5,183 matches
-
care se înțelegea din faptul că se făcea foarte repede ba noapte, ba zi, deși regizorul, pe nume John Johnatan Johnson, de mult uitat de altfel, exagerase atât de mult, încât aveai senzația că trec mii de ani. Totul era exagerat. Această nebunie se opri brusc într-o zi extrem de însorită, când vântul încetă. Personajul se uită mirat în jur, cu ochii mijiți, apoi se culcă la loc. La un moment dat i se sculă pula și rămase așa, dreaptă, ușor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
acestei clădiri impresionante și ploioase care este Uniunea Scriitorilor din Jackson City, cu o valiză necunoscută apăsându-mi conștiința? Niciodată. Unde dispăruse tânăra? În valiza mea? Refuzam să accept. Nepotrivirea mea în această a doua ipostază era cu atât mai exagerată cu cât abia dacă trecusem de două ori în scurta-mi viață pe strada respectivă și cu atât mai mult cu cât nu aveam nici o legătură, repet, nici cea mai mică legătură cu lumea literară a micului orășel. Uram de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
vreodată n-ar putea să nu înnebunească de frică auzind acestea și n-ar putea suporta povara a ceea ce cred că sunt, îngemănându-se, capetele de acuzare împotriva tuturor celor care-au trăit cândva. Dacă n-aș fi convins că exagerez, aș crede că până și infernul cel mai aprig imaginat de oameni până astăzi e nimic pe lângă imensul grad de sofisticare pe care pare să-l fi atins întunericul odată cu dezvoltarea omenirii. Aș fi putut să fac atât de multe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
criticii nu întârzie. Gh. Adamovici care, în Poslednie novosti,1934, din 28 iunie, recenzează numărul 10 al revistei Cisla, unde apăruse prima parte a romanului lui Agheev, consideră că revista respectivă a descoperit un scriitor adevărat și apreciază, fără a exagera, că povestirea lui Agheev „emană un magnetism aparte cu care te cucerește definitiv“. D. Merejkovski, o personalitate proeminentă a exilului rus, intervine și el în revista varșoviană Meci (13-14 din 5 aug., 1934) cu un articol care depășește gestul unei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
neplăcut, de farmacie, care a dispărut imediat ce-am inspirat praful. Periuța s-a apropiat de cealaltă nară și eu am tras iar pe nas. Prinzând curaj, de data aceasta am prizat mult mai tare. Dar se vede că am exagerat, căci am simțit cum praful se lovește de cerul gurii. Înghițind din reflex, am realizat că o amărală grețoasă și intensă îmi umple gura de salivă. Observând că Nelly mă privește plină de interes, m-am străduit să nu mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
emblemă rufoasă o purta parcă În derîdere). „Dar ce va rămîne după noi, domnilor?“ va spune cu acel prilej cu jumătate de gură, ca pentru sine. „Scrisori de dragoste... Și facturi de hotel neachitate“, va striga celălalt. Lista nu era exagerat de lungă. De Las Cases: Mémorial de Sainte-Hélène (fără anul apariției; impresum, după toate aparențele, rupt); Schițe și anecdote ale Împăratului Aleksandr I, Moscova, 1826; Scrisorile lui M.A. Volkov către Lanski, Moscova, 1874; P.M. Bykov: The Last Days of
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
și Dunavățului se poate aprecia că în perioada prefeudală s-a păstrat populația autohtonă a cărei continuitate nu a putut fi pusă în discuție de populațiile migratoare. Populația slavă, spre exemplu, despre care au existat păreri 34 care i-a exagerat prea mult rolul, a fost asimilată de populația locală, individualizată prin cultura Dridu, care corespunde etapei de încheiere a formării poporului român. în primul sfert al mileniului al II-lea, mențiunile scrise despre români și țara lor (viitorul stat Moldova
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
au făcut alimentația în familiile țărănești cu pământ insuficient, să devină o problemă. În momentul în care tot mai multe familii n-au mai avut vite, alimentația a îmbrăcat aspecte tragice: apariția bolilor datorate malnutriției, distrofia copiilor, anemiile, mortalitatea infantilă exagerat de mare, comparativ cu alte țări. Procurarea celor necesare traiului zilnică depindea și de abilitatea părinților, a fraților mai mari, buni de muncă. Lipsa obișnuinței de a cultiva în grădina casei plantele folositoare: rădăcinoasele, păstăioasele, varza, ridichile, castraveții, roșiile, ardeii
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
aceasta s-ar fi aflat ieșirea de urgență pentru situația socială și politică dificilă în care se afla cufundată țara de o săptămână. Un absenteism rezonabil de ridicat sau chiar deasupra maximei înregistrate în alegerile anterioare, cu condiția să nu exagereze, ar însemna că ne-am întors la normalitate, la cunoscuta rutină a alegătorilor care n-au crezut niciodată în utilitatea votului și se disting prin contumacia în lipsă de ceilalți care au preferat să profite de vremea frumoasă și să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
figură de om nelămurit și se apucă să umble prin niște hârtii. Dar ministrul apărării avea să triumfe în bătălia semasiologică. Există un alt mod de a vedea lucrurile, Care, Că locuitorii capitalei, când au dezlănțuit rebeliunea, presupun că nu exagerez dând numele de rebeliune la ceea ce se întâmplă, exact pentru asta au fost asediați, sau încercuiți, alegeți termenul care vă place mai mult, mie îmi este total indiferent, Cer permisiunea să amintesc stimatului nostru coleg și consiliului, spuse ministrul justiției
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
cu viitor limitat, dar în nici un caz un prim-ministru și, cu atât mai puțin unul atât de prevăzător așa cum s-a dovedit acesta. În timp ce medicul îi badijona bărbia cu un antiseptic și se întreba în sinea lui dacă ar exagera cu îngrijirile făcându-i rănitului o injecție antitetanică, șeful guvernului se lupta cu neliniștea care-i zdruncinase spiritul imediat ce se luminaseră primele clădiri. Fără îndoială situația era din acelea care îl dezorientează și pe cel mai flegmatic dintre politicieni, fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
cu ochii plecați, pentru că n-ar avea curajul s-o privească în ochi, Din întâmplare nu sunteți dumneavoastră organizatoarea, responsabila, șefa mișcării subversive care a pus sistemul democratic într-o situație periculoasă, pericol pe care, poate că n-ar fi exagerat să-l numesc mortal, Care mișcare subversivă, ar dori ea să știe, Cea a votului în alb, Îmi spuneți că votul în alb e subversiv, ar întreba ea din nou, Dacă e în cantități excesive, da, Și unde scrie asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
într-adevăr nu m-am gândit, bâigui sărmanul, Mâine nu ieși de aici, rămâi să păzești sediul și folosește timpul ca să scrii de cinci sute de ori Sunt un idiot, Domnule comisar, vă rog, Lasă, nu face caz, știu că exagerez, dar tipul ăla de la garaj m-a enervat, am tot evitat să ne folosim de ușa de la intrare ca să nu batem la ochi și acum ne iese-n cale jigodia asta, Poate ar fi bine să facem să-i ajungă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
dispărut era exemplar unic. Comisarul clătină din cap, Nu e el prost, n-ar fi folosit la nimic să-i trimit un plic gol. Se afla aproape în centrul orașului, unde animația era, firește, mai mare, deși fără să fie exagerată, fără prea mult zgomot. Se vedea că oamenii pe care-i întâlnea pe drum erau preocupați, dar, în același timp, păreau și liniștiți. Comisarul nu prea făcea caz de contradicția evidentă, faptul că nu putea explica prin cuvinte ceea ce percepea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
frazele lui alambicate sunt etichetate fără cruțare drept minciuni, iar tăcerea lui este insultată cu termenul de înșelăciune. Și pe baza micilor păcate condamnabile la un autor, dar scuzabile la un fiu, istoricul german acuza întreaga rasă anglo-saxonă de pudoare exagerată de mironosiță, de înșelătorie, pretenții exagerate, necinste, viclenie și slabă pricepere culinară. Personal, mie mi se pare că dl Strickland a fost nechibzuit respingând relatarea destul de curentă și acceptată a unor oarecare „neplăceri“ între tatăl și mama sa, afirmând că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
destul de ciudat - a generat multă compătimire pentru dna Strickland și totodată i-a sporit într-o măsură destul de mare prestigiul. Lucrul acesta i-a fost de folos în profesia pe care s-a hotărât s-o urmeze. Colonelul MacAndrew nu exagerase când spusese că o să fie la pământ cu banii și că trebuie să învețe să-și câștige existența cât mai repede cu putință. S-a hotărât să profite de numeroasele cunoștințe pe care le avea în lumea scriitorilor și, fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
atent. Te iubesc și te îmbrățișez tandru. A ta, Lyse 16 decembrie 1914 Dragostea mea, M-am mutat într-un loc minunat, o casă de păpuși situată în marele parc al unei frumoase reședințe. Oamenii de aici o numesc Castelul. Exagerează un pic, nu e chiar un castel, dar clădirea e totuși cuceritoare. Primarul a fost cu ideea. Am mers împreună să-l vedem pe proprietarul Castelului, care este un domn în vârstă, văduv, procuror la V. Primarul i-a prezentat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
joc teatru. De-aia te-am și ajutat așa, să ajungi actor măcar tu, să fii pe scenă. Că atunci, pe scena aia la care eu am visat atât, ai dat aproape tot ce trebuia, zic aproape, că ai cam exagerat, poezia despre Roaită a fost cam țipată, ar fi putut să iasă bine dacă mă ascultai, trebuia să mă asculți atunci. Altfel, mereu mă ascultai, tu știai că va fi bine dacă te învăț eu, Doamne, cum m-ai ascultat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
l-am văzut de pe scaunul rece al tramvaiului, se apropia curajos, brav era, când a ajuns lângă mine, mi-am amintit de gândul ăla pervers al meu, „mai bine făceam mișto de el”, m-am ridicat și i-am zis exagerat de politicos: nenea, vreți să stați jos, nenea? S-a roșit și, la prima, a coborât. Eu am râs de el, „uite cum mai trece vremea, toate fetele-mi zic nenea”, (muzica va cânta câteva acorduri din melodia populară Uite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
se roșise de mai multe ori până acuma și, când aude ea de centimetri, fața frumoasă, fără un rid, se înrourează vizibil, Neli se oprește din împletit funia de ceapă, haideți, doamna Loredana, că nu vă cred, multe le-ați exagerat, le-ați ambalat așa, ca pentru mine și pentru cununa de ceapă. — E ora adevărului, parcă așa ne-am înțeles, actrița se uită lung la mâinile ei schimbate, la cercul verighetei, adevărul meu, spus cum vreau eu. Doar n-o să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
nu mai știam dacă eu sunt bărbatul și ea femeia, iubea fără sfârșit, obositor, te nimicea cu forța ei sexuală... ăăă... Ea, care, pe stradă, era atât de timidă. Ea, care era imaginea inocenței. — Cum de era așa de grozavă?, exagerezi, în timp, ai ajuns să o idealizezi, de-aia vorbești așa. Păi, defecte? Ceee, defecte nu avea?, și Tina are un ton ciudat, atât de ciudat, că Maestrul se uită lung la ea. Nu-și întorsese fața deloc spre el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
în sus, sfidător și calm, în ciuda canonului de lătrături care-l urma ca pe un Sfânt Francisc al zilelor noastre. Tînărul încă mai avea dureri de cap după leșinul de la Palat. E drept că se cam înfometase în ultima vreme, exagerase cu postul, simțise nevoia să se curețe puțin de gândurile negre, de îndoiala care-l chinuia, și, de ce nu, chiar de povara misiunii cu care-l însărcinase Contesa. Individul ăsta scârbos... rewind: omul ăsta șters, care, absolut din întâmplare, îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
aud graseind inconfundabil: ― Zoe dragă, avem prea mulți urâți în clasă, ce ne facem? ― Maestre, spune Zoe, or fi urâți, dar sunt talentați. ― Tu chiar crezi? Adică să fie așa de urâți și totuși talentați? Nu eram chiar toți urâți, exagera și el, ba aș zice că erau și destui frumoși, dar, ce e drept, noi ceilalți eram cam majoritari. Ne-a chemat într-o zi acasă la el, era o bijuterie de apartament, frumos întreținut, nici nu ai fi zis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
să nu se poată adapta, eventual, acestor schimbări. Mătușa lui spune adesea, băiatul ăsta nu‑i mulțumit de nimic, nici măcar de părinții lui care se sacrifică pentru el, ba de ei e chiar cel mai puțin mulțumit, deși aceștia sunt exagerat de grijulii cu copiii și‑o mai și arată față de străini. Rainer vrea să asculte numai cele mai noi discuri cu muzică de jazz și nu e nici cumpătat, nici modest. Credeți că s‑ar încălța cu niște pantofi obișnuiți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
sus, pe colină, la dreapta coboară spre Dunăre, care e și ea o panglică argintie, numai că mai îndepărtată. Aerul e limpede, dar încă atât de rece, încât cei trei sunt nevoiți să se înfășoare cu fularele lor moderne și exagerat de lungi. Sus se văd niște nori, parcă trasați cu compasul. Vântul aduce praf. Butucii de vie încă n‑au înflorit, lucru care se va întâmpla, după cum spune un cântec vienez, abia mai târziu și în altă parte, mai exact
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]