifestare a Bisericii ca Trup al lui Iisus Hristos. Originea acestei crize este identificată în „privatizarea” pietistă de tip monahal a actului împărtășirii și pierderea sensului comunitar al Liturghiei și cuminecării și degradarea Euharistiei la rang de simplă Taină, vehicol de comunicare a harului. Relația monahismului cu actul central al cultului creștin - Euharistia - va ilustra această evoluție. Inițial regula a fost participarea călugărilor la Euharistia Bisericii. În același timp, sunt indicații foarte timpurii despre

CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]
este identificată în „privatizarea” pietistă de tip monahal a actului împărtășirii și pierderea sensului comunitar al Liturghiei și cuminecării și degradarea Euharistiei la rang de simplă Taină, vehicol de comunicare a harului. Relația monahismului cu actul central al cultului creștin - Euharistia - va ilustra această evoluție. Inițial regula a fost participarea călugărilor la Euharistia Bisericii. În același timp, sunt indicații foarte timpurii despre păstrarea darurilor de către eremiți și despre împărtășirea cu ele. „Căci toți câți viețuiesc ca monahi în pustiu unde nu

CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]
pierderea sensului comunitar al Liturghiei și cuminecării și degradarea Euharistiei la rang de simplă Taină, vehicol de comunicare a harului. Relația monahismului cu actul central al cultului creștin - Euharistia - va ilustra această evoluție. Inițial regula a fost participarea călugărilor la Euharistia Bisericii. În același timp, sunt indicații foarte timpurii despre păstrarea darurilor de către eremiți și despre împărtășirea cu ele. „Căci toți câți viețuiesc ca monahi în pustiu unde nu este preot țin Cuminecătura acasă și se împărtășesc ei înșiși. Iar în

CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]
fost un fel de prelungire în zilele săptămânii a Împărtășirii duminicale în adunarea euharistică a Bisericii.[47] Dar fără să se observe, primirea împărtășaniei a fost subordonată evlaviei individuale. Anahoreții, care nu mai ieșeau niciodată din chilia lor, puteau primi Euharistia adusă fie de un înger, cum era cazul avvei Anuf în toate zilele, fie de un preot care venea la el din când în când. Astfel, un avvă Ioan a primit timp de trei ani de zile în fiecare duminică

CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]
și fizic din ea, fiindcă nu mai gusta altă mâncare. Cunoaștem, de asemenea, un avvă Marcu Egipteanul care a rămas treizeci de ani fără a-și părăsi chilia și la care un preot venea din când în când să săvârșească Euharistia. Deși se separau de comunitațile ecleziale, anahoreții egipteni nu disprețuiau nicidecum Tainele Bisericii. Iar când s-au înmulțit în Sketis, ca și în Nitria și în Kelia anahoreții și-au avut bisericile și preoții lor. Iar în aceste biserici din

CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]
Istorie bisericească, „toate bisericile lumii, afară de cele ale Romei și Alexandriei, celebrează Sfintele Taine în fiecare sâmbătă”. El adaugă că până și egiptenii care locuiesc lângă Alexandria și cei din Tebaida urmează acest obicei, dar nu această particularitate: la ei Euharistia e celebrată seara, după prânzul obișnuit. La Tabennesi, Sfântul Pahomei se ducea sâmbăta și duminica cu frații la biserica din sat. Cu privire la dubla celebrare euharistică de sâmbăta și duminica, Sozomen, de exemplu, spune: „Monahii se împărtășesc cu Sfintele Taine în

CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]
cu frații la biserica din sat. Cu privire la dubla celebrare euharistică de sâmbăta și duminica, Sozomen, de exemplu, spune: „Monahii se împărtășesc cu Sfintele Taine în prima și ultima zi a săptămâni”.[49] Accentul s-a pus nu pe concepția despre Euharistie ca actualizare a Bisericii, ci s-a mutat pur și simplu spre Împărtășanie ca act ascetic. Tipicul cultului Bisericii a fost adesea oficiat în afara formulării ecleziale, adică fără cler și uneori nu în Biserică, ci în chilii (Vecernia sinaită a

CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]
ca act individual legat de nevoile individuale ori de starea spirituală credinciosului. Importantă este apariția ideii de împărtășire frecventă sau rară, o idee care nu mai era legată de regula de rugăciune a Bisericii, dar mai important este schimbarea locului Euharistiei în întreaga structură a vieții liturgice. Practica oficierii zilnice a Liturghiei (devenită regulă în mănăstirile secolului VIII-IX) era privită pur și simplu ca una dintre slujbele acestui ciclu al liturghiei timpului. Dar această regulă nu implica primirea zilnică a Împărtășaniei

CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]
zilnice a Liturghiei (devenită regulă în mănăstirile secolului VIII-IX) era privită pur și simplu ca una dintre slujbele acestui ciclu al liturghiei timpului. Dar această regulă nu implica primirea zilnică a Împărtășaniei, care era determinată de un alt ritm, individual. Euharistia zilnică era prilejul acordat fiecăruia pentru a-și stabili propriul ritm individual. Cu alte cuvinte, oficierea Liturghiei a ajuns să fie înțeleasă în timp ca ceva axiomatic și natural. În adoptarea sa mai târzie de către bisericile parohiale, ea a condus

CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]
cler și care nu cerea ăn mod necesar participarea tuturor.[51] Fără a dezvolta această idee, putem spune că acest stratum monastic potrivit lui Schmemann este legat de una din cele mai profunde transformări petrecute vreodată în pietatea liturgică, anume separarea Euharistiei de semnificația ei eshatologică și eclesiologică.[ 52] Note bibliografice: [1] Dumitru Stăniloae, Ascetica și Mistica Bisericii Ortodoxe., EIBMBOR, București 2002, p. 50-51. [2] R. Sinkewicz evidențiează contradicția dintre sacramentalismul ierarhic riguros al lui Teolipt al Filadelfiei și harismatismul antiierarhic al

CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]
61, 527. (cf. Ibid., p.256-257) [26] Karl Christian Felmy, De la Cina de Taină la Dumnezeiasca Liturghie a Bisericii Ortodoxe. Un comnetariu istoric, Editura Deisis, Sibiu 2004, pp. 83 și 74: Conținutul celei de a V-a „cateheze mistagogice” e Euharistia ca Sinaxă și tratează caracterul ei de jertfă, caracterul ei eclezial și anamnetic, precum și comuniunea cu îngerii în cultul divin ceresc. Cu alte cuvinte, cateheza a V-a tratează toate temele tâlcuirii Liturghiei de mai târziu. [27] Ibidem, p. 127-128

CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]
articolele „Communion fréquente” din Dictionnaire de Théologie Catholique III/2 (1923), col. 515-552 (E. Dublanchy) și Dictionnaire de Spiritualité II (1953), col. 1234-1292 (J. Duhr), apud Ibidem, p. 64. [43] Ibidem, p. 62-63. [44] Ibidem, p. 71-72. [45] Alexander Schmemann, Euharistia Taina Împărăției (1984); trad rom. Ed. Anastasia, f.a. [46] Sfântul Vasile cel Mare, Despre Sfântul Duh. Corespondență (Epistole) - Scrieri partea a treia - în PSB 12, EIBMBOR, București 1988, p. 269-270. În vremuri de persecuție unii erau nevoiți, în absența unui

CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]
Corola-blog/BlogPost/351486_a_352815

trecut, prezent și perspective 06 Iunie 2011, am participat la Drobeta Turnu Severin, la Simpozionul Național Mehedinți - istorie, cultură și spiritualitate , ediția a IV-a, organizat de către Episcopia Severinului și Strehaiei, cu referatul intitulat: Despre raportul și unitatea dintre Dumnezeiasca Euharistie și Sfânta Taină a Căsătoriei sau a Nunții” 19 - 20 Iulie 2011, în cadrul zilelor dedicate Patriarhului Miron Cristea, am participat la Toplița, la un simpozion, în cadrul căruia am prezentat referatul cu titlul: Câteva considerații istorice despre Mitropolia Ortodoxă Română a

GOMBOŞ STELIAN TITUS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351486_a_352815]
împlinirii a 20 de ani de existență și activitate prodigioasă, iar în cadrul Simpozionului Internațional “Despre familia creștină în postmodernitate și contemporaneitate”, organizat de același institut de învățământ teologic superior, am susținut referatul cu titlul: “Despre raportul și unitatea dintre Dumnezeiasca Euharistie și Sfânta Taină a Căsătoriei sau a Nunții 09 - 10 Noiembrie 2011, am participat la Iași, la simpozionul național organizat de către filiala ASTRA Iași, unde am susținut referatul cu titlul: Câteva referințe despre Biserica Ortodoxă Română și Securitatea, în perioada

GOMBOŞ STELIAN TITUS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351486_a_352815]
începuturi la profunzimi” - la Editura „Agnos” din municipiul Sibiu. Iulie 2009 - mi-a apărut cartea cu titlul: „Despre Biserică și Stat între curs și discurs” - la Editura „Top Form” din municipiul București. Octombrie 2010 - mi-a apărut cartea cu titlul: „Euharistia - calea către Iisus Hristos, Dumnezeu” - la Editura „Agnos” din municipul Sibiu. Octombrie 2010 - mi-a apărut cartea cu titlul: „Vorbire și convorbire cu oameni aleși” - la Editura „Top Form” din municipul București. Aprilie 2011 - mi-a apărut cartea cu titlul

GOMBOŞ STELIAN TITUS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351486_a_352815]
către Iisus Hristos, Dumnezeu” - la Editura „Agnos” din municipul Sibiu. Octombrie 2010 - mi-a apărut cartea cu titlul: „Vorbire și convorbire cu oameni aleși” - la Editura „Top Form” din municipul București. Aprilie 2011 - mi-a apărut cartea cu titlul: „Dumnezeiasca Euharistie - centrul vieții liturgice și duhovnicești a creștinului” - la Editura „Emia” din municipiul Deva, județul Hunedoara. Decembrie 2011 - mi-a apărut cartea cu titlul: „Din cuvântul înțeleptului - la ceas de sfat și sfătuire...” - la Editura „Bunavestire” din municipiul Beiuș, județul Bihor

GOMBOŞ STELIAN TITUS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351486_a_352815]
Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836

rezerve, spiritului uman creator. Prin această jertfă a lui Hristos există Biserica, ce cultivă credința și împărtășește viața și formulează învățătura dogmatică și morală. o relație euharistică. Desigur în ultimă analiză și întreaga lume are un sens euharistic, fiindcă și Euharistia e taina reînnoirii ontologice a cosmosului. Însă, o astfel de considerare a lumii presupune niveluri înalte de viață duhovnicească, care nu sunt accesibile tuturor Baza deci, de la care începe și la care se referă și spre care tinde învățătura creștină

DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
viață duhovnicească, care nu sunt accesibile tuturor Baza deci, de la care începe și la care se referă și spre care tinde învățătura creștină, este Însuși Hristos, Ce Se oferă pe Sine „pentru viața lumii” și Se împărtășește prin Taina Sfintei Euharistii. Omul ortodoxiei este o persoană eclezială, ființa care ființează numai în comuniune de har și viață cu Hristos, Izvorul vieții, Însăși Viața. Fără sfânta Euharistie, în jurul căreia se poralizează toate tainele Bisericii, nu există nici credință creștină, nici viață creștină

DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
Hristos, Ce Se oferă pe Sine „pentru viața lumii” și Se împărtășește prin Taina Sfintei Euharistii. Omul ortodoxiei este o persoană eclezială, ființa care ființează numai în comuniune de har și viață cu Hristos, Izvorul vieții, Însăși Viața. Fără sfânta Euharistie, în jurul căreia se poralizează toate tainele Bisericii, nu există nici credință creștină, nici viață creștină și nici creștinism. Sfânta Euharistie e esențial sau substanțial întreaga Biserică, e taina arătării Dumnezeului Treimic și asumarea, cuprinderea lumii în împărăția Lui. În Sfânta

DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]