5,246 matches
-
2. Controlul plăcii bacteriene Placa bacteriană, factor etiologic primordial în caria dentară și boala parodontală, poate fi evidențiată cu ușurință cu ajutorul revelatorilor de placă bacteriană. Obiectivele evidențierii depozitelor de placă bacteriană sunt: 1. conștientizarea pacienților asupra existenței plăcii bacteriene și explicarea efectelor acesteia asupra dinților și parodonțiului marginal; 2. motivarea acțiunilor de igienizare profesională a cavității orale; 3. verificarea corectitudinii și eficienței periajului dentar; 4. demonstrarea tehnicilor de periaj; 5. evaluarea legăturii dintre maturizarea plăcii bacteriene și inflamația parodonțiului marginal. Calitățile
ASISTENTA MEDICALĂ ÎN ECHIPA STOMATOLOGICĂ. In: Asistență medicală în echipa stomatologică by Kamel Earar () [Corola-publishinghouse/Science/293_a_590]
-
diviziuni și subdiviziuni, clase și subclase de caracteristici.” Exegetul traversează, totuși, complicatul sistem în toate ramificațiile și variantele lui succesive. Prezentarea e constant acompaniată de analiză, care implică verificarea fiecărui enunț și a fiecărui termen, stabilirea sensului precis în context, explicarea asocierilor derutante („misticism rațional”, „raționalism mistic”), estimarea validității fiecărei teze, a fiecărei aserțiuni, a justeței judecăților de valoare, dezaprobarea celor eronate, denunțarea subiectivismului extrem al unor opinii, stabilirea cât mai judicioasă a ce aparține lui Mihail Dragomirescu și a ce
TUDORICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290291_a_291620]
-
artă poetică o va analiza într-un studiu din volumul Poemul într-un vers (2001, în colaborare cu Vasile Moldovan). În acest text de mici dimensiuni, dar bine documentat bibliografic și interesant prin schița de comparatism nuanțat argumentată, va încerca explicarea manierei în care Pillat a reușit să concentreze ideea până la desenul unei singure imagini vizuale. Să muți pe cer o stea (2000) este una dintre cele mai rafinate cărți ale lui V., împărțirea în cicluri (Inscripții într-un vers, Axiome
VASILIU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290458_a_291787]
-
trebuie îmbinate cu mai multe tipuri de argumente. Putem crea „situații imaginare“ pentru exemplificare, dar nu putem cădea în falsitate. Copilul, prin experiența proprie de viață poate sesiza ușor situațiile rupte de realitate. Vorbirea în pilde, fără a insista pe explicarea lor, poate avea un efect surprinzător. El va medita la acele cuvinte, încercând să deslușească sensul figurat. Un părinte autoritar caută mereu să adopte o argumentare unilaterală. Teoria să de multe ori nu ține cont de celălalt. Soluția pentru rezolvarea
ARGUMENTAREA ÎN STĂRILE CONFLICTUALE. In: Arta de a fi părinte by Paula Antonescu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1415]
-
muncă, încredințarea juridică a tutelei minorilor în cazul emigrării ambilor părinți, criteriul alegerii tutelei va fi cel al tipului de atașament al minorului față de persoana desemnată, stabilirea modalității de comunicare cu copilul în perioada migrării, stabilirea exactă a duratei plecării, explicarea responsabilităților pe care și la va asuma minorul în lipsa părintelui plecat. Cadrele didactice cu elevi care au părinții plecați la munca peste hotare, vor monitoriza evoluția școlară a elevilor cu părinții emigranți, îi vor implica activ în activități extracurriculare, vor
INFLUENŢA EMIGRAŢIEI PĂRINŢILOR ASUPRA DIMENSIUNILOR ŞCOLARITĂŢII. In: Arta de a fi părinte by Mihaela Laura Sinescu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1406]
-
teorii”, în care excelează Tolstoi și Dostoievski,intuire a ideii centrale din Creație și analiză, eseul de mai târziu al lui G. Ibrăileanu. A afirma răspicat că „orice roman bun trebuie să fie psihologic” implică opțiunea pentru psihologic nu ca explicare de „resorturi sufletești” ale personajelor, ci ținând de „creație”, de „iluzia cea mai intensivă despre realitatea vieții”, ca principiu estetic fundamental. Deși exagerată (în evaluarea unor mari autori, precum Stendhal și Flaubert), respingerea unui cult al stilului e simptomatică: pledoarie
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
1969; Lume, lume, soro lume!, București, 1971; Eu și îngerul meu păzitor - Mitică, București, 1972; Sus mâinile, domnule scriitor!, București, 1972; Destăinuirea marilor secrete, București, 1974; Ghidul superstițiosului (12 + 1 zodii), cu ilusrații de Tia Peltz, București, 1974; Carte de explicare a viselor, București, 1975; Răpirea ucenicului nevrăjitor, București, 1976; Fără înger păzitor sau Cum am ajuns scriitor, București, 1977; Un băiat de nădejde (în colaborare cu Virgil Stoenescu), București, 1977; Telefonul de la ora nouăsprezece, București, 1979; Portrete în aquaforte, București
TANASE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290050_a_291379]
-
făcută o listă cu activități/soluții practicate de colectivitate; în al doilea rând, este necesară evaluarea eficacității/eficienței soluțiilor practicate. 4. Identificarea de noi soluții la problemele sociale - analiza problemelor sociale nu trebuie să se mărginească doar la identificarea și explicarea lor și a acțiunilor practicate de colectivitate. Este importantă și adoptarea unei orientări constructive. Sociologia trebuie să contribuie la producerea unor noi soluții, la selectarea lor, pe baza preevaluării acestora, la implementarea și corectarea lor. Contribuția la creșterea capacității colectivităților
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
realitate ce se impune datorită metodei lor de cugetare, transformată în deprindere ce se întărește prin practica zilnică. Autorul subliniază că aici este vorba despre identitate de deprinderi și nicidecum despre identitate de termeni. Poți răspândi dicționare foarte bune pentru explicarea valorilor de libertate, constituție, democrație printre cetățenii unor societăți întârziate, la fel cum au procedat și misionarii care au răspândit milioane de evanghelii printre popoarele arhaice din Africa. „Cooperațiunea socială se bazează pe o identitate de deprinderi, și nu pe
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
spus, statul era principalul responsabil pentru felul în care trăiau oamenii, însă aceștia trebuiau să muncească pentru a avea o viață bună. Această mentalitate continuă să supraviețuiască și în perioada postcomunistă, dovadă fiind procentele destul de crescute pe care le obțin explicarea sărăciei prin insuficientul ajutor din partea statului și prin lipsa de efort individual. Un alt obiectiv al prezentei analize a fost explorarea dinamicii explicațiilor populare date sărăciei. Datele avute la dispoziție au permis urmărirea evoluției opțiunilor populației pentru una sau alta
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
sugerată în științele politice și în economie, tinde să includă în capitalul social toate caracteristicile structurii sociale ce contribuie la dezvoltarea economică și la funcționarea statului, cu accent pe normele ce susțin instituțiile guvernării (vezi Grootaert, 1998). Se încearcă, astfel, explicarea tuturor variaților gradului de dezvoltare economică a unei societăți care nu țin de cauze „obiective”, palpabile, capitalul social devenind veriga de legătură între modelele explicative economice și realitatea socială. Definirea în acest mod extinde totuși sfera conceptului atât de mult
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
pot adăuga contribuțiile aduse de dezbaterile pe tema „capitalului social” care au subliniat centralitatea problematicii bunurilor publice pentru științele sociale și au marcat, mai mult decât orice altă direcție de reflecție pe aceste probleme, importanța variabilelor culturale și sociologice pentru explicarea fenomenelor economice și instituționale de bază. În toate orientările menționate, accentul studiului este pus pe indivizi care se angajează voluntar în rezolvarea problemelor colective, la diferite niveluri, mai mult sau mai puțin instituționalizate, mai vaste ori mai restrânse. Folosind alți
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
abordări ale mișcărilor sociale au propus explicații ale activismului care sunt reductibile la stări psihologice sau la trăsături de personalitate ale individului. McCarthy, McAdam și Zald (1988) enumeră autoritarismul, dorința de consistență cognitivă și deprivarea relativă. A fost utilizat pentru explicarea mișcărilor studențești chiar și un conflict oedipian dintre activiștii bărbați și tații lor. Deși neplauzibilă, o astfel de interpretare freudiană ar putea fi atașată datelor românești din studiul Re-ETGACE, în care, contrar așteptărilor, au fost remarcabile amintirile negative despre părinți
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
situații au produs rezultate diferite, aceasta s-ar putea să se fi întâmplat în principal deoarece au investigat forme de angajament specifice unor clase sociale, cum este cazul participării în mișcări sociale sau la organizații voluntare. Locul variabilelor culturale în explicarea acțiunii rămâne neclar. Totuși, consistența asocierilor dintre unele caracteristici biografice și disponibilitatea pentru implicare mă fac să cred că resursele culturale joacă un rol secundar, mai ales acela de instrumente pentru justificarea acțiunii sau a inacțiunii. Chiar și identitățile de
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
altcuiva. Mozaicul presupune următoarele etape: "-"Împărțirea clasei în grupuri eterogene de 4 elevi, fiecare dintre aceștia primind câte o fișă de învățare numerotată de la 1 la 4. Fișele cuprind părți ale unei unități de cunoaștere; "-" Prezentarea succintă a subiectului tratat; "-" Explicarea sarcinii care constă în înțelegerea întregii unități de cunoaștere; "-" Regruparea elevilor, în funcție de numărul fișei primite, în grupul de experți: toți elevii care au numărul 1 vor forma un grup, cei cu numărul 2 vor forma alt grup ș. a.m. d.
tode alternative - metode de gândire critică şi creativă folosite în învăţământul modern. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Cornea Elena () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1144]
-
socială a modelului; vârstă și sex; consecințele comportamentului modelului; valoarea pe care comportamentul modelului o are pentru atingerea scopului personal; competența care i se atribuie modelului; caracteristici exterioare ale modelului (Îmbrăcăminte, fizionomie); relațiile personale cu modelul. O discuție fructuoasă și explicarea comportamentului agresiv se pot desfășura doar pe baza integrării cunoștințelor despre etologie, biologie, fiziologie, psihologie, pedagogie, sociologie, antropologie culturală, politologie, economie și, nu in ultimul rand, psihiatrie. Pentru a face o delimitarea a activității și a agresivității trebuie să se
TENDINŢE INTEGRATIVE PSIHOPATOLOGICE ALE AGRESIVITĂŢII. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Paveliu Liana, Chele Gabriela, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1460]
-
și inconștiență, cu scopul de a amorți sau a neutraliză reacțiile firești de apărare. Deși contravine instinctului de conservare, sinuciderea a aparut odată cu umanitatea, fiind prezenta În toate civilizațiile, constituindu-se Într-o realitate istorică și cotidiană, bio-psiho-socioculturală. Psihologii leagă explicarea comportamentului deviant distructiv și auto și heterodistructiv de noțiunea de agresivitate ce stă la baza acesteia. La diverși autori, diferă doar ideologia agresivității, deși majoritatea opiniilor gravitează În jurul a trei modele explicative: Un prim model este cel biologic axat pe
CONSIDERAŢII ASUPRA COMPORTAMENTULUI AUTOAGRESIV (SINUCIDEREA) DIN PERSPECTIVA PSIHOLOGICĂ ŞI PSIHIATRICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Florescu Daniela, Surdu Gabriela, Dobriţa Preda, Sorina Ropotă () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1463]
-
de țigări și că tabacul nu poate fi utilizat prin ingestie. Totuși neinducând bolusul de nicotină tutunul mestecat dă o foarte mare dependență. Trebuie să admitem că efectul de bolus nu este indispensabil adicției fiind necesar incriminarea altor factori pentru explicarea dependenței de tabac și exclusivitatea acestui uzaj la nivel sporit În aparatul respirator, efectele fiind de stimulare a receptorilor senzitivosenzoriali prin iritanți sau arome. Există și alte arome În tabac ce ar putea fi slab absorbite de calea digestivă sau
NICOTINA - BENEFICII VERSUS NOCIVITATE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by P. Boişteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1467]
-
toate capacitățile sale tehnico-tactice. Succesiunea operațională folosită pentru parcurgerea conținuturilor, jocului de baschet în lecțiile de educație fizică prevede: așezarea în teren a elevilor în formațiile de lucru respective; precizarea obiectivelor operaționale (sarcinilor) care urmează să fie realizate; demonstrarea și explicarea elementelor tehnice fundamentale, aruncarea la coș de pe loc, a structurilor de joc (prindere - oprire - pivotare cu protecție - pasă) a acțiunilor tactice individuale (depășirea) precizarea regulamentului aferent acestor execuții; Considerăm că o parte importantă din succesiunea metodică folosită este momentul așezării
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
și se explică (elementele jocului; exemplu: aruncarea la coș sau pasa, structura de joc, jocul sub o formă sau alta) apoi începe lucrul efectiv. Partea importantă din traseul metodic folosit este momentul așezări elevilor în formațiile de lucru, urmată de explicarea și demonstrarea execuției. Așezarea în formațiile de lucru trebuie să corespundă cu alegerea și chiar definitivarea viitoarelor echipe, însoțite de cerințele necesare unei asemenea verigi, precum: stabilirea căpitanilor de echipă,echilibrarea echipelor, stabilirea sarcinilor de joc pentru fiecare component al
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
se apere om la om corect; sa știe sa aplice in joc regulile „pași”, „fault”, sa cunoască valoarea coșului; sa știe sa se autoarbitreze prin căpitanii de echipa. Lecțiile 1 - 2 Învățare; prinderea mingii - oprire - pivotare cu protecție - pasarea mingii (explicare, demonstrare); Jocuri pregătitoare: Care pereche executa mai corect structura învățată; Care pereche executa mai multe pase de pe loc; 1 minut, 2 minute, 3x2 minute, la distanta de 3 -4 m; Învățare: aruncarea la cos de pe loc cu doua mâini de la
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
corect structura învățată; Care pereche executa mai multe pase de pe loc; 1 minut, 2 minute, 3x2 minute, la distanta de 3 -4 m; Învățare: aruncarea la cos de pe loc cu doua mâini de la piept si cu o mana de la umăr (explicare, demonstrare). Lecțiile 3 - 4 Învățare structura: prindere - oprire - aruncare la cos de pe loc (explicare, demonstrare); Repetare structura prindere - oprire - protecție - pasare; Joc pregătitor „care pereche arunca mai corect si de mai multe ori la cos”. Lecțiile 5 - 6 Învățare: joc
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
minute, 3x2 minute, la distanta de 3 -4 m; Învățare: aruncarea la cos de pe loc cu doua mâini de la piept si cu o mana de la umăr (explicare, demonstrare). Lecțiile 3 - 4 Învățare structura: prindere - oprire - aruncare la cos de pe loc (explicare, demonstrare); Repetare structura prindere - oprire - protecție - pasare; Joc pregătitor „care pereche arunca mai corect si de mai multe ori la cos”. Lecțiile 5 - 6 Învățare: joc școală si cu tema 2x2 la un panou cu prindere - pasare - aruncare la cos
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
școală si cu tema 2x2 la un panou cu prindere - pasare - aruncare la cos de pe loc numai după doua pase; Repetare structurile: • Prindere - oprire - protecție - pasare; • Prindere - oprire - aruncare la cos de pe loc cu o mana sau cu doua mâini; Explicare, demonstrare joc școală si cu tema. Lecțiile 7 - 8 Repetare structuri pentru prindere - pasare si pentru aruncare la cos de pe loc; Repetare joc școală2x2; Repetare joc cu tema: aruncare la cos de pe loc după doua pase. Lecțiile 9 - 10 Repetare
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
joc presupun mai ales folosirea demonstrației, explicației, dar și repetării individuale însoțite de corectări din partea cadrului didactic. Jocurile cu efectiv redus pe teren redus presupun ca măsuri și procedee: formarea echipelor, desemnarea căpitanilor, așezarea în terenul de joc, demonstrarea și explicarea formei de joc, odată cu precizarea regulilor de joc care se aplică etc. Competiția presupune un regulament propriu, ca număr de echipe, sistem de disputare, cine câștigă, cine arbitrează etc. De subliniat importanța ce trebuie acordată căpitanilor de echipă ce vor
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]