2,236 matches
-
cele arătate despre joc întăresc importanța folosirii jocului didactic ca mijloc instructiv. Un joc bine pregătit și organizat constituie un mijloc de cunoaștere și familiarizare a elevului cu viața înconjurătoare, deoarece în desfășurarea lui cuprinde sarcini didactice care contribuie la exersarea deprinderilor, la consolidarea cunoștințelor și la valorizarea lor creatoare. „Prin jocul didactic elevul își angajează întreg potențialul psihic, își ascute observațiile, își cultivă inițiativa, inventivitatea, flexibilitatea gândirii, își dezvoltă spiritul de cooperare“. În demersul didactic de formare și dezvoltare a
Jocul didactic matematic : metodă eficientă în învăţarea matematicii în ciclul primar by Cristina Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1256_a_2007]
-
mare măsură, de metodica predării acestui joc sportiv. În stabilirea metodicii de predare a handbalului În școală, trebuie să se plece de la ideea potrivit căreia, la rezolvarea sarcinilor educației fizice contribuie eficient atât jocul bilateral și fazele acestuia, cât și exersarea analitică, izolată de condițiile jocului, a procedeelor tehnice cupinse În conținutul acesteia. Pentru activitatea de Înaltă performanță, traseul este foarte greu, implicând un proces permanent de pregătire, bine planificat, pe bazele științifice ale antrenamentului sportiv. Baza materială, echipamentul, instalațiile necesare
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
lua inițiativa și va ieși la intercepție. După câteva repetări, atacanții vor deveni apărători și invers. Obs.: de fiecare dată va ieși un alt jucător la intercepție. Ex. 6. Jocul " Cine ține mingea mai mult" este foarte indicat și pentru exersarea ieșirii la intercepție. Capitolul III. Portarul III.1. Tehnica portarului În cadrul procesului instructiv-educativ se vor urmări (I. Bota, B. Macovei, 1983): * Învățarea poziției fundamentale În centrul porții (accent pe Însușirea corectă a acesteia, poziția picioarelor, brațelor și a trunchiului); * Învățarea
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
a intercepta mingea, apărătorul intervine pe traiectoria mingii În apropierea celui care urmează să o primească; În caz contrar, poate fi fentat sau nu are timp suficient pentru a interveni. Obs.: pentru realizarea unei intercepții, elementul hotărâtor Îl constituie anticiparea. Exersarea intercepțiilor se realizează prin exerciții asemănătoare mișcărilor descrise (vezi și exercițiile de la "Scoaterea mingii de la adversar prin intercepție"). d. Urmărirea mingilor Mingile aruncate la poartă și care sunt blocate sau respinse de către apărători și portari, cele care lovesc bara, cele
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
general, În literatura de specialitate, Între contraatacul individual, realizat de un jucător prin câștigarea mingii sau lansat, printr-o pasă lungă de la portar, și contraatacul susținut, realizat de 2-3 jucători prin pase scurte, sau evidențiat unele deosebiri, mai ales În exersarea separată a celor două forme de contraatac. Dar Între jucătorii care execută contraatacul direct și cei care execută contraatacul susținut, existe multe situații de joc În care apare necesitatea de colaborare; de aceea, este neapărat necesar ca acest lucru sa
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
variate de „Încălzire”, de influențare selectivă și globală a aparatului locomotor, de dezvoltare a calităților motrice (izolate și combinate), de prevenire și corectare a atitudinilor corporale deficiente, angrenându i și pe elevii care le manifestă În conceperea, conducerea și organizarea exersării. Aceste componente ale instruirii se vor realiza cu Întreaga clasă. Pe baza opțiunilor exprimate de elevi, la finalul clasei a IX-a, cadrul didactic va organiza În clasa a X a instruirea În probele/disciplinele sportive pe grupe de opțiuni
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
disciplinele sportive pe grupe de opțiuni, după caz, separate după criteriul sexului sau mixte. La nivelul acestor grupe, instruirea va urmări aprofundarea și extinderea cunoștințelor și a componentelor pregătirii fizice și tehnico tactice, dându-se o pondere crescută activităților de exersare globală, inclusiv sub formă de Întrecere, În regim de autoorganizare, cu Îndeplinirea de către elevi (prin rotație) a rolurilor de arbitru, căpitan de echipă, șef de grupă. În aceste domenii de instruire opțională, cadrul didactic, spre deosebire de varianta de lucru frontal cu
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
a influențat În mod pozitiv psihologia contemporană și studiile asupra Învățării. Teoria genetic-cognitivă a lui J. Bruner a fost fondată pe baza operei lui Piaget. El prezintă posibilitatea cunoașterii lumii astfel: Modalitatea activă, realizată prin manipularea liberă a obiectelor și exersare (indispensabile În formarea priceperilor și deprinderilor, dar și În achiziționarea primelor cunoștințe). Această modalitate este caracteristică primilor ani ai vieții. Modalitatea iconică se bazează pe imagini mai ales vizuale fără manipulare efectivă (caracteristică vîrstei cuprinse Între 5 și 7 ani
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
În mod diferit și la etape diferite. O capacitate poate fi Întotdeauna dezvoltată Într-un mod sau altul, mai puțin În cazul unui handicap fizic, al unei incapacități senzoriale ireversibile. Cel mai bun mijloc pentru dezvoltarea unei capacități este Învățarea exersării acesteia pe variate conținuturi și la discipline diverse. Pentru a dezvolta, de exemplu, capacitatea de sinteză, cu tot ceea ce ar putea avea ca rigoare și intuiție, nimic nu se compară cu modul În care elevul este 28 atras de cursuri
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
fi dezvoltată doar cercetând o varietate mai mare de conținuturi, fără a cunoaște vreo limită. O altă situație apare În cadrul orelor obligatorii din curriculum. Pentru formarea unei competențe În cadrul orelor de școală, este necesar să fie restrâns cadrul situațiilor de exersare a ei În care va fi implicat elevul. El este supus unei varietăți de situații necesare, dar varietatea acestora este limitată și se situează În interiorul unui ansamblu de situații. Important pentru profesor este să aleagă un ansamblu de situații ușor
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
și se situează În interiorul unui ansamblu de situații. Important pentru profesor este să aleagă un ansamblu de situații ușor de identificat, cu ajutorul câtorva parametri. Dacă ar exista numai o singură situație În care fiecare să-și exerseze competența, atunci această exersare ar constitui pur și simplu o reproducere. Din contră, definirea unei competențe printr-un spectru larg de situații nu ar permite evidențierea competenței cuiva Într-un anumit moment. Exemple de competență: 1. „Rezolvarea unei situații problemă, apelând la dimensiuni proporționale
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
despre care Valéry vorbește, "căutarea unui mod de înlănțuire a frazelor [...] non arbitrare", de fapt ea nu este, orice s-ar spune, "contrariul" compoziției, al "construcției" și al rigorii. PARTEA A TREIA EXERCIȚII Analize de texte, producții de texte și exersarea unor concepte teoretice Capitolul 1 Probleme Tradiționale, precum compunerea sau novatoare, precum scrierea uni text de ficțiune (poveste, nuvelă...), problemele sînt activități sintetice, complexe și divergente, solicitînd activarea cunoștințelor și multiplelor competențe 1. Dacă luăm exemplul scrierii unei nuvele fantastice
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
4]: Secvența descriptivă dominantă și secvența injonctivă dominată / 186 2. Caz [5]: secvența injonctivă dominantă și secvența descriptivă dominată / 188 C. Schemă recapitulativă / 189 Concluzie Descriere și argumentare / 191 PARTEA A TREIA: Exerciții. Analize de texte, producții de texte și exersarea unor concepte teoretice / 195 Capitolul 1 Probleme / 197 Capitolul 2 Exerciții / 201 A. Exerciții de analiză / 201 B. Exerciții de producție / 212 1. Exerciții de contextualizare / 212 2. Exerciții de repetiție / 217 3. Exerciții de conceptualizare / 224 Index de noțiuni
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
în general, scrierea redă fidel pronunția. Percepția vizuală corectă a modelului grafic și reprezentările grafice pe baza însușirii vizuale a formei cuvintelor, în interdependență cu percepția și reprezentarea auditivă, formează elevilor reprezentările motorii necesare redării ortografice a cuvintelor. Este importantă exersarea memoriei motrice, deoarece fără solicitarea analizatorului verbo-motor nu ar fi posibilă formarea stereotipurilor dinamice ale scrierii corecte. Știm că, îndeosebi în clasa I, copiii fac confuzii de litere și sunete (m cu n, b cu p, d cu t), omit
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
în didactica modernă, cu note de creativitate și cu structuri elastice, atractive. Exercițiile ortografice, ortoepice și de punctuație au o frecvență și o durată îndelungată, deoarece capacitățile de acest tip se dobândesc greu, într-un proces îndelungat și continuu, prin exersări repetate. Aceste exerciții pot fi structurate în raport cu noțiunile lingvistice propuse spre însușire: exerciții ortoepice, exerciții ortografice, exerciții de punctuație, exerciții de vocabular, exerciții de fonetică, exerciții sintactice, exerciții morfologice, exerciții morfo-sintactice, exerciții combinate etc. Exemplific pentru fiecare din tipurile menționate
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
intuitiv, să se fixeze conștient și să devină automatisme, este absolut necesar elucidarea lor atunci când elevii vin în contact cu asemenea situații, atât în lecțiile de limba română cât și în celelalte discipline de învățământ. Numai prin explicitarea și prin exersarea acestor noțiuni vom crea bazele perceptive necesare perceperii lor științifice, în etapa de dezvoltare. Concluzii Dobândirea conștientă a noțiunilor de ortografie, ortoepie și punctuație, dublată de formarea deprinderilor de exprimare corectă, oral și scrisă, constituie obiective primordiale specifice atât disciplinei
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
psihologică împotriva presiunilor efectute pentru acceptarea necondiționtă, ce poate fi un comportament neadecvat, conducând la situații compromițătoare sau dăunătoare. Lupta împotriva presiunilor din exterior este în multe cazuri dificilă, dar exercitarea lor nu se poate evita. De aceea este necesară exersarea abilității de a spune „Nu”. Luarea deciziei de a spune „Nu” urmează câteva etape simple: a. Analizarea situației; b. Analizarea consecințelor comportamentului; c. Stabilirea unei decizii proprii Luați o decizie în funcție de ceea ce este bine pentru dumneavoastră! Bazați-vă decizia ținând
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
se învață, putem spune că orice copil învață de la părinți cele mai multe dintre atitudinile comportamentale ămodul de a vorbi, de a se comporta, consecvența sau inconsecvența comportamentală). Lipsa unor calități părintești ărespectul, ajutorarea, afecțiunea, înțelegerea, încrederea) îl privează pe copil de exersarea și însușirea acestor comportamente, ele rămânându-i în foarte mare măsură străine. Copilul are nevoie de un climat familial echilibrat, în care să se simtă în siguranță. Acest lucru este posibil dacă părinții sunt atenți la nevoile copilului, dau dovadă
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
etc.)” (Kleis, 1-73). Obiectivele activităților extracurricuare, indiferent de tipul acestora, sunt: Lărgirea și completarea orizontului de cultură, îmbogățirea cunoștințelor din anumite domenii; Crearea condițiilor pentru desăvârșirea profesională; Recreerea și destinderea participanților precum și petrecerea organizată a timpului liber; Asigurarea cadrului de exersare și cultivare a diferitelor înclinații, aptitudini, capacități; Exersarea lucrului în echipă cu persoane de aceeași vârstă; Autodescoperirea înclinațiilor native și dezvoltarea acestora. Accesul nemijlocit la informație, la cele mai noi tendințe și descoperiri tehnice și tehnologice în toate domeniile cunoașterii
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
tipul acestora, sunt: Lărgirea și completarea orizontului de cultură, îmbogățirea cunoștințelor din anumite domenii; Crearea condițiilor pentru desăvârșirea profesională; Recreerea și destinderea participanților precum și petrecerea organizată a timpului liber; Asigurarea cadrului de exersare și cultivare a diferitelor înclinații, aptitudini, capacități; Exersarea lucrului în echipă cu persoane de aceeași vârstă; Autodescoperirea înclinațiilor native și dezvoltarea acestora. Accesul nemijlocit la informație, la cele mai noi tendințe și descoperiri tehnice și tehnologice în toate domeniile cunoașterii, a făcut ca, pentru mulți copii contemporani, să
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
școlii și a familiei a fost încununată de succes. XXI. ELEVUL ȘI TEMELE PENTRU ACASĂ Odată școlar, copilul începe să aibă propriile responsabilități în ceea ce privește viitorul său pe drumul maturizării, printre care și temele pentru acasă. Ca principiu, acestea reprezintă o exersare a celor învățate de elev în timpul orelor de curs, dar de această dată, activitatea este una independentă. În acest fel, se dorește ca rezultat final consolidarea informațiilor achiziționate la cursuri, dar și dobândirea abilităților necesare pentru efectuarea unor sarcini care
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
în cadrul diverselor domenii, în special în artă. De asemenea, M. Bejat enumeră caracteristicile geniului, astfel: este cea mai înaltă formă de dezvoltare a aptitudinilor; capacitate creatoare ridicată; originalitate la nivel superior; dotarea ereditară excepțională. Aptitudinile speciale pot fi valorificate prin exersare, prin antrenament permanent și, mai ales în muzică, este evident acest fenomen, unde abilitățile sunt perfecționate prin exercițiu. Muzicalitatea este descrisă de Al Roșca prin diferențiere față de aptitudinile speciale, ca o atitudine față de muzică, de profesia de muzician, față de receptorii
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
moment inițial, și anume autoeducația ei, adică efortul și motivația fiecărei persoane de a-și exersa și dezvolta deschiderea față de tot ceea ce înseamnă comportament creator. Metode destinate personalității creatoare În acest caz, acțiunea de educație a creativității urmărește nu doar exersarea subsistemelor psihologice implicate, ci și personalitatea ca rezultantă integrativă și armonioasă a lor. Dintre cele două categorii principale de factori implicați în creativitate, cei cognitivi sunt cel mai greu de educat, pentru că ei sunt dependenți în mare măsură de zestrea
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
un proces esențialmente formativ; acumulare de experiență și schimbare în comportamentul uman, ca urmare a interacțiunii subiect-mediu (J. Lompscher); un proces al cărui rezultat constă într-o schimbare comportamentală durabilă, produsă pe calea uneia dintre formele de obținere a experienței, exersării, observării (E. Stone) procesul prin care o anumită activitate ia naștere ori se transformă, reacționând la o situație, cu condiția ca esența schimbării să nu poată fi explicată pe baza maturizării organismului, a tendințelor înnăscute de a răspunde sau a
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
ritm, durată, nivel; contactul direct cu obiectul învățării gândit sub forma sarcinilor de învățare a obiectivelor cu atribute mai mult sau mai puțin distincte, dar cu o valoare de utilitate minimă pentru subiect; codajul și/sau (re)codajul, filtrarea, procesarea, exersarea, rezolvarea, creația, valorizând atât experiența personală, cât și noile instrucțiuni; acest sistem operator ia forma memorării, retenției, stocajului prin conservarea valorilor structurale de bază (în schemecadru) ; rechemarea, regăsirea și adaptarea mentală, fizică sau mixtă a rezultatelor fazei anterioare sub forma
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]