2,039 matches
-
său de viață va căpăta fizionomia tipică omului social. Prin urmare mediul prin influențele sale vor determina aspectul fizic, structura psihică și comportamentală, starea de sănătate, evoluția În plan spiritual și social, longevitatea etc., toate Însă ca rezultat a interrelației evocate mai sus. În cadrul acestora, starea de sănătate ocupă locul central, ea condiționând În bună măsură celelalte aspecte și nu Întâmplător se spune că „sănătatea este expresia calității vieții”. Iată deci că sănătatea depășește cadrul strict individual, extinzându-se și asupra
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
luminii, deziderat Îndeplinit prin delimitarea unei case mai mici (cameră, sau casa cea mică) În cadrul casei mari, spațiul căutat intuitiv pentru concepție și dorit de muribund. Aspectul intimității spațiului familial diminuă treptat pe măsură ce ne Îndepărtăm de spațiul de maximă intimitate evocat mai sus, dar fără să-și piardă valoarea simbolică. Ușa, fereastra, prispa, curtea și grădina, poarta și gardul, În sfârșit ulița, sunt tot atâtea elemente ale spațiului familial ce țin de casă, ce-și găsesc un loc bine definit În
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
eliberare promisă de un peisaj idilic, (cvasisămănătorist!): „Și am vrut amândoi bisericuța mică și albă din sat / așa simplu, cum ar vrea un copil bun o jucărie” - e afirmată decis: „Vreau să rătăcesc dincolo de mâhniri”. Iar acest „dincolo” e ținutul (evocat și mai târziu în creația sa) copilăriei ca spațiu al existenței fruste, elementare, păstrând ceva din prospețimea unor „priveliști” ale lui Fundoianu: Vino, vom merge la Soveja în munți. Acolo, trecutul meu ca într-un cufăr vechi o haină albă
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
sunt prea timizi sau corecți pentru a fura. Este, de asemenea, mai bine ca cet]tenii s] nu fie judec]torii propriilor cazuri în aceste chestiuni, mai ales acolo unde poate fi invocat] violență. Conceptele de corectitudine, dreptate și bine, evocate aici, sunt cu sigurant] aceleași care opereaz] și în contextul familal sau în altele mai intime. Ceea ce afirm] Nagel despre imposibilitatea analiz]rii unui sistem de taxare că reprezentare a cumul]rii unui num]r mare de acte individuale care
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Revista deține o serie de rubrici interesante, ca „Omnia”, „Cronica științifică”, „Cărți”, „Rubrica matematică”. Se publică multă literatură originală, dar și traduceri din Horațiu, Byron, Leconte de Lisle, Jean Moréas, Petrarca ș.a. Despre asociația absolvenților liceului scrie C. Noica, este evocată personalitatea lui Spiru Haret, se inserează comentarii despre literatura contemporană. Merită amintite articolul lui Dinu Pillat intitulat Evoluția nuvelei în literatura română, o analiză privind teatrul lui Lucian Blaga iscălită de Al. Dragomirescu-Baranga și portretul Lucian Blaga de Vera Popovici
VLASTARUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290612_a_291941]
-
formale - nu atât printr-o atenție specială acordată imagologiei, cât prin sugestiile metodologice, tehnicile și conceptele care pot fi aplicate În studiul alterității; teoria relațiilor internaționale, studiul opiniei publice și al propagandei - În măsura În care aceste domenii nu sunt acoperite de disciplinele evocate mai sus, aparținând științelor politice. În fața acestui redutabil arsenal pluridisciplinar, principala dificultate de ordin epistemic și metodologic a imagologiei comparate o constituie realizarea efortului transdisciplinar și de sinteză necesar unificării unor optici, metode și concepte atât de diferite, care se
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
judecă lucrurile și istoriografia actuală, În special istoria mentalităților. Deși se Întâlnește, În mod paradoxal, cu pozitivismul, prin reacția de respingere vehementă a oricărei filosofii a istoriei, demersul istoriografic al istoriei mentalităților subîntinde, implicit, un răspuns original la problema teoretică evocată, răspuns care rezonează, de altfel, din punct de vedere al raportului imagine istoriografică versus cadru referențial, cu perspectiva relativismului epistemologic de care aminteam anterior. Astfel, nici istoricul mentalităților nu are În vedere studiul unei realități istorice imuabile, ci specificul unei
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
ecumenice și a atenției acordate literaturilor de mică audiență, respingea, de asemenea, studiul imaginilor În favoarea relevării analogiilor structurale, născute În absența contactelor și explicabile tot prin factori morfopoetici, formali, ținând de natura specificității și „imanenței” literare. Privite din afară, contestările evocate pot fi puse, În fond, pe seama vocației multidisciplinare a studiului alterității, constituindu-se astfel Într-un argument suplimentar În favoarea depășirii limitelor impuse imagologiei de către istoria literară și a articulării sale Într-o disciplină mai complexă. Era firesc Însă ca prea
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Dar nici ultimul autor menționat nu a reușit să se Îndepărteze prea mult de Iorga XE "Iorga" sau Berindei, În pofida faptului că a Încercat să teoretizeze, pe larg, conceptul de imagologie. Se poate aprecia așadar că lucrările de genul celor evocate mai sus nu au reprezentat contribuții imagologice propriu-zise, cu singura observație că Iorga sau Panaitescu XE "Panaitescu" se situau la nivelul metodologic și conceptual al istoriografiei universale contemporane lor, În timp ce Dan Berindei, de exemplu, nu poate fi socotit, la acest
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
insatisfacția, evident, tot atât de nemeritată, dar previzibilă, provocată de injuriile proferate la adresa neînsemnatei mele persoane În spațiul pitoresc al vieții publice autohtone. După cum se vede Însă, precum Bourbonii la 1815, nu am uitat nimic și nu am Învățat nimic În urma pățaniilor evocate. Ca urmare, voi readuce articolul meu În atenția cititorilor acestei cărți, nutrind convingerea că ideile sale sunt Încă actuale. Pentru o mai bună sistematizare a materialului, acesta va fi structurat În patru părți distincte: mai Întâi, el prezintă o serie
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
suspectată că oferă o imagine prea statică, Încremenită În modele de morală și de comportament de o prea mare generalitate, străine de tensiunea evoluțiilor politice sau sociale. În realitate Însă, această aparentă discrepanță provine din faptul că modalitățile de analiză evocate surprind niveluri și ritmuri diferite ale structurii și dinamicii sociale. În timp ce istoria socială și politică a comunităților sătești Înregistrează fenomenele plasate sub semnul evenimentului și al conjuncturii, istoria sentimentelor și a mentalităților e o istorie a duratei lungi, dând mărturie
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
cu greu putea fi distins, era marcat de o puternică propensiune spre căsătorie, venită, pe de o parte, din direcția mentalității țărănești, iar pe de altă parte, din cea a mentalităților specific ecleziastice proprii tradiției ortodoxe. Consecința logică a situației evocate era aceea că, atunci când realizarea idealului matrimonial era interzisă de instituția celibatului, exista posibilitatea ca preotul „unit” să se refugieze În legături nelegitime și În imoralitate. Desigur, trebuie precizat faptul că această stare de lucruri nu se datora atât instituției
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
dintre sexe, șansele limitate de alfabetizare ale femeilor, În raport cu cele ale bărbaților. În realitate Însă, mai important este faptul că posibilitățile de instruire școlară oferite femeilor de politica tereziană și iosefină au avut efecte remarcabile, de profunzime, iar procesele Înnoitoare evocate mai sus se originează, adeseori, tocmai În această explozie a frontierelor alfabetizării feminine. Era pentru prima dată În istoria românilor când femeile aveau acces la Învățătură În proporții de masă. Iar În ceea ce privește problema procentajelor de școlarizare, inferioare celor masculine (situație
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
dintre monarhii austrieci și româncele ardelence, conflicte, contradicții și durități care nu mai au nimic de a face cu luminile rațiunii și modernității, ci par a fi desprinse dintr-o adâncă noapte medievală. Cu prilejul aceleiași treceri imperiale prin Banat (evocată mai sus) din anul 1768 În focul conflictelor cu turcii, suveranul se confruntă În satul Cutrița cu nesupunerea românilor, care trec uneori de partea inamicului și colaborează cu trupele otomane. Reacția violentă a monarhului stropește acum cu sânge efigia imaculată
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
la o lectură superficială, am fi tentați să credem că și ardelencele din evocarea lui G. Pop XE "Pop" Îi fac monarhului o primire plină de efuziune. În realitate, se simte acum că, În spatele rândurilor, entuziasmul e simulat, iar primirea evocată nu reprezintă decât o regie spectaculoasă, o punere În scenă lipsită de fiorul spontaneității. Decorul destinat descinderii imperiale, marcat de o artificialitate de cea mai autentică factură neoclasică (populat cum era cu grații feciorelnice, cununi de laur și arcuri triumfale
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
diferențelor și a intereselor concurente care Îi opuneau, se poate trage concluzia că românii și maghiarii au realizat, până la urmă, o veritabilă performanță din punctul de vedere al bunelor sentimente nutrite față de celălalt. Se observă Însă faptul că ambele interpretări evocate mai sus, atât de diferite, ba chiar contradictorii În morala lor, au fost construite plecându-se de la același set de fapte istorice acceptate. Acest lucru confirmă Încă o dată, dacă mai era nevoie, ipoteza potrivit căreia reconstituirea „realității istorice” rămâne o
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
și o trăsătură care ține de origine, se moștenește istoric. Cele două aspecte (politica și istoria) se leagă strâns, se luminează reciproc, pe firul acestei logici specifice de caracterizare a celuilalt. Realitățile geografice contează mai puțin, În raport cu cele două elemente evocate, considerate prioritare. Maghiarii, deși situați geografic mai aproape de centrul Europei decât românii, nu pot fi considerați „europeni” veritabili, datorită atitudinii lor politice „barbare”, care se explică Însă și În lumina originii asiatice a acestora. Din acest punct de vedere, ei
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
și ucise cu o cruzime nemaipomenită”. În mod semnificativ, consemnarea unor asemenea fapte poate fi Întâlnită nu doar În cazul contemporanilor excedați de panică și zvonuri senzaționale, ci și la istorici profesioniști de talia lui Horváth sau Kőváry. Ambii istorici evocați insistă și asupra caracterului religios al răscoalei, ilustrat de uciderea preoților catolici, de profanarea bisericilor și convertirea În masă a maghiarilor a căror viață era cruțată. Toate aceste aspecte subliniate de autorii amintiți au funcția de a evidenția, Într-un
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
mai aspre, prizonierilor fiindu-le interzis să dețină hârtie, cerneală și condei. În această situație, el Își cere scuze pentru faptul că lista deținuților maghiari din fortăreața respectivă, pe care o prezintă În aceste anexe, este incompletă, tocmai datorită restricțiilor evocate. Chiar și această listă, afirmă Dálnoki, a fost salvată doar printr-un subterfugiu, ascunsă fiind sub Învelitoarea de piele a ploștii sale, pe care a putut să o ia cu sine din Închisoare, după eliberare. În acest fel, a reușit
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Din accepțiunea discutată se conturează o primă trăsătură de alteritate proprie imaginii frâncului: acesta este vestic, apusean față de plasarea noastră răsăriteană, este altceva, diferit și Îndepărtat, sub raportul unei percepții spațiale și geografice elementare. A doua accepțiune, indisociabilă de cea evocată anterior, este aceea de „catolic”. Într-o altă definiție consemnată lexicografic, „frânc” Îi desemnează pe toți cei care sunt catolici și se supun Bisericii latine. Această accepțiune prezintă o puternică sinonimie cu termenul „lătin” sau „letin”, prezent de asemenea În
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
sa la o entitate „supranațională” comună tuturor frâncilor, romanică. În schimb, nu am sesizat, la nivelul mentalității populare, vreo identificare a românilor cu „frâncul” pe linia apartenenței comune neolatine, deoarece acesta se individualizează categoric, În raport cu românii, prin mărcile de alteritate evocate. Totodată, el este delimitat și față de catolicul aflat În proximitate, maghiar, german sau polonez. Aceștia nu vor deveni niciodată frânci, după cum nici un alt popor occidental necatolic sau neromanic (În măsura În care informații referitoare la el vor intra mai târziu În imaginarul social
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Îndeosebi prin detaliul concret și amănuntul revelator. Numeroasele detalii oferite au darul, prin excelență, de a mișca publicul țărănesc, atent la o relatare cât mai concretă, familiară, care Îi permite ascultătorului să se imagineze pe sine Însuși În postura celor evocați. De exemplu, Într-o circulară se amintește Întâmplarea unui crâșmariu, care au fost murit, zăcând mort În casă și amărâta lui văduvă de supărare și de amar bolnavă, cât și de suspinurile săracilor prunci Împrejurată zăcea, neputând muia și domoli
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
unde m-am divertit sau, cum să zic, Întreținut foarte bine”) din aceleași motive turistice. Pe lângă „divertire” (termenii Înșiși sunt semnificativi), el vizitează și Palatul dogilor, desigur, fără vreo motivație culturală mai Înaltă, ci prin prisma curiozității generate de mentalitatea evocată. Este un tip de receptare a Italiei, poate, mai sărac În implicații culturale, dar mult mai adecvat spiritului modern și noilor modalități de petrecere a timpului liber. 8. Viață cotidiană, climă, plasare În spațiu Alte aspecte ale interesului ardelean față de
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
aceeasi rimà, laitmotivic, envoi-ul că supliment al lor avînd și el aceeași rimà, a poziției a. În rondel, retoricile clasice distingeau trei momente ale dezvoltàrii subiectului, corespunzàtoare fiecàrei strofe din primele trei: al viziunii percepute, al viziunii amintite, al viziunii evocate. Structurarea dezvoltàrii temei poetice este pàstratà astfel și în ronset. Intrarea în subiect, tot că în cazul rondelului canonic, este abruptà în primul "catren" (adesea, sub forma unei interogații, ceea ce face ca versul final sà "deschidà" semantic poemul prin aceeași
[Corola-publishinghouse/Science/85096_a_85883]
-
activitate bioelectrică. Variațiile de potențial se culeg cu elctrozi montați pe pielea capului sau, în unele cazuri direct pe scoarța cerebrală. Aceste potențiale sunt înregistrate și amplificate obținându-se electroencefalograma (EEG). Activitatea bioelectrică a creierului cuprinde două părți: 1) activitatea evocată, care apare în urma stimulării receptorilor senzitivi; 2) activitatea spontană, care este activitatea obișnuită. Undele de pe EEG prezintă diferite forme, durate, frecvențe și amplitudini. Acestea au fost clasificate în unde ∆,,,, θγÎα primele corespunzând activității normale iar celelalte unor stări patologice și
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]