4,693 matches
-
se poate mai frumos, e „unul din puținii oameni cu care aș vrea să mă întâlnesc și pe lumea cealaltă.” Peste numai un an, Caragiale trecea pragul eternității. Zarifopol, un alt mare prieten, publică, în Adevărul literar și artistic, o evocare la douăzeci de ani de la moarte, în care-l vedem pe Caragiale fumând compulsiv, în ziua de iunie când avea să dispară (neverosimil, spune Zarifopol), optzeci de țigări. Pe creierul lui perfect alcătuit, după comentariul medicului legist, arterioscleroza se așezase
Caragiale și lumea lui by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3013_a_4338]
-
senzație a unei primejdii“. Dar și cu satisfacțiile, mici, dar reale, pe care le ofereau atunci filme ca Anna Zaccheo sau Balada Siberiei, ori lecturile adolescenței din care nu puteau lipsi Jules Verne sau Mark Twain, autori îndrăgiți ai vârstei. Evocarea obiectivă este atitudinea care susține tot ce are mai bun în ea cartea lui Virgil Tănase. Din păcate sunt și zone în care renunță la obiectivitate, alunecă în considerații despre moravurile literare, despre unii oameni ai scrisului pe care autorul
Roman biografic și de senzație by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3049_a_4374]
-
pitorescul anecdotelor și resping prin secimea ideilor. Un boem e savuros în conduită și lamentabil în concepție, iar ideile ce-i trec prin cap sunt infinit mai sărace decît întîmplările de care are parte în viață. Boema e obiect de evocare, nu temă de reflecție. Numai că Mihai Neagu Basarab procedează invers, făcînd doctrină în marginea scăpătaților de geniu, iar rezultatul este un volum de ingenioasă meditație pe seama unor figuri celebre din panoplia crîșmelor bucureștene. Ce frapează e că o temă
Scăpătați de geniu by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3052_a_4377]
-
ruga, așadar, să-i propuneți profesorului I.M. Rașcu, dacă va fi de acord, să evoce momente din activitatea sa de poet, redactor de reviste, portrete ale unor scriitori pe care i-a cunoscut și altele ca acestea. Poate scrie 8-10 evocări de câte 3 pagini dactilografiate. L-aș ruga să-mi scrie personal despre subiectele pe care le-ar avea în vedere. Primiți, vă rog, salutări cordiale. Const. Ciopraga [Tovarășului Petre Pascu, Strada Constantin Nacu, nr. 4, București, 13; Const. Ciopraga
Noi contribuții la bibliografia lui Const. Ciopraga by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4897_a_6222]
-
repede țara ce năvălea peste propriile hotare, au fost fără îndoială un ultim triumf asupra sa pentru Iosif.” (Lucian Blaga, Șt. O. Iosif. Zece ani de la moarte, în „Patria” (Cluj), an. V, 1923, nr. 128, p.1) Există în această evocare a lui Blaga o ipostază biografică a poetului Cântecelor ce ne amintește de starea sufletească a lui Mureșanu reîntors la Brașov, în ultima parte a vieții, după un calvar de corvoadă funcționărească la Sibiu: aceeași înnegurare sufletească, același autism social
Doi „soli ai Ardealului”: Șt. O. Iosif și Andrei Mureșanu by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3263_a_4588]
-
obișnuiește, descrieri ale ambianței în care convorbirile au avut loc, unele convenționale și sumare, altele bogate în detalii, sugestive scenarizări, cum este aceea consacrată „domeniului familiei Arghezi” de la Văcărești. Toate cele șapte convorbiri interesează măcar prin ceva, prin portretizări, prin evocări ale unor medii și epoci, prin reflecții în marginea unor evenimente, aspecte de mentalitate, originale interpretări ale unor fapte istorice, mărturisiri de sine câteodată contrariante, curioase. Politicianul liberal Istrate Micescu ar fi luptat, pe vremea Revoluției Franceze, presupune, „contra suveranității
Convorbiri actuale din 1935 by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3264_a_4589]
-
Chiar dacă editoarea primei versiuni postume, datând din 1998, a fost Cornelia Pillat, Monica Pillat și George Ardeleanu se întorc la structura ultimei ediții antume, datând din 1971, căreia îi adaugă un text inedit, „V. Voiculescu: biografie și portret” (în completarea evocării „V. Voiculescu la epoca genezei Povestirilor”), și o Addenda de interes documentar. Revenirea la structura ediției a II-a, ultima antumă, cu adăugarea unor inedite, a impus și menținerea în corpul volumului a unor texte care, integral sau prescurtat, apar
Dinu Pillat, istoric literar by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2984_a_4309]
-
pună accentele cuvenite, reliefând vectorii importanți ai spiritualității noastre în context european. Din sumar Sunt multe lucruri de citit în numărul 85 (nr. 4, 2013) al admirabilei „reviste a gândirii arestate”, MEMORIA. Întreg sumarul s-ar cuveni să fie semnalat: evocările despre Monseniorul Vladimir Ghika, despre doctorul Constantin Angelescu și despre Petre Carp, datorate Micaelei Ghițescu; interviul luat de Stelian Gomboș, în anul 2009, Părintelui Arhimandrit Iustin Pârvu, care a încetat din viață în vara acestui an; articolul amplu al Irinei
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3000_a_4325]
-
de citit se anunță volumul Ce a fost. Cum a fost. Paul Cornea de vorbă cu Daniel Cristea-Enache (Polirom), o autobiografie a profesorului Paul Cornea „provocată” de întrebările adresate de interlocutorul său. Despre aceasta, Livius Ciocârlie scrie: „Dincolo de o admirabilă evocare a părinților, răspunsurile trimise pe îndelete de Paul Cornea lui Daniel Cristea-Enache cuprind o analiză a vieții proprii și o meditație asupra ei. Preocupat cu precădere de motivele care l-au condus spre comunism, de felul cum a traversat diverse
Black Friday și cărți noi la Gaudeamus by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/3002_a_4327]
-
Descântecul - corolarul magicului de Emilia Coralia Pop, Câteva considerații privind situația ethnologiei românești de Vasile Avram, Prolegomene privind religia în Balcani - de John Nandriș (trad.: Nicolae Păuna Scheianu), Vremea. Magie meteorologică de Pamfil Bilțiu și Maria Bilțiu. Unele texte cuprind evocări ale unor momente de o tulburătoare frumusețe din viața satului românesc de altădată. Nicoară Timiș povestește cum erau "șezătorile de odinioară" la Borșa: " După ce cinau, fetele veneau la șezătoare. Unele cu caiere de lână ori de cânepă, altele cu cosăle
Folclor din timpul comunismului și nu numai... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/14853_a_16178]
-
exotism demersul este fenomenologic: Petru Creția nu procedează inductiv, de la formele atestate istoric ale exotismului la concept, ci pornește de la definirea esenței exotismului pentru a cerceta apoi în ce măsură realizările concrete ale acestuia epuizează ,,universalitatea virtuală a conceptului". Nu descrierea sau evocarea unor lumi și locuri îndepărtate în spațiu sau timp este, ne arată Creția, exotismul, ci spiritul în care ele sînt gîndite. Aceia pentru care ,,interesant e omul în universalitatea sa, peisajele și obiceiurile de departe... sînt doar un fel de
Petru Creția ca filosof by Petru Vaida () [Corola-journal/Imaginative/14876_a_16201]
-
trebuie deci s-o înlăturăm din capul locului. Nu va fi vorba despre momentele involuntar caragialești consumate în incinta parlamentului, ca - de pildă - o digresiune istorică (se poartă mult digresiunile istorice) despre fuga lui Dimitrie Cantemir în... Uniunea Sovietică; sau evocarea unei catastrofe din Valea Jiului, "la care a participat și dl deputat Ion I. Brătianu"; sau admonestarea în acești termeni a unui interlocutor cam agresiv: "Intervențiile pe ton ridicat vă rog să le faceți în scris!" Și așa mai departe, și
Caragiale în parlament by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/14933_a_16258]
-
mai degrabă, un auxiliar de ordonare a lecturii și o formă de descongestionare a materialului cuprins în cele 400 de pagini ale cărții. Alte posibile criterii de selecție a textelor (cel cronologic, sau cel al speciei publicistice căreia îi aparțin: evocări, portrete, recenzii, analize etc.) nu ar fi sporit cota de interes a cărții. Formula aleasă de Ioana Copil-Popovici este ideală pentru a stîrni interesul cititorilor. Ceea ce trebuie știut este, însă, faptul că volumul trebuie citit în întregime, fiind posibil, ba
Spectacolul democrației by Tudorel Urian () [Corola-journal/Imaginative/15003_a_16328]
-
unor personalități nici astăzi cunoscute, cum ar trebui: regizorul de teatru Armand Pascal (cumnat cu Fundoianu), scenaristul și realizatorul de film Henri Gad, cel implicat anterior în "bătălia" pentru Jocul ielelor, înfocat aliat al lui Camil Petrescu. Aglomera argumente în evocările sale, parcă vroia să se asigure că rămâne intactă galeria precursorilor, ferită de eroziunea timpului și, mai ales, de contestări necuvincioase, izvorâte din ignoranță. Deși apologia era exclusă din capul locului, fiind detestată de protagoniștii mișcării, totuși, treptat, se cristaliza
Centenar Sașa Pană: Cele mai vechi amintiri by Geo Șerban () [Corola-journal/Imaginative/14929_a_16254]
-
ar ajunge la conștiința lor, poate că ar lua măsurile necesare pentru a face imposibilă repetarea în viitor a unor crime politice monstruoase de genul celor săvârșite după război de partidul comunist și de Securitate. Tatiana Slama-Cazacu semnează o impresionantă evocare a tatălui său, avocatul George Slama, care, arestat în 1950, a murit în detenție, în 1954, după ce a fost supus unui regim de exterminare. Memorialista își aduce aminte, printre altele, cum, tânără fiind, s-a dus cu mama ei la
Ce ar trebui să citească oamenii politici by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/15302_a_16627]
-
Pepene!", "pînză", "jimblă", "bumbac", "prin noi înșine", de regulă explicate cititorului german, ortografierea lor pe alocuri ciudată amuzîndu-l însă pe cunoscătorul limbii române. Mama lui își amintește de negustorii de legume cu coșul pe cap strigînd: "Aaardeiradicidelunecartofi...". Amestec reușit de evocare și reportaj, conceput pe două planuri, al trecutului și al prezentului, evocînd Bucureștiul văzut cu ochii familiei (în special ai mamei) care a locuit aici 14 ani și ai autorului care stă o săptămînă, scris cu vădită simpatie, romanul lui
Un nou roman despre București by Mircea M. Pop () [Corola-journal/Imaginative/15328_a_16653]
-
Horia, Virgil Ierunca, Eugeniu Coșeriu, Sever Pop, George Racoveanu, Basil Munteanu, Eugen Lozovan, Paul Popescu, C.V. Gheorghiu, Ion Popinceanu, Ștefan Teodorescu, Octavian Buhociu, Ion Negoițescu, Grigore Gafencu, Ioan Cușa, Principele Nicolae, mulți, foarte mulți doar pomeniți sînt, în portrete și evocări sau în confesiunile din epistole, inimile care nu s-au otrăvit, asigurînd, în diaspora, sîngele necesar funcționării unui "plămîn în plus" de care avea nevoie cîmpul cultural din țară: un inventar de valori abia acum restituite și toată amărăciunea consemnării
Plămînul în plus by Ioan Holban () [Corola-journal/Imaginative/15349_a_16674]
-
sfînt; cîte și mai cîte, ale lumii românești, din țară și din diaspora, dar și ale fiecăruia în parte, de aici și aiurea, nu încap în aceste pagini care încep, din nefericire, cu "ce-ar fi fost dacă". Portretele, povestirile, evocările, confesiunile, scrisorile și, nu în ultimul rînd, arhiva fotografică reprodusă în Măsura urmelor restituie o afectivitate intensă care își apropie, deopotrivă, analiza, reconstituirea istorică, informația literară, judecata de valoare și de situare, dar și anecdota, ironia și lirismul. Locul lui
Plămînul în plus by Ioan Holban () [Corola-journal/Imaginative/15349_a_16674]
-
Martinescu se manifestă altfel, mai personal, dacă pot spune așa, are un umor irezistibil atât în comentarii, cât și în conversațiile cu prietenii, nu e lipsit de patetisme, de truisme, paradoxuri, idilisme și idealisme, fraze moralizatoare, dar și găselnițe extraordinare, evocări impresionante (vezi evocarea lui Vianu și a lui Eugen Ionescu), aforisme, considerații iconoclaste sau închinări la idoli precum Malraux sau Camus, teribilisme, infatuări sau modestie exagerată, conștiința ratării și a valorii, zădărnicii ale vieții, tristeți și oboseli, consemnări ale necazurilor
Utopia autenticității by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Imaginative/15348_a_16673]
-
altfel, mai personal, dacă pot spune așa, are un umor irezistibil atât în comentarii, cât și în conversațiile cu prietenii, nu e lipsit de patetisme, de truisme, paradoxuri, idilisme și idealisme, fraze moralizatoare, dar și găselnițe extraordinare, evocări impresionante (vezi evocarea lui Vianu și a lui Eugen Ionescu), aforisme, considerații iconoclaste sau închinări la idoli precum Malraux sau Camus, teribilisme, infatuări sau modestie exagerată, conștiința ratării și a valorii, zădărnicii ale vieții, tristeți și oboseli, consemnări ale necazurilor bătrâneții; adică tot
Utopia autenticității by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Imaginative/15348_a_16673]
-
Tita Chiper Evocarea cuiva atît de apropiat, ca Alexandru Ivasiuc, ar trebui să încapă într-un singur cuvînt, izbucnind cu forța resurecției ce dezvăluie întregul în lumina unei fracțiuni de secundă. Pentru el, omul mereu în mișcare și în contradicție interioară, cuvîntul cel
Alexandru Ivasiuc - inedit by Tita Chiper () [Corola-journal/Imaginative/15478_a_16803]
-
id est care certifică nenumăratele tribulații, frămîntări, așteptări ratate, iluzii destrămate, adică diagrama dureroasă a unei anevoioase deveniri. Cît de departe sîntem de frivolitatea unor ,memorii" precum cele semnate de Nina Cassian, hetaira socialistă care și-a împărțit condeiul între evocarea (în surdină!) a numeroaselor d-sale oportunisme și cea (,clamoroasă!") a tot atît de numeroaselor d-sale amoruri, într-o dulce cursivitate a prilejurilor din care se înfrupta din plin într-o epocă neguroasă (în treacăt fie menționată atenția, pe
Adevărul unui "fals exercițiu" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11093_a_12418]
-
contradictorii nu se datora unor capricii ale firii, deși uneori interveneau și ele, ci acelei agitații interioare, dominată de stări depresive, de insatisfacții, de apăsarea unor clipe de derută, realitate pe care am evidențiat-o cu consecvență. Trec acum la evocarea unor întâmplări care au avut loc spre sfârșitul lui 1982 și care acoperă, în desfășurare, aproape ultimii trei ani din viața lui Ion Frunzetti, ani de o relevanță cu totul neașteptată. Se împlineau o sută de ani de la moartea lui
Însemnări pe marginea volumului lui Mihai Pelin "Deceniul prăbușirilor (1940-1950)" (II) by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11100_a_12425]
-
metodologic al spiritualiștilor). Împărtășindu-ne din experiența dialogurilor pe care le-a realizat cu foști lideri comuniști, cercetătoarea ne și spune că "un dialog cu un fost lider comunist se întreține și se alimentează prin recursul continuu la surse conexe. Evocarea altor surse istoriografice - mai ales a unor informații inedite provenite din arhive - este continuă. Astfel, metoda interviului nestructurat se îmbină cu metoda biografica și cu aceea a studiului documentelor de arhivă, rezultatul fiind o biografie a interlocutorului și totodată o
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
este binevenit și în bună parte inedit. Dar sub raportul analizei valorice episodul e derizoriu, el nu lasă în urma lui nici un câștig pe care istoria artei propriu-zis legionare să-l fi putut înregistra și transmite posterității. Discrepanța dintre realitate și evocarea ei literară nu se impune cititorului, tocmai datorită fenomenului invocat în paragraful precedent. Cazul Ion Frunzetti" ne este oferit spre lectură foarte la începutul cărții, chiar înainte de capitolul intitulat , Legiunea și artele"; ceea ce mi se pare semnificativ sub raportul ponderii
Deceniul prăbușirilor (1940-1950) by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11189_a_12514]