4,165 matches
-
agresivă la frustrare (uciderea unei alte persoane) ar fi putut fi adaptativă în EEA (de exemplu, îți redobândeai poziția socială în grup), dar este dezadaptativă în mediul post EEA (de exemplu, ești încarcerat). O anumită structură cognitivă, rezultat al procesului evolutiv, este afectată. Altfel spus, mecanismele patogenetice implicate în apariția tabloului clinic sunt modificări patologice ale unor structuri care, prin outputul lor, au favorizat rezolvarea unei probleme adaptative în EEA; aceste modificări generează astăzi tabloul clinic. Așadar, dacă în prima variantă
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
ea să fi apărut datorită șansei. 2) Structura cognitivă a asigurat rezolvarea unor probleme adaptative în EEA, corelând astfel cu fitnessul. Modul în care depresia a favorizat rezolvarea unor probleme adaptative este descris mai jos. 3) Are caracteristicile unui design evolutiv: a) Are o structură complexă care a rezolvat probleme adaptative specifice în EEA. Simptomele depresiei trebuie să fi ajutat la rezolvarea problemelor adaptative în EEA. Analiza acestor simptome arată însă că, în general, funcționarea cognitivă este afectată în depresie (performanțe
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
aceste structuri cognitive funcționează. e) Nu se identifică și/sau reduce la aplicarea structurilor generale ale modelului social standard la conținuturi specifice. Observăm din analiza efectuată că dintre cele cinci criterii (a-e) pentru ca ceva să fie considerat un design evolutiv, doar ultimele trei sunt satisfăcute (c-e). Primele două sunt satisfăcute parțial. Analiza generală sugerează că depresia nu este o adaptare fixată în specie. În acest condiții ea poate să fie: (1) o adaptare parțială; (2) un zgomot; și/sau
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
astfel de posibilitate. 2) Structura cognitivă a asigurat rezolvarea unor probleme adaptative în EEA, corelând astfel cu fitnessul. Modul în care aceste structuri cognitive au asigurat rezolvarea unor probleme adaptative a fost descris mai sus. 3) Are caracteristicile unui design evolutiv: a) Are o structură complexă care a rezolvat probleme adaptative specifice în EEA (vezi analiza de mai sus). b) Constituie o caracteristică a speciei. Într-adevăr, prezența cognițiilor iraționale este o constantă a subiectului uman, indiferent de cultură. c) Se
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
Ideea fundamentală (vezi Sefcek et al., sub tipar) este că comportamentul sexual (de exemplu, patternurile sale: monogamie, poligamie, poliandrie, poliginie etc.; preferințele pentru: abilități parentale, fertilitate etc.; strategiile de împerechere: pe termen scurt, lung sau mixt), ca rezultat al procesului evolutiv, este în strânsă legătură cu factorii de mediu (de exemplu, resursele existente, încărcarea patogenă, rata bărbați/femei etc.). Diferențele psihologice dintre sexe (vezi Archer, 1996; Sefcek et al., sub tipar) sunt explicate ca fiind consecințe evolutive ale selecției sexuale și
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
ca rezultat al procesului evolutiv, este în strânsă legătură cu factorii de mediu (de exemplu, resursele existente, încărcarea patogenă, rata bărbați/femei etc.). Diferențele psihologice dintre sexe (vezi Archer, 1996; Sefcek et al., sub tipar) sunt explicate ca fiind consecințe evolutive ale selecției sexuale și ale conflictului dintre strategiile reproductive diferite ale bărbaților și cele ale femeilor. Coroborând toate aceste componente, accentul nu se pune doar pe diferențele dintre sexe, ci și pe variațiile în cadrul aceluiași sex. Nu insistăm mai mult
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
însă, s-a avansat ipoteza (vezi Buss et al., 1998) că limbajul nu este o structură adaptativă, ci un spandrel. El ar fi, așadar, un artefact al unui creier mare (structură adaptativă), care a dobândit apoi funcție adaptativă în procesul evolutiv. Emoție Emoțiile sunt conceptualizate ca structuri cognitive, de prelucrare informațională, care au funcția de a coordona acțiunea celorlalte structuri cognitive (Cosmides și Tooby, 2000). Așa cum spuneam anterior, arhitectura minții umane este formată dintr-un număr foarte mare de structuri cognitive
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
simplu și mai facil (de exemplu, nu mai trebuie să vânăm, ci mergem la magazin!). Această combinație poate duce la apariția obezității. A) Anorexia nervoasă. Anorexia (individul refuză să mențină un minimum de greutate normală) a fost asociată cu mecanismele evolutive. Astfel, în EEA, în cursul perioadelor dificile, când hrana era puțină, nu era adaptativ să mănânci tot ceea ce era disponibil, fiindcă trebuiau făcute rezerve și hrana se distribuia întregului grup. Prin urmare, capacitatea de a „nu mânca” putea fi importantă
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
referitoare la intențiile, dorințele, emoțiile, credințele și atitudinile celorlalți, observând comportamentul lor în situații specifice. Altfel spus, ipoteza evoluționistă este că structura cognitivă de citire a minții este fundamentală în interacțiunile umane și, în consecință, ea este rezultatul unui proces evolutiv. În cazul copiilor suferinzi de autism, această structură este afectată. C) Tulburările de personalitate Tulburările de personalitate sunt considerate efectul unor structuri cognitive adaptative pentru EEA (prin strategiile generate - vezi tabelul 3.2. - se favoriza rezolvarea unor probleme adaptative) care
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
deocamdată necunoscută) este prezent în diferite locații în genomul uman, în aproape 24 gene diferite, active mai ales la nivelul neuronilor din cortex. Așadar, mecanismul duplicației pare să joace un rol important în emergența unor gene noi. Un alt mecanism evolutiv pare să fi fost înlocuirea unui fragment al unei gene cu o parte aparținând altei gene. De exemplu, gena SIGLEC-11, prezentă și la om, și la cimpanzeu, a fost înlocuită doar în partea inițială cu un fragment al genei SIGLEC-16
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
ale muncii / 29 Piața și mimurile ei / 37 Anexă. Despre polisemia banilor (G. Althabe) / 46 Capitolul 2. Întreprindere și mondializare (M. Selim) / 53 Delimitări / 53 Antropologia în fața muncii / 56 Ancheta etnologică în întreprindere / 59 Orientări / 70 Încleștări ideologice / 73 Problematici evolutive / 73 Etnicizarea întreprinderii și culturalizarea pieței / 81 Interogații în fața mondializării / 92 Capitolul 3. Industrializare, dezindustrializare (L. Bazin) / 101 (Dez)Învestiri etnologice / 102 Alterizare și folclorizare / 104 O scenă știintifică incertă / 111 Prospecții / 118 Munca și cartierele: conjugarea și disjuncția lor
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
contemporane, o încurajare intelectuală în fața dificultăților metodologice intrinsece care impun, pentru a fi mai ușor stăpânite, înmulțirea studiilor riguroase în contexte culturale contrastante, permițând în același timp un progres în plan epistemologic și în cunoașterea realității sociale. Încleștări ideologice Problematici evolutive* Antropologia urbană care privește atât studiul cartierelor specifice, cât și modurile de excludere în cartierele periferice, grupurile etnoculturale marginalizate, rudenia, schimburile comerciale etc. s-a dezvoltat considerabil în Franța în ultimele două decenii. Trebuie recunoscut că, din punct de vedere
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
problematice" din punct de vedere social (pentru a nu cita decât două exemple, protejarea împotriva SIDA a populației alohtone în sănătatea publică sau disidența suburbiilor cu majoritate alogenă). Dincolo de evidența esențialistă argumentată de nenumărate ori, reproducerea sub figuri variabile și evolutive a răspunsului "culturalist", căruia îi face ecou interiorizarea statutului cultural de către actorii aflați în poziție dominantă, nu-l poate lăsa indiferent pe antropolog; el observă astfel o alunecare deosebit de importantă când lucrează cu câmpuri marcate de "modernitate", precum întreprinderea, însă
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
ale lui I. L. Caragiale au meritul de a deschide drumul prozei fantastice a secolului XX pentru Mircea Eliade și Vasile Voiculescu. 2.2. Operele fantastice În legătură cu constituirea viziunii fantastice la I. L. Caragiale se poate discuta de existența unui semnificativ proces evolutiv, o trecere de la simplu către complex. După ordonarea analizei în funcție de criteriile impuse de această evoluție, ajungem la calificări, concludente, capabile să reliefeze varietatea originalității care caracterizează fantasticul caragialian. 2.3.1. Primele apariții ale elementelor fantastice În prima fază, remarcăm
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
dezvoltat inițial ca ramură a psihoterapiei adultului, însă a cunoscut o serie de delimitări datorate cunoașterii mai profunde a dinamicii dezvoltării personalității. Posibilitățile de acțiune sunt mai mari la copil și adolescent datorită nefinisării mobilității structurii psihice și potențialului dinamic evolutiv, caracteristice vârstei, ale căror efecte maturizante și compensatorii pot completa acțiunea terapeutică. (Mitrofan, I., 2003)82. La această vârstă este posibilă corectarea unor mecanisme de apărare distorsionate, precum și deblocarea altora, eliminarea eventualelor stagnări, regresiuni, deviații în formarea personalității. După Jerom
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
statutul de membru într-un partid aflat la guvernare, relațiile de rudenie cu președintele sau cu principalii deținători ai puterii, mita și alte forme de corupție. Nu este deloc evident că astfel de criterii sunt mai bune decât criteriile dezvoltate evolutiv de către piețe, nici că ele generează mai multă egalitate; dimpotrivă, experiența arată contrariul. 14. Piețele se bazează pe principiul supraviețuirii celui mai adaptabil Ca și legea junglei, roșie la dinți și la gheare, legea pieței înseamnă supraviețuirea celui mai adaptabil
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
acest principiu se aplică evoluției sociale, însă, unitatea de supraviețuire este destul de diferită; nu este vorba de ființa umană individuală, ci de forma de interacțiune socială, cum ar fi un obicei, o instituție, o firmă, care este selectată în "lupta" evolutivă. Când o afacere dă faliment, ea "moare", adică acea formă particulară de cooperare socială "moare", dar acest lucru nu înseamnă, evident, că ființele umane care compuneau firma în calitate de investitori, de proprietari, de manageri, angajați și așa mai departe mor de
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
realizeze acest lucru. În acest fel, teoriile de început au tendința de a accentua un aspect al schimbării dezvoltarea tehnologică și economică drept criteriu cheie al evoluției. Mai recent, câțiva sociologi și antropologi au pledat pentru teoria multiliniară a schimbării evolutive. Potrivit acestei abordări, deși evoluția nu poate fi universală, există o tendință a societăților să evolueze către complexitate și adaptabilitate. Mai mult, deoarece fiecare societate pornește de la stadii diferite și se confruntă cu experiențe diferite, rezultatul procesului evolutiv este puțin
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
a schimbării evolutive. Potrivit acestei abordări, deși evoluția nu poate fi universală, există o tendință a societăților să evolueze către complexitate și adaptabilitate. Mai mult, deoarece fiecare societate pornește de la stadii diferite și se confruntă cu experiențe diferite, rezultatul procesului evolutiv este puțin probabil să fie uniform. În plus, aceasta se produce în moduri diferite și schimbarea nu este egală cu "progresul" așa cum era cazul cu multe teorii uniliniare; pe termen scurt, periodic, poate exista și o tendință de regres. Cu
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
din starea de rând și din mediul eclesial, precum și o parte din capitolul V. Moralitatea personajului feminin, respectiv subcapitolul Etica în universul diegetic boccaccesc și în cel chaucerian. Aceste demonstrații se fundamentează, ca demers teoretic, pe o viziune pozitivistă și evolutiv istorică asupra existenței, i. e. asupra rolului femeii în societate. Semnificația asupra căreia autoarea tezei insistă este cea a emancipării personajului feminin de „toate cutumele perimate” ale unei societați patriarhale, cu alte cuvinte: „Donna demonicata nu se situează la antipodul donnei
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
ca un vast curs de energie la care toți contribuie și din care toți se adapă. El se concentrează spre o asemenea energie, cum ar fi: calitatea, vitalitatea, viteza, cantitatea și direcția. Schimbările organizaționale sunt văzute ca fiind continue și evolutive și nu episodice, fiecare persoană este privită ca ființă În proces. Gândire și simțire Managerul artificial consideră că lucrul este primordial și, de aceea, managerul științific este forța Managerul natural crede că gândirea este importantă, dar simțămintele sunt principale, ele
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
în care reforma legislativă urmărește armonizarea dreptului român cu legislația internațională în domeniu. I.1. Scurt istoric asupra familiei În dreptul roman 1, cuvântul "famulus" însemna "rob casnic", familia fiind alcătuită din stăpânul capul familiei și toți robii care îi aparțineau. Evolutiv, termenul "familie" a fost folosit pentru a denumi un organism social, în care conducătorul ei avea autoritate absolută asupra tuturor membrilor soția, copiii și sclavii aflați în puterea sa. Capul familiei se numea "pater familias" și avea drepturi depline asupra
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
dispuși să se implice în susținerea și implementarea lui. Ca observație referitoare la schema de mai sus este aceea că banii se fac „navigând” prin schemă de jos în sus mai degrabă decât de la stânga la dreapta. 2.2. Modele evolutive ale procesului inovării Procesul de inovare este un proces complex, diversificat, care implică mai multe componente, faze și legături între acestea și care, s-a dovedit de-a lungul timpului a fi un factor critic pentru supraviețuirea și dezvoltarea întreprinderilor
Managementul inovării by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
din starea de rând și din mediul eclesial, precum și o parte din capitolul V. Moralitatea personajului feminin, respectiv subcapitolul Etica în universul diegetic boccaccesc și în cel chaucerian. Aceste demonstrații se fundamentează, ca demers teoretic, pe o viziune pozitivistă și evolutiv istorică asupra existenței, i. e. asupra rolului femeii în societate. Semnificația asupra căreia autoarea tezei insistă este cea a emancipării personajului feminin de „toate cutumele perimate” ale unei societați patriarhale, cu alte cuvinte: „Donna demonicata nu se situează la antipodul donnei
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
efectuează filme radiologice la 1, 5, 10, 15, 20, 30 de minute de către asistentul de la radiologie ( nr. de 6 radiografii). Contraindicații: urografia nu se efectuează în caz de insuficiență renală cronică și hepatică, boala Basedow, stări alergice, anemii hemolitice, T.B.C. evolutivă, colică. La femei nu se practică în a doua jumătate a ciclului. Examinarea se notează în foaia de observație cu semnătura celui ce a efectuat-o. Îngrijirea pacientului : Bolnavul va fi ajutat să se îmbrace, va fi condus la salon
Nursing, nefrologie, urologie şi transplant renal: manual pentru asistenţi medicali by Adina Covic, Elena Scor ţ anu () [Corola-publishinghouse/Science/1774_a_92276]