138,866 matches
-
ori prestigiului corpului funcţionarilor publici, în conformitate cu alin. (1) al art. 431 din OUG nr. 57 din 3 iulie 2019 privind Codul administrativ; -să respect principiile de legalitate, imparţialitate, obiectivitate, transparenţã, eficienţã, eficacitate, responsabilitate, orientare către cetăţean, stabilitate în exercitarea funcţiei publice şi subordonare ierarhică, în conformitate cu art.6-13 din OUG nr. 57 din 3 iulie 2019 privind Codul administrativ; -să-l informez imediat pe şeful meu ierarhic dacă mă aflu în una din situaţiile care ar putea genera un
ANEXĂ din 28 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258234]
-
Constituție, poate stabili reguli de procedură diferite, adecvate fiecărei situații juridice, iar, pe de altă parte, prevederile constituționale nu garantează folosirea tuturor căilor de atac. ... 31. Stabilirea unor reguli speciale de procedură în anumite cazuri este realizată de legiuitor în exercitarea competenței sale constituționale, iar legiuitorul poate institui, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedură, precum și modalitățile de exercitare a drepturilor procedurale, principiul liberului acces la justiție presupunând posibilitatea neîngrădită a celor interesați de a utiliza aceste proceduri
DECIZIA nr. 694 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251149]
-
tuturor căilor de atac. ... 31. Stabilirea unor reguli speciale de procedură în anumite cazuri este realizată de legiuitor în exercitarea competenței sale constituționale, iar legiuitorul poate institui, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedură, precum și modalitățile de exercitare a drepturilor procedurale, principiul liberului acces la justiție presupunând posibilitatea neîngrădită a celor interesați de a utiliza aceste proceduri, în formele și în modalitățile instituite de lege. Astfel, atât art. 129, cât și art. 126 alin. (2) din Constituție fac
DECIZIA nr. 694 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251149]
-
justiție presupunând posibilitatea neîngrădită a celor interesați de a utiliza aceste proceduri, în formele și în modalitățile instituite de lege. Astfel, atât art. 129, cât și art. 126 alin. (2) din Constituție fac referire la „condițiile legii“ atunci când reglementează exercitarea căilor de atac, competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată urmând a fi prevăzute „numai prin lege“ (a se vedea Decizia nr. 48 din 22 ianuarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 321 din 24 aprilie
DECIZIA nr. 694 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251149]
-
s-a apreciat că faptele reținute în sarcina autoarei întrunesc elementele constitutive ale art. 297 alin. (1) din Codul penal cu aplicarea art. 13^2 din Legea nr. 78/2000 și art. 35 alin. (1) din Codul penal, prin aceea că, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, a îndeplinit în mod defectuos acte prin încălcarea dispozițiilor art. 14 alin. (3) și ale art. 54 alin. (5) și (6) din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale. ... 8. În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia
DECIZIA nr. 701 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251200]
-
descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 219 din 18 mai 2000, cu modificările și completările ulterioare, cu următorul conținut: – Art. 297 alin. (1) din Codul penal: „Fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, nu îndeplinește un act sau îl îndeplinește în mod defectuos și prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepsește cu închisoarea
DECIZIA nr. 701 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251200]
-
îl îndeplinește în mod defectuos și prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică.“; ... – Art. 13^2 din Legea nr. 78/2000: „În cazul infracțiunilor de abuz în serviciu sau de uzurpare a funcției, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, limitele speciale
DECIZIA nr. 701 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251200]
-
aplicabile conduitei profesionale a funcționarilor publici și a normelor/standardelor de conduită a funcționarilor publici. Articolul 35 Informațiile prevăzute la art. 11-34 se sintetizează de către consilierul de etică din cadrul autorității sau instituției publice pe baza rezultatelor activităților desfășurate în exercitarea atribuțiilor prevăzute la art. 454 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019, cu modificările și completările ulterioare, și a analizei rapoartelor comisiei de disciplină, constituită în condițiile legii. Capitolul III Modalitatea de completare și transmitere a informațiilor cuprinse în
METODOLOGIE din 11 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/250448]
-
fapta săvârșită de către funcționarul public poate angaja răspunderea penală și comisia de disciplină a luat măsurile legale ce se impun în vederea sesizării organelor de urmărire penală; ... d) comisia de disciplină a sesizat autoritatea responsabilă de asigurarea integrității în exercitarea demnităților și funcțiilor publice și prevenirea corupției instituționale, pentru abaterea disciplinară prevăzută la art. 492 alin. (2) lit. l) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019, cu modificările și completările ulterioare, în vederea verificării și soluționării. ... (2) În situația
METODOLOGIE din 11 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/250448]
-
Număr sesizări ale comisiei de disciplină transmise la Agenția Națională de Integritate“ din tabelul nr. III.1 „Durată și mod de finalizare“ cuprinde numărul total al sesizărilor transmise în anul pentru care se realizează raportarea autorității responsabile cu asigurarea integrității în exercitarea demnităților și funcțiilor publice și prevenirea corupției instituționale, pentru abaterea disciplinară prevăzută la art. 492 alin. (2) lit. l) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019, cu modificările și completările ulterioare, în vederea verificării și soluționării, potrivit art. 21
METODOLOGIE din 11 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/250448]
-
legale necesare pentru sesizarea Curții Constituționale, pentru instanța a quem această verificare are semnificația întrunirii condițiilor necesare declanșării controlului de constituționalitate, respectiv a cercetării prezumției de constituționalitate a textului legal criticat. Prin urmare, realizând această verificare, Curtea se asigură că exercitarea controlului de constituționalitate cu privire la textul criticat prin formularea unei excepții de neconstituționalitate prezintă relevanță pentru soluționarea cauzei, ceea ce este de natură a valida faptul că examenul de verificare a conformității normei legale cu Constituția se plasează în
DECIZIA nr. 530 din 15 iulie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251280]
-
19 aprilie 2018, paragraful 28). ... 28. Având în vedere rolul său de garant al supremației Constituției, Curtea, odată învestită cu soluționarea unei excepții de neconstituționalitate, este singura în măsură să decidă asupra necesității declanșării controlului de constituționalitate și a limitelor exercitării acestuia. În acest sens, chiar art. 3 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 prevede că „în exercitarea atribuțiilor care îi revin Curtea Constituțională este singura în drept să hotărască asupra competenței sale“. Prin urmare, nicio altă autoritate publică nu are
DECIZIA nr. 530 din 15 iulie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251280]
-
odată învestită cu soluționarea unei excepții de neconstituționalitate, este singura în măsură să decidă asupra necesității declanșării controlului de constituționalitate și a limitelor exercitării acestuia. În acest sens, chiar art. 3 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 prevede că „în exercitarea atribuțiilor care îi revin Curtea Constituțională este singura în drept să hotărască asupra competenței sale“. Prin urmare, nicio altă autoritate publică nu are competența de a obliga Curtea Constituțională să își stabilească propria sa competență într-un anume sens și
DECIZIA nr. 530 din 15 iulie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251280]
-
2) din Legea nr. 47/1992, republicată, cu modificările și completările ulterioare, sesizările adresate Curții Constituționale trebuie motivate. Prin urmare, Curtea nu se poate substitui autorului excepției în ceea ce privește formularea unor motive de neconstituționalitate. Acest fapt ar avea semnificația exercitării unui control de constituționalitate din oficiu, ceea ce este inadmisibil în raport cu dispozițiile art. 146 din Constituție. ... 20. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art.
DECIZIA nr. 828 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251259]
-
prerogativă a legiuitorului, care decide, în acest sens, și în funcție de situația economico-financiară a țării. În ceea ce privește prevederile art. 41 alin. (1) din Constituție, Avocatul Poporului arată că acestea nu interzic stabilirea unor condiții în legătură cu exercitarea dreptului la muncă sau salarizarea pentru o anumită profesie atât timp cât orice persoană care dorește să aleagă o profesie sau un loc de muncă este chemată să întrunească aceste condiții legale. Prin urmare, salarizarea va fi cea prevăzută de
DECIZIA nr. 617 din 5 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251283]
-
neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât normele procesual penale criticate sunt o concretizare a principiului constituțional prevăzut la art. 52 alin. (3). În acord cu Decizia Curții nr. 417 din 14 octombrie 2004, apreciază că dispozițiile legale instituie tocmai normele procedurale necesare exercitării dreptului constituțional menționat, fiind în deplină concordanță cu dispozițiile constituționale invocate și cu art. 5 paragraful 5 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Reține că, prin art. 539 alin. (2) din Codul de procedură penală, legiuitorul
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
a condițiilor prevăzute de lege. Curtea a reținut că limitele libertății individuale sunt menționate expres chiar în textul Constituției, respectiv prin dispozițiile art. 23 alin. (2)-(12). Privarea de libertate reprezintă măsura și limita libertății individuale, reglementarea sa fiind inerentă exercitării prerogativelor statului în materie legislativă, în sensul că un stat de drept trebuie să dispună de un mecanism normativ apt să definească atât aspectul pozitiv, prin indicarea a ceea ce este circumscris conținutului său, cât și pe cel negativ al
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
Curtea a constatat că prevederile art. 69 alin. (5) teza finală din Legea nr. 215/2001 conțin norme de procedură specială, derogatorie de la dreptul comun, adoptate de legiuitor în temeiul art. 126 alin. (2) din Constituție și care nu îngrădesc exercitarea dreptului la folosirea căilor legale de atac și nu contravin nici principiului accesului liber la justiție. Curtea a reiterat, în acord cu jurisprudența sa, că accesul la justiție nu presupune și accesul la toate mijloacele procedurale prin care se înfăptuiește
DECIZIA nr. 690 din 21 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251360]
-
de natură să dea satisfacție rapidă solicitanților și să clarifice situația juridică a terenurilor în discuție. În jurisprudența sa constantă, Curtea Constituțională a statuat că procesul echitabil nu presupune în mod imperios existența mai multor grade de jurisdicție și nici exercitarea acestor căi de atac de către toate părțile din proces. ... 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și
DECIZIA nr. 743 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251357]
-
2) referitor la caracterul unitar, imparțial și egalitar al justiției și art. 136 alin. (5) privind inviolabilitatea proprietății private. ... 12. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, potrivit jurisprudenței sale referitoare la măsuri legislative prin care se reglementa modalitatea de exercitare a căilor de atac împotriva hotărârilor judecătorești considerate ca fiind nelegale sau neîntemeiate, Legea fundamentală nu cuprinde dispoziții referitoare la obligativitatea existenței tuturor căilor de atac, ci reglementează accesul general neîngrădit la justiție al tuturor persoanelor pentru apărarea drepturilor, a
DECIZIA nr. 743 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251357]
-
la justiție al tuturor persoanelor pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor lor legitime, precum și dreptul tuturor părților interesate de a exercita căile de atac prevăzute de lege. De asemenea, Curtea a reținut că, instituind reguli speciale privind exercitarea căilor de atac, legiuitorul trebuie să asigure părților interesate posibilitatea de a formula o cale de atac împotriva hotărârii judecătorești considerate defavorabile, iar lipsa oricărei căi de atac împotriva unei hotărâri pronunțate în instanță echivalează cu imposibilitatea exercitării unui control
DECIZIA nr. 743 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251357]
-
speciale privind exercitarea căilor de atac, legiuitorul trebuie să asigure părților interesate posibilitatea de a formula o cale de atac împotriva hotărârii judecătorești considerate defavorabile, iar lipsa oricărei căi de atac împotriva unei hotărâri pronunțate în instanță echivalează cu imposibilitatea exercitării unui control judecătoresc efectiv, dreptul de acces liber la justiție devenind astfel iluzoriu și teoretic (a se vedea, în acest sens, deciziile nr. 99 din 23 mai 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 389 din 21
DECIZIA nr. 743 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251357]
-
persoanelor pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor lor legitime, precum și dreptul tuturor părților interesate de a exercita căile de atac prevăzute de lege. De asemenea, în jurisprudența sa, Curtea a mai reținut că, instituind reguli speciale privind exercitarea căilor de atac, legiuitorul trebuie să asigure părților interesate posibilitatea de a formula o cale de atac împotriva hotărârii judecătorești considerate defavorabile, iar lipsa oricărei căi de atac împotriva unei hotărâri pronunțate în instanță echivalează cu imposibilitatea exercitării unui control
DECIZIA nr. 743 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251357]
-
speciale privind exercitarea căilor de atac, legiuitorul trebuie să asigure părților interesate posibilitatea de a formula o cale de atac împotriva hotărârii judecătorești considerate defavorabile, iar lipsa oricărei căi de atac împotriva unei hotărâri pronunțate în instanță echivalează cu imposibilitatea exercitării unui control judecătoresc efectiv, dreptul de acces liber la justiție devenind astfel un drept iluzoriu și teoretic (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 192 din 3 aprilie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492
DECIZIA nr. 743 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251357]
-
de a se adresa instanțelor de judecată pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor sale legitime. În jurisprudența sa constantă, Curtea a statuat că procesul echitabil nu presupune în mod imperios existența mai multor grade de jurisdicție și nici exercitarea acestor căi de atac de către toate părțile din proces. ... 18. Cele statuate în deciziile menționate își mențin valabilitatea și în prezenta cauză. ... 19. În ceea ce privește invocarea încălcării dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 16 alin. (1) și (2
DECIZIA nr. 743 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251357]