3,439 matches
-
determina părinții să cunoască interesul elevilor pe o temă din conținutul programei, să stârnească curiozitatea părinților privind abordarea metodică a unor probleme, teme școlare;contribuția părinților la înființarea unei minibiblioteci în clasă; propunerea, organizarea și realizarea unor activități extracurriculare și extrașcolare. Propunerea și realizarea unor astfel de proiecte trebuie să țină cont de diversitatea culturală a comunității, de o logică economică Îposibilități financiare, materiale), de o logică pedagogică Îproiect centrat pe nevoile educaților). Orice proiect educațional trebuie să fie evaluat în funcție de
ARTA DE A FI PĂRINTE by Alina - Mihaela Tataru, Mirela- Mihaela Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93075]
-
de baschet a școlii: statut, obiective, activități specifice 3.1. Rolul și obiectivele generale ale echipei reprezentative de baschet a școlii - școală generală sau liceu Existența și pregătirea unei echipe reprezentative de baschet a școlii (băiețifete) se încadrează în activitățile extrașcolare cu potențial educativ - formativ ridicat, determinat de înțelegerea și rezolvarea corectă a rolului și statutului acestei echipe. Prevăzută în instrucțiunile și normativele de curriculum ale educației fizice și sportului în învățământul preuniversitar, formarea unei echipe reprezentative de baschet a școlii
Repere structurale în conceperea echipei reprezentative de baschet by Ciocan Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/91616_a_92851]
-
nu ar fi avut loc. Sportul prin competițiile respective își poate etala valențele formativ - educative numai atunci când este bine înțeles ca: misiune, scop, orientare. În acest sens echipa reprezentativă de baschet a unei școli trebuie să fie expresia activităților sportive extrașcolare - interne, variate și multiple care să fie nu numai cunoscute de toți elevii și profesorii, ci la care să participe sub o formă sau alta toți elevii și toți profesorii din școala respectivă, iar participarea echipei la o competiție sau
Repere structurale în conceperea echipei reprezentative de baschet by Ciocan Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/91616_a_92851]
-
catedra de educație fizică, de către toți membrii acesteia cu nominalizarea expresă a cadrului didactic care să răspundă direct de această echipă; 3. Dezvoltarea tradiției practicării jocului de baschet în școală în orele de educație fizică și mai ales în activitățile extrașcolare (competiții și manifestații baschetbalistice în școală); echipa reprezentativă a școlii sau liceului să fie formată și să rezulte din activitățile competiționale interne ale acestora; 4. perfecționarea sau ameliorarea continuă a tuturor resurselor necesare creșterii performanțelor echipei, respectiv: resursele umane (selecție
Repere structurale în conceperea echipei reprezentative de baschet by Ciocan Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/91616_a_92851]
-
în competițiile și activitățile sportive să reușească atragerea majorității elevilor școlii odată și cu lărgirea influențelor educative ca mijloace sau forme artistice sau culturale; 7. Atragerea cadrelor didactice de alte specialități și în special al diriginților la toate activitățile sportive extrașcolare, inclusiv la competițiile echipei reprezentative a școlii; 8. Atragerea unor resurse externe din afara școlii, în ameliorarea continuă a condițiilor de pregătire și de participare la competiții a echipei reprezentative de baschet a școlii; 9. Stabilirea unor relații de colaborare cu
Repere structurale în conceperea echipei reprezentative de baschet by Ciocan Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/91616_a_92851]
-
competiții a echipei reprezentative de baschet a școlii; 9. Stabilirea unor relații de colaborare cu cluburile și secțiile de baschet de performanță din localitate sau din apropiere. 3.2. Statutul, cadrul organizatoric și locul echipei reprezentative de baschet în activitățile extrașcolare Pregătirea unei echipe reprezentative școlare de baschet - școală generală sau liceu - masculină sau feminină, este încadrată în activitățile sportive din școala respectivă, în afara orelor de educație fizică, dar prezentă în aria extracurriculară (plan învățământ) al disciplinei, la dispoziția conducerii școlii
Repere structurale în conceperea echipei reprezentative de baschet by Ciocan Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/91616_a_92851]
-
campionate pe școală care să atragă majoritatea elevilor și cadrelor didactice din școala respectivă, constituie cheia în formarea unei tradiții puternice absolut necesare pentru viitorul echipei reprezentative de baschet. Astfel, echipa reprezentativă de baschet va constitui exponentul tuturor activităților sportive extrașcolare. Având în vedere toate acestea se poate spune că formarea și pregătirea echipei reprezentative școlare de baschet (masculină sau feminină) constituie un proces complex de management și, de buna lui desfășurare depinde succesul echipei în competițiile specifice. Obiectivul general sau
Repere structurale în conceperea echipei reprezentative de baschet by Ciocan Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/91616_a_92851]
-
greșite. Selecționarea mijloacelor este cerută de orientarea modernă a metodologiei și de nivelul înalt al performanțelor în baschet la nivelul juniorilor. Toate acestea au ca principal scop atragerea elevilor spre baschet atât în timpul orelor de școală, cât și în timpul activităților extrașcolare în vederea formării și dezvoltării necesității de mișcare în mod organizat. În cadrul orelor de pregătire a echipei reprezentative de liceu cu o durată de 90 de minute obiectivele sunt următoarele: 1. Consolidarea și perfecționarea structurilor tehnico-tactice însușite în lecțiile de educație
Repere structurale în conceperea echipei reprezentative de baschet by Ciocan Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/91616_a_92851]
-
implicați în toate aspectele vieții copiilor (să le ofere condiții favorabile de dezvoltare fizică și psihică); să sublinieze în discuțiile cu copiii importanța educației pentru viață; să-i ajute pe elevi să realizeze un echilibru între activitățile școlare și cele extrașcolare; să susțină scopurile, regulile și politica școlii; să comunice des și deschis cu profesorii; să-i învețe pe copii autodisciplina și respectul față de alții; să-și accepte responsabilitatea de părinte fiind un bun exemplu; să-i încurajeze pe copii să
ARTA DE A FI PĂRINTE by Bogdan Honciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93086]
-
Introducere Mediul familial în care trăiesc elevii acționează zi de zi, constituind unul dintre factorii cunoașterii profilului elevilor și deci un permanent punct de reper în activitatea instructiv educativă la clasă și în orice activități școlare sau extrașcolare. Munca școlii cu familiile elevilor nu se relevă numai în ceea ce se discută cu părinții prin comitetele de părinți sau prin ceea ce se întreprinde în acțiunile specifice, cum ar fi consultațiile, vizitele la domiciliu ș.a., ci și prin comunicarea zilnică
COLABORAREA ŞCOLII CU FAMILIILE ELEVILOR DE CLASA I by Maria Covăsneanu () [Corola-publishinghouse/Science/642_a_1000]
-
în alte instituții de cultură. Părinții au obligația morală și cetățenească de a cunoaște problemele conlucrării școlii cu familia în procesul educației tinerelor generații. Ei sunt colaboratori activi și să ia tot mai multe inițiative în perfecționarea activităților peri-și extrașcolare. Familia asigură temelia procesului integrării social-profesionale a tinerilor, urmărindu-i în timp, în mod continuu și cu un interes sincer, real, deși nu întotdeauna în cunoștință de cauză. În consecință, în procesul integrării sociale al tineretului nu se poate face
COLABORAREA ŞCOLII CU FAMILIILE ELEVILOR DE CLASA I by Maria Covăsneanu () [Corola-publishinghouse/Science/642_a_1000]
-
calității și relațiile dintre ele se diferențiază în funcție de: a) nivelul de învățământ și, după caz, al calificării; b) tipul organizației furnizoare de educație; c) tipul de program de studii. Asigurarea calității educației se referă la întregul proces educațional școlar și extrașcolar, vizând următoarele domenii și criterii: 1. Capacitatea instituțională, care rezultă din organizarea internă, din infrastructura disponibilă, definită prin următoarele criterii: structurile instituționale, administrative și manageriale; baza materială; resursele umane; 2. Eficacitatea educațională, care constă în mobilizarea de resurse cu scopul
Calitatea actului managerial din grădiniță by Anghel Viorica [Corola-publishinghouse/Science/542_a_1329]
-
1 an școlar Inițiatori comisia metodică Științe: prof. fizică, prof. chimie, biologie Coordonator : prof. Culbec Magda Grup țintă: elevi cls. a.VI.a, a.VIII.a, a X.a Tipul proiectuluide educație ecologică Argument: alături de activitatea desfășurată la clasă, activitatea extrașcolară contribuie la dezvoltarea gândirii elevilor, a creativității, la dispariția barierelor dintre teorie și practică. Scop: Scopurile educației ecologice sunt aceleași peste tot în lume: de a menține și a îmbunătăți calitatea mediului cât și de a preveni problemele de mediu
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
a unor modalități de ilustrare vizuală a conținutului prezentat atunci când condițiile îi permit acest lucru; d. participarea elevilor deficienți de auz la activități sau programe destinate învățării limbajului, percepției timpului, familiarizării cu lumea normală din jurul lor prin activități școlare și extrașcolare. Liliana Drăgan și Anca Văcărescu<footnote Drăgan, L., Văcărescu, A., Elemente de surdodidactică, Editura Orizonturi Universitare, Timișoara, 2002, pp. 40, 41- 42 footnote> în lucrarea „Elemente de surdodidactică” oferă, în completare la cele spuse de către Alois Gherghuț, câteva sfaturi care
Atitudini necesare profesorilor ?n comunicarea cu copii/tinerii deficien?i de auz by Daniela Anton () [Corola-publishinghouse/Science/84047_a_85372]
-
și a contracarării propagandei subversive, care se manifesta în regiune. Acestea erau: 1. Trimiterea de învățători români „cu dragoste de neam și țară” în comunele cu populație minoritară, care să educe elevii dar, în același timp, să desfășoare o activitate extrașcolară (conferințe pe diverse teme, explicarea unor simboluri, efectuarea de excursii) prin care să-și apropie locuitorii. La rândul lor, preoții români să-și unească eforturile cu învățătorii, atât la biserică, cât și în afara ei, pentru a explica oamenilor noile realități
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
de normare a personalului didactic auxiliar din învățământul preuniversitar de stat, conform anexei care face parte integrantă din prezentul ordin. Articolul 2 Direcțiile generale și direcțiile din Ministerul Educației Naționale, inspectoratele școlare, celelalte unități de învățământ și unitățile conexe și extrașcolare vor aduce la îndeplinire prevederile prezentului ordin. Ministrul educației naționale, Andrei Marga Anexă 1 CRITERII DE NORMARE a personalului didactic auxiliar din învățământul preuniversitar de stat [ art. 19 alin. (4) din Legea nr. 128/1997 ] A. Școală cu clasele I-
ORDIN nr. 3.250 din 12 februarie 1998 privind criteriile de normare a personalului didactic auxiliar din învăţământul preuniversitar de stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121373_a_122702]
-
Club al elevilor și preșcolarilor Corepetitor, coregraf sau altele asemănătoare: - un post pentru câte nouă grupe cu caracter specific; - o jumatate de post pentru fiecare club cu cel puțin patru grupe. F. Administrația permanentă a taberelor școlare Instructor de educație extrașcolara - 1-3 posturi stabilite de inspectoratele școlare, în funcție de volumul și de complexitatea activității, cu avizul Ministerului Educației Naționale. G. Casă corpului didactic Bibliotecar - un post pentru fiecare bibliotecă având peste 10.000 de volume și 300 de cititori. H. Învățământ special
ORDIN nr. 3.250 din 12 februarie 1998 privind criteriile de normare a personalului didactic auxiliar din învăţământul preuniversitar de stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121373_a_122702]
-
derivate din obiectivele, conținutul învățământului și din rolurile/funcțiile cadrului didactic, alcătuind "stratul prim" al formării personalului didactic. * Comunicativitatea * Empatia * Învățarea * Conducerea-analiza, diagnoza, prognoză (planificarea), proiectarea, organizarea, îndrumarea, dirijarea, evaluarea și decizia * Valorizarea conținutului * Cercetarea și inovarea practicii școlare și extrașcolare * Cunoașterea elevului * Creativitatea Aceste competențe necesită un curriculum comun, obligatoriu. B. Profilul de competență a cadrului didactic " Profilul de competență poate fi definit ca domeniu de convergență dintre statut/rol și personalitate, fiind reprezentat de calitatea principalelor coordonate ale personalității
ORDIN nr. 3.770 din 19 mai 1998 privind aprobarea Metodologiei formării continue a personalului didactic din învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121298_a_122627]
-
și a fiecărui elev; * de a analiza și decide, în cunoștință de cauză, modul de aplicare a teoriei psihopedagogice și metodice în situații educaționale specifice; * de a "personaliza" conținuturile în contexte educaționale determinate; * de a proiecta activități instructiv-educative școlare și extrașcolare pe diferite perioade; * de a organiza, îndruma și coordona activități de implementare a proiectelor elaborate; * de control, evaluare și reglare-autoreglare; * de a conduce procesul de predare-invatare, astfel încât să formeze capacități de cooperare, de comunicare, de gandire convergență, divergență, flexibilă, creatoare
ORDIN nr. 3.770 din 19 mai 1998 privind aprobarea Metodologiei formării continue a personalului didactic din învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121298_a_122627]
-
de a forma și dezvolta interesul, motivația, afectivitatea, voința, inteligență și caracterul etc; * de a iniția acțiuni de investigare a procesului instructiv-educativ în scopuri ameliorative. Planul creator: --------------- * capacitatea de empatie; * capacitatea de adaptare la situații atipice din practică școlară și extrașcolara; * de a se dărui cu vocație rolului asumat; * de a manifesta dragoste și înțelegere față de copii; * de a inova practică educativa școlară și extrașcolara; * de a dezvolta inclinații, aptitudini, talente; * de sociabilitate și cooperare. B. 3. Competențe psihorelationale Planul teoretic
ORDIN nr. 3.770 din 19 mai 1998 privind aprobarea Metodologiei formării continue a personalului didactic din învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121298_a_122627]
-
ameliorative. Planul creator: --------------- * capacitatea de empatie; * capacitatea de adaptare la situații atipice din practică școlară și extrașcolara; * de a se dărui cu vocație rolului asumat; * de a manifesta dragoste și înțelegere față de copii; * de a inova practică educativa școlară și extrașcolara; * de a dezvolta inclinații, aptitudini, talente; * de sociabilitate și cooperare. B. 3. Competențe psihorelationale Planul teoretic: ---------------- * de a asimilă cunoștințe de psihopedagogie socială, de psihologie a grupurilor școlare, de psihologie a învățării sociale, de psihologie a creativității în grup, de
ORDIN nr. 3.770 din 19 mai 1998 privind aprobarea Metodologiei formării continue a personalului didactic din învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121298_a_122627]
-
activitatea cu elevii. În funcție de forma de perfecționare la care participă (definitivat, gradul ÎI, gradul I, perfecționare curentă sau programe organizate o dată la 5 ani) pot fi proiectate și realizate acțiuni, cum sunt: * microcercetari constatative, ameliorative privind activitatea instructiv-educativă, școlară și extrașcolara; * elaborarea unor instrumente pentru testarea necesității de perfecționare a cadrelor didactice la nivelul unității școlare, al comisiei metodice, al colectivului de catedră; * proiectarea unor activități metodice coerențe pe termen mediu și lung, pentru a răspunde exigentelor specifice colectivului de cadre
ORDIN nr. 3.770 din 19 mai 1998 privind aprobarea Metodologiei formării continue a personalului didactic din învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121298_a_122627]
-
probe de evaluare formativa, predictiva și sumativa pentru anumite obiecte de învătământ; * elaborarea de proiecte și schițe pentru activitățile didactice și extradidactice de către cadrele didactice stagiare, până la obținerea definitivării în învățământ; * pregătirea și susținerea unor lecții și activități școlare și extrașcolare, pe baza folosirii unor metode moderne, eficiente, adecvate situației de învățare: modelarea, problematizarea, descoperirea, dezbaterea, studiul de caz, jocul de rol, simularea, procesul pedagogic etc.; * organizarea și desfășurarea unor activități formativ-educative extraclasa și extrașcolara: cercuri pe obiecte, vizionari, excursii didactice
ORDIN nr. 3.770 din 19 mai 1998 privind aprobarea Metodologiei formării continue a personalului didactic din învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121298_a_122627]
-
unor lecții și activități școlare și extrașcolare, pe baza folosirii unor metode moderne, eficiente, adecvate situației de învățare: modelarea, problematizarea, descoperirea, dezbaterea, studiul de caz, jocul de rol, simularea, procesul pedagogic etc.; * organizarea și desfășurarea unor activități formativ-educative extraclasa și extrașcolara: cercuri pe obiecte, vizionari, excursii didactice, concursuri, vizite, întâlniri etc.; * elaborarea și utilizarea unor mijloace de învătământ necesare activității instructiv-educative, amenajarea unor cabinete de documentare, centre de creație în domeniul procesului de învătământ de tehnica activității intelectuale etc. Fiecare cadru
ORDIN nr. 3.770 din 19 mai 1998 privind aprobarea Metodologiei formării continue a personalului didactic din învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121298_a_122627]
-
rol inovativ. Activitățile comisiilor metodice ale diriginților, ale cercurilor pedagogice ale diriginților, pe clase și trepte de învățământ, vor fi organizate și desfășurate de către inspectoratele școlare în colaborare cu unitățile școlare și cu casele corpului didactic. Activitatea educativa școlară și extrașcolara va fi un domeniu prioritar al activităților inițiate și desfășurate în casele corpului didactic, în colaborare cu inspectoratele școlare, cu direcția de resort din Ministerul Educației Naționale, cu Institutul de Stiinte ale Educației etc. Elaborarea unei concepții coerențe și flexibile
ORDIN nr. 3.770 din 19 mai 1998 privind aprobarea Metodologiei formării continue a personalului didactic din învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121298_a_122627]