36,205 matches
-
în sufletul marelui domnitor, a avut câteva întrevederi secrete cu cancelarul Poloniei, Zamoyski, prin care se consolidau alianțe temporare între cele două țări. În secolul al XVII-lea, politica de alianță între cele trei state românești va fi și mai evidentă. Artizanii acestor alianțe sunt principii Transilvaniei Gabriel Bethlen (1611 1629), Gheorghe Rakoczi II (1648-1659) și domnii Țării Românești și Moldovei, Matei Basarab (1632-1654) și Vasile Lupu (1634-1653). Unitatea strategico-militară a Țărilor Române era recunocută de toate statele Europei. Iată, ce
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
3 mii de elevi urmau cursurile unei unități de învățământ secundar, în timp ce în Regiunea Vest 92,6 mii de elevi frecventau orele aceluiași tip de instituție de învățământ. În cele două regiuni în privința ponderii învățământului secundar, general și profesional sunt evidente unele diferențe. Deși în ambele regiuni solicitările din partea pieței forței de muncă împing ofertele de muncă spre sfera calificării profesionale, în Regiunea Vest domeniul de pregătire nu răspunde acestei cereri. În această regiune din urmă, doar un procent de
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
se caracteriza prin următoarele însușiri morfoproductive: talia la grebăn 62 cm; greutatea corporală după tuns 47,8 kg; producția de lână 5,68 kg; lungimea șuvițelor 7 cm; finețea fibrelor de lână 2123 µ; desimea fibrelor de lână bună; omogenitate evidentă; usuc abundent însă de culoare gălbuie ÎN. Teodoreanuă. Pentru corectarea unor defecte de exterior și ridicarea greutății corporale, precum și în vederea evitării consangvinizării, s-au efectuat încrucișări de infuzie cu berbeci Merinos semiprecoce aduși în anul 1928 de la crescătoria Adolf Staiger
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
femele este larg însă de mărime mijlocie, cu profilul ușor convex sau drept și cu 1 - 2 cute dispuse transversal pe bot. La berbeci profilul capului este mai convex, urechile de 10 cm lungime, iar pe bot cutele sunt mai evidente și în număr de 3 - 4. Oile sunt în marea lor majoritate ciute, iar la berbeci coarnele sunt prezente la cca. 7 % din total, fiind însă puternice și spiralate. Gâtul la masculi este scurt și gros purtat aproape orizontal, prezintă
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
lung, larg și adânc; extremitățile largi și osatură puternică; linia superioară lungă, largă și dreaptă. Grebănul are o lărgime medie și se continuă lent cu linia superioară. Spata este de regulă largă, bine atașată de trunchi și cu mase musculare evidente și proeminente. Crupa este dispusă orizontal, fiind însă largă și de lungime medie. Dat fiind faptul că dispune de însușiri foarte bune și pentru producția de carne, jigourile sunt bine dezvoltate, globuloase și descinse. Pieptul este larg, descins, bine acoperit
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
vii de peste 35 kg la vârsta de 150 zile, rezultând sporuri medii zilnice mai mari de 220 g. Consumul specific de hrană este de 5,5 U.N., iar după sacrificare se obțin carcase de bună calitate, cu mase musculare evidente și jigouri globuloase. La categoriile tinere de ovine supuse însă îngrășării grăsimea subcutanată este dispersată în strat uniform, iar cea interioară în cantități moderate. Carnea din carcasă nu prezintă miros caracteristic ovinelor. Randamentul la sacrificare este diferit în funcție de categoria de
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
deluroase și submontane din Transilvania. X femele minus variante și masculii au fost valorificați pentru carne Legendă: Merinos transilvănean țurcană albă Din studiul efectuat cu privire la caracteristicile și însușirile morfologice și productive ale raselor parentale, s-a constatat că există diferențieri evidente între acestea, datorate în primul rând orientării creșterii și evoluției acestora în condiții de mediu și întreținere diferite. Obiectivul final al derulării acestor acțiuni a fost de obținere a unei populații noi de ovine care să corespundă pe deplin condițiilor
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
echilibru fiziologic. Formatul corporal este mezomorf, cu forme largi și adânci, osatura puternică. În cazul ovinelor adulte, greutatea corporală specifică rasei se încadrează între limitele 35 - 55 kg la femele și, respectiv, 53 - 78 kg la masculi, existând însă diferențieri evidente de la o varietate de culoare la alta. Valorile diferite ale greutății corporale sunt datorate îndeosebi arealului extrem de variat pe care-l ocupă această rasă prin ecotipurile și varietățile de culoare caracteristice. De asemenea, mai sunt datorate și condițiilor diverse de
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
doar fibrele mai groase Îpărulă prezintă în centrul acestora un canal medular foarte evident ce ocupă aproximativ ¾ din grosimea acestora. În cazul pufului, acesta a are o lungime mai mică, o finețe mai bună, un luciu intens și o mătăsozitate evidentă. Ambele categorii de fibre componente ale învelișului pilos sunt utilizate în vederea obținerii unor țesături călduroase și cu o estetică deosebită. Producția de lapte Este extrem de variabilă, fiind încadrată între limitele 150 și 280 l lapte obținut într-o perioadă a
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
situației din Vrancea. Astfel, proprietatea asupra zonelor economice ale satului era comună, însă teritoriile apropriate pentru uzul individual erau asimilate proprietății private, putând face chiar obiectul înzestrării de către un părintele a copiilor săi. Natura privată a unității de resursă devine evidentă în condițiile înăspririi regulilor de utilizare, prin impunerea de taxe sau limitări ale drepturilor de exploatare. Adunările obștești introduc astfel de reguli referitoare la aproprierea individuală asupra unităților de resurse pentru a ordona modul în care sunt exploatate resursele aflate
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
de lemnul trebuitor, fără a face vreo stricăciune sau a dărâma cu capre sau cu oi. Iar cele ce vor fi având păduri pe moșiile sale se vor întrebuința dintru ale sale” (apud Stahl, vol. I, p. 144). Este deja evidentă, în această fază, o creștere în putere a satelor față de confederație. Deși au existat întotdeauna nemulțumiri, acestea au fost rezolvate prin negocieri repetate la nivelul confederal. Însă, în episodul descris mai sus, satul Poenari respinge judecata confederației și face recurs
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
cu sinceritate.“ Înainte de a scrie despre omul... nou, cu slugărnicie și sinceritate față de liberalismul economic, care, ca orice soluție interesată la problema materială a societății, este imperfectă și mai cu seamă părtinitoare (dar se erijează în postura soluției unice și evidente), intelectualul ar trebui să aibă modestia sublimă și naivă de a scrie poate nu un tratat întreg „despre privighetoare“, dar măcar rândurile în care cinstitul autor din veacul al XVIII-lea și-a dedicat mintea și energiile binelui public. Vanitatea
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
căpătâi, să trăim, și că nimic nu e mai presus de viață. A cui viață? Suntem ținuți în frâu prin frică, de parcă cine știe ce revelații am putea pătrunde și am strica nu știu ce ordine ascunsă. Suntem smintiți, da, însă altă șansă împotriva evidentei minciuni prin care suntem tratați nu există, spre a fi cât de cât copiii luminii spirituale. Nu suntem pregătiți pentru asta? Nu vom fi niciodată, în felul ăsta. Cu spiritul din mine gândesc toate astea (cu ce altceva?) împotriva spiritului
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
deschis ochii spre lume era folosită următoarea zicală atunci când venea vorba despre copii: Cine-i are, să-i trăiască Cine nu, să nu-i dorească. Credeți că are vre-un temei această zicere? Comparație Îngrijirea și ocrotirea progeniturilor sunt mai evidente la unele specii de animale decât la acele persoane care au doar chip de om. Transfer afectiv Când iubești fata, și casa mică și povârnită în care locuiește ți se pare frumoasă. Preferință Fata învățată și așezată este mai puțin
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
depărtarea de text. Mai convingător și mai apropiat de cititor pare Angelo Michievici în capitolele în care nu opera este vizată, ci biografia. Capitolul V, Caragiale și Caragiale (trimitere la cartea lui Florin Manolescu despre Caragiale-tatăl ) este scris cu o evidentă plăcere, ceva mai relaxat și mai cald decât hermeneutica rece a celorlalte capitole. Descoperim aici savoarea trasului cu ochiul, recompunerea unor detalii biografice puțin cunoscute, gustul pentru picanterii ce se pot identifica în operă. Câteva din subiectele atinse în acest
Decadentism la bani mărunți by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/9421_a_10746]
-
celorlalți oameni în carne și oase. Era adesea tentat să interpreteze astfel de chinuri personale ca pedepse cosmice sau divine de care suferea pe nedrept, care îl împiedicau să-și împlinească misiunea de savant." (p. 37) - mărturisește Douglas Allen. Este evidentă diferența dintre acel Eliade al anilor '30 din România și Eliade exilatul, Sorin Alexandrescu surprinzând transformările acestuia: "Tânărul revoltat, crezând fanatic în exprimarea convingerilor până la capăt, chit că puteau răni oamenii (vezi cazul Iorga), se maturizase într-un savant occidental
Omul Eliade by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/9431_a_10756]
-
containerelor transportate cu orice mijloc de transport se efectuează potrivit normelor prevăzute pentru controlul vagoanelor acoperite. Secțiunea 4 Declararea mărfurilor și prezentarea acestora pentru vămuire Articolul 30 Mărfurile intrate în țară se înscriu imediat de organele vamale în registrele de evidentă, pe baza documentelor de însoțire. Pentru mărfurile destinate exportului cele în tranzit, Direcția Generală a Vămilor poate stabili norme de evidentă simplificate. În lipsa documentelor de însoțire, înscrierea mărfurilor se face pe baza constatărilor organelor vamale sau a altor documente prezentate
DECRET nr. 337 din 26 noiembrie 1981 privind aprobarea Regulamentului vamal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106581_a_107910]
-
prezentarea acestora pentru vămuire Articolul 30 Mărfurile intrate în țară se înscriu imediat de organele vamale în registrele de evidentă, pe baza documentelor de însoțire. Pentru mărfurile destinate exportului cele în tranzit, Direcția Generală a Vămilor poate stabili norme de evidentă simplificate. În lipsa documentelor de însoțire, înscrierea mărfurilor se face pe baza constatărilor organelor vamale sau a altor documente prezentate organelor vamale de cei interesați, din care să rezulte mărfurile care urmează să fie supuse vămuirii. Articolul 31 Declararea mărfurilor și
DECRET nr. 337 din 26 noiembrie 1981 privind aprobarea Regulamentului vamal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106581_a_107910]
-
iau în evidență de întreprinderea de transport și expediții care le primește în portul sau terminalul de destinație. Articolul 35 Declararea mărfurilor la import sau tranzit se face în termen de 5 zile de la data înscrierii mărfurilor în registrul de evidentă, prin depunerea declarației vamale însoțită de documentele necesare. Termenul de depunere a declarației vamale, în cazul mărfurilor transbordate din vagoane de cale ferată cu ecartament diferit, se socotește de la data terminării operațiunilor de transbordare și cîntărire. Mărfurile sosite în țară
DECRET nr. 337 din 26 noiembrie 1981 privind aprobarea Regulamentului vamal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106581_a_107910]
-
minus dintre mărfurile și cantitățile efectiv descărcate de pe nave sau aeronave și mărfurile și cantitățile constatate la vămuirea efectuată în magazii sau pe cheiuri, organele vamale urmăresc plata taxelor vamale aferente de către unitatea gestionara, după care diferențele se scot din evidentele vamale; ... c) pentru diferențele în plus dintre mărfurile și cantitățile înscrise în manifestul încărcăturii și cele înscrise în declarațiile vamale de export, se rectifica manifestul încărcăturii sau declarației vamale de export, după caz, daca mărfurile în plus îndeplinesc condițiile pentru
DECRET nr. 337 din 26 noiembrie 1981 privind aprobarea Regulamentului vamal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106581_a_107910]
-
de acord a acestor documente. Dacă se constată că diferențele sînt urmare a violării mijloacelor de transport sau coletelor pe teritoriul Republicii Socialiste România, transportatorul este obligat să încheie un act constatator, în baza căruia aceste diferențe se scot din evidentele vamale, după ce transportatorul a achitat taxele vamale. Articolul 74 La transportul poștal, pentru diferențele dintre datele înscrise în documentele poștale și bunurile constatate la control, organele poștale încheie procese-verbale de constatare care se vizează de organele vamale. În baza proceselor-verbale
DECRET nr. 337 din 26 noiembrie 1981 privind aprobarea Regulamentului vamal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106581_a_107910]
-
achitat taxele vamale. Articolul 74 La transportul poștal, pentru diferențele dintre datele înscrise în documentele poștale și bunurile constatate la control, organele poștale încheie procese-verbale de constatare care se vizează de organele vamale. În baza proceselor-verbale diferențele se scot din evidentele vamale. Dacă se constată că diferențele sînt urmare a violării mijloacelor de transport sau coletelor pe teritoriul Republicii Socialiste România, se procedează potrivit art. 73 alin. 2, în acest caz taxele vamale achitindu-se de organele poștale. Articolul 75 Dacă la
DECRET nr. 337 din 26 noiembrie 1981 privind aprobarea Regulamentului vamal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106581_a_107910]
-
fără documente de transport se supun vămuirii pe baza unei declarații depuse de importatori organelor vamale, din care rezultă proveniență mărfurilor. Articolul 79 Pentru mărfurile declarate și prezentate la vămuire prin reprezentanți, aceștia transmit declarațiile vamale, însoțite de borderouri de evidentă, importatorilor sau exportatorilor, care au obligația să le păstreze și să le prezinte pentru control. Capitolul 2 Tariful vamal Secțiunea 1 Aplicarea tarifului vamal Articolul 80 Tariful vamal pentru mărfurile importate în Republică Socialistă România se aprobă prin decret al
DECRET nr. 337 din 26 noiembrie 1981 privind aprobarea Regulamentului vamal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106581_a_107910]
-
în vederea întocmirii formalităților vamale corespunzătoare noii destinații. Declarația vamală de antrepozitare constituie titlu executor pentru urmărirea taxelor vamale datorate. Articolul 116 Titularii de antrepozit sînt obligați să țină evidență bunurilor antrepozitate. Organele vamale au dreptul să verifice, oricînd consideră necesar, evidentele privind antrepozitarea și mărfurile antrepozitate. Articolul 117 Bunurile, inclusiv proviziile, descărcate de pe nave naufragiate sau avariate în apele naționale ori teritoriale ale Republicii Socialiste România se supun regimului de antrepozitare. Secțiunea 3 Transbordarea bunurilor Articolul 118 Transbordarea bunurilor aflate sub
DECRET nr. 337 din 26 noiembrie 1981 privind aprobarea Regulamentului vamal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106581_a_107910]
-
între o unitate vamală și sediul unităților beneficiare de import, pe baza aprobării și cu respectarea procedurilor stabilite de Ministerul Comerțului Exterior și Cooperării Economice Internaționale. Articolul 131 Organele căilor ferate române sînt obligate să prezinte, la cerere, organelor vamale, evidentele și informațiilor necesare referitoare la tranzitele vamale. Articolul 132 Declarațiile vamale de tranzit internațional prevăzute în convenții și înțelegeri la care Republică Socialistă România este parte înlocuiesc și produc aceleași efecte că și declarațiile vamale de tranzit. Articolul 133 Bunurile
DECRET nr. 337 din 26 noiembrie 1981 privind aprobarea Regulamentului vamal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106581_a_107910]