1,866 matches
-
sunt pe casă, Atâția galbeni pe masă. Să trăiti, să trăiți, Întru mulți ani fericiți Ș i ca pomii s ă-nflori ți Și ca ei să-mbătrâniți Și ca toamna cea bogată; Fie casa-ndestulată. Tot cu mesele întinse, Cu făcliile aprinse, Să petreceți împreună, Până-n veci cu voie bună. Sorcova, vesela, Să trăiți, să-mbătrâniți, ca un măr, Ca un păr, Ca un fir de trandafir! Tare ca piatra iute ca săgeata; tare ca fieru' iute ca oțelu'. Peste vară
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
luminate”, obicei preluat de la mexicani. Copiii ajutați de părinți scobesc cu mare grijă câte o ridiche mare de lună, pe care apoi o împodobesc cu diferite forme. În ridichea împodobită, aceștia pun o lumânare și poartă ridichea ca pe o făclie o agață ca pe un lampion. Italia. În multe biserici din Italia sunt expuse iesle cu pruncul Iisus și magi de mărime naturală. Tot aici există obiceiul ca, înainte de Moș Crăciun, să vină Baba-Cloanța călare pe mătura ei, verifică atent
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
atunci întreagă și unită. Nădăjduiesc că voi avea șansa să sărbătoresc și primul revelion european al românilor, 2008. Dramă Năzuiesc spre viitorul cu iz de trecut bulversat, doresc să-mi potolesc foamea de amintirile nenăscute ale mileniului III, caut o făclie miraculoasă cu care să-mi luminez calea prin tunelul timpului trecător, dar, trăiesc drama maratonistului silit să abandoneze cursa pe ultima sută de metri. Ipostaze Ascult murmurul visului, tropotele timpului, zborul gândului, glasul inimii. Aud zgomotele liniștii, șoaptele tăcerii, vaietele
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
puternic (nu-l încăpea armura nimănui), blond (dar ochii?) și, în bărbăția și în tinerețea lui, frumos, cum frumoși erau, de altfel, și Hector, cu pletele lui negre, sau Paris, cu părul lui buclat. Priam, în noaptea aceea, la lumina făcliilor, îl privea cu uimire, văzându l atât de mare și atât de frumos. Glasul, firește, îi era puternic și limpede, dar, după spusele lui cu un prilej sau altul, ni-l putem imagina și în atâtea alte chipuri decât strigând
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
romanizate a constituit o realitate incontestabilă. Elementul latinofon a supraviețuit în Balcani și după retragerea, iar, mai târziu, dispariția Imperiului roman chiar dacă s-a petrecut într-o simbioză cu factorul slav. Așadar, furtuna slavă nu a avut puterea să stingă făclia romanității la sud de Dunăre. Miracolul s-a produs în condițiile în care slavii au întemeiat state puternice, uneori și cu aport romanic, exercitându-și influența inclusiv asupra teritoriilor noastre. Extinderea țaratului bulgar și a imperiului dualist (vlaho bulgar) în
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
lăsat în manuscris Abu Hasan și o Poveste neterminată. Caragiale le-a inclus pe amândouă în volumul Abu Hasan din 1915. În ciuda observațiilor lipsite de bunăvoință ale criticilor, satul din Năpasta există literar, așa cum există ca fundal și în O făclie de Paște sau În vreme de război. Însă folclorul rural apare în general puțin la Caragiale, doar prin rezonanțe stilistice sau prin reluare de motive. Din generația lui Eminescu și a lui Slavici, în care însuși Delavrancea, crescut la marginea
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
de război, facând parte din seria ,,prozelor scurte’’ elaborate de autor în ultima perioadă a activității sale, ilustrează în cel mai înalt grad ipostaza de ,,scriitor tragic’’, cum zice Garabet Ibrăileanu, a lui I. L. Caragiale. O raportare la nuvelele O făclie de Paște și Păcat, cât și la drama Năpasta, se impune de la sine. Apare însă un element caracteristic, În vreme de război aparținând unei alte vârste spirituale a prozei caragialiene. Această deosebire stă în sensibila schimbare a înseși viziunii tragice
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
la drama Năpasta, se impune de la sine. Apare însă un element caracteristic, În vreme de război aparținând unei alte vârste spirituale a prozei caragialiene. Această deosebire stă în sensibila schimbare a înseși viziunii tragice. Simplificând, vom spune că în timp ce O făclie de Paște, Păcat și Năpasta asimilează filonul tragic dintr-o perspectivă terifiant realistă (un original amestec între tezismul naturalist-zoolist și esticismul ftidic cu descendență tolstoliană), În vreme de război învederează atracția scriitorului pentru analiza psihologică condusă și nuanțată cu mijloacele
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
acum un element psihic pe care îl va trata și în mod separat: percepția obscură a nevăzutului, presimțirea. Intrăm aproape în domeniul misticiei. Cu toate documentele, Stavrache simte că popa trăiește. Și într-adevăr preotul va apărea. Paralelismul cu O făclie de Paște este izbitor: hangiii, și într-o parte și în alta, așteaptă petrecerea catastrofei. Preotul tâlhar, acum ofițer. îi spune că a umblat cu banii regimentului și că are lipsuri de bani ce trebuie cât mai rapid acoperite și
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
malurile Senei, București, 1978; Alexandru Ivasiuc. Înfruntarea contrariilor, București, 1980; Popas lângă Notre-Dame, București, 1981. Repere bibliografice: Pompiliu Andronescu Caraioan, „Pasiunea lui Pavel Corceaghin”, FLC, 1949, 20; Dumitru Micu, Critica, „pasiunea vie”. Pe marginea eseurilor critice ale tov. Ion Vitner, „Făclia” (Cluj), 1949, 1 iunie; George Munteanu, „Critica criticii”, „Făclia”, 1949, 25 iulie; C. Pan, O nouă carte de critică a literaturii, FLC, 1949, 29; Ov. S. Crohmălniceanu, „Pasiunea lui Pavel Corceaghin”, CNT, 1949, 138; Ileana Vrancea, Un studiu despre un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290590_a_291919]
-
1980; Popas lângă Notre-Dame, București, 1981. Repere bibliografice: Pompiliu Andronescu Caraioan, „Pasiunea lui Pavel Corceaghin”, FLC, 1949, 20; Dumitru Micu, Critica, „pasiunea vie”. Pe marginea eseurilor critice ale tov. Ion Vitner, „Făclia” (Cluj), 1949, 1 iunie; George Munteanu, „Critica criticii”, „Făclia”, 1949, 25 iulie; C. Pan, O nouă carte de critică a literaturii, FLC, 1949, 29; Ov. S. Crohmălniceanu, „Pasiunea lui Pavel Corceaghin”, CNT, 1949, 138; Ileana Vrancea, Un studiu despre un mare poet, cel dintâi poet muncitor din țara noastră
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290590_a_291919]
-
Zamfirescu (Furfanțo, 1900), N. Volenti (O idee fixă, 1892) ș.a. Tonul general este însă moderat, exprimând un realism cuminte: I. Al. Brătescu-Voinești (care tipărește câteva din cele mai izbutite nuvele ale sale, precum Pană Trăsnea Sfântul, 1893), I. L. Caragiale (O făclie de Paște, 1889), I. Popovici-Bănățeanul (În lume. Din viața meseriașilor, 1892) și, mai ales, Duiliu Zamfirescu, ale cărui nuvele s-au tipărit aici, aproape toate, între 1885 și 1911. Note accentuate de satiră socială se ivesc la I. Negruzzi (ale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286404_a_287733]
-
două-trei silabe în jurul unui inel de agonii volatile și arderi caligrafiate poate nici atât” (Scindare - Scintilație). Efortul celui care încearcă să transmită lucruri, poate mărunte, pe cale rațională rămâne fără rezultat: „Mintea mea accepta să înțeleagă asemenea fenomene (îi erau dragi) însă făcliile acestei înțelegeri mureau repede”. Se va întoarce, prin urmare, spre sine, printr-o atentă explorare a trăirilor interioare, căutând o realitate secundă proprie: „într-o zi s-a mărit a devenit peste noapte apt. Nu se mai lovea de sine
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289866_a_291195]
-
legii. Bell descrie două vise în care protagonistul este tatăl său, probabil reprezentând tradiția și obiceiurile comunității. În cel de-al doilea vis, tatăl este călare înaintea sa într-o trecătoare din munții înzăpeziți, străbătând un peisaj nocturn. Are o făclie simbolică în mână, străbate o trecătoare, duce focul mai departe. Într-o epocă în care relativismul și nihilismul au voci puternice, un asemenea sfârșit poate fi văzut ca naiv, dar probabil că și McCarthy, la 72 de ani la publicarea
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
general <ref id="85"> 85 ANRM, fond 2, inventar 1, dosar 9241, f. 3.</ref>. Basarabenilor de bună credință nu li s-a permis să-și exprime atitudinea față de tragicul eveniment din istoria provinciei din stânga Prutului. Tentativa noului ziar românesc Făclia Țării de a face acest lucru a fost sancționată de autoritățile țariste. În primul număr al publicației a apărut articolul O sută de ani, despre serbările organizate În Basarabia de administrația țaristă. Se menționa că evenimentul de la 16 mai a
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
nu aveau nici o legătură cu Basarabia, iar moldovenii au rămas indiferenți. Se mai susținea că „moldovenii de peste Prut care sunt Învățați, deșteptați, au trimis Rusiei protest - nemulțumire pentru că școala și limba moldovenească sunt strâmtorate În Basarabia” <ref id="86"> 86 Făclia Țării, nr. 1, p. 5, În ANRM, fond 297, inventar 1, f. 196. </ref>. Îndrăzneala cu care tinerii redactori ai publicației - C. Costinovici și Gh. Todorov - și-au permis să trateze această chestiune a stârnit indignarea autorităților locale. Au fost
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
În legătură cu apariția ziarului, care au durat câteva luni. Se ocupau de acest caz guvernatorul, șeful Jandarmeriei Guberniale, Judecătoria, Procuratura, Poliția <ref id="87">87 ANRM, fond 2, inventar 1, dosar 9263, f. 1-18. </ref>. Guvernatorul Basarabiei Mihail Ghilhen considera că Făclia Țării „avea o orientare extrem de condamnabilă și urmărea un scop evident, de a inocula În sânul populației moldovenești neîncrederea față de guvern și de a zdruncina devotamentul moldovenilor de supuși față de tron și Patrie”. Din aceste considerente, guvernatorul aprecia că redactorii
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
numărul 12/1936, revista are subtitlul „Organ de luptă naționalistă și spirituală a românilor de pretutindeni”, de la numărul 17/1936 subtitlul devine „Tribună de luptă național-economică a românilor de pretutindeni”, iar în ultimele două numere este operată a treia schimbare: „Făclie și organ de propagandă naționalistă”. Publicația este în primul rând un organ de informație și propagandă pentru problemele aromânilor. Cultura și literatura vor fi, așadar, prezente în măsura în care sunt relevante pentru această comunitate. Favorizate sunt studiile dialectale (structura dialectului, influențe, lexic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287941_a_289270]
-
încerce alte locuri de muncă (administrator de cinematograf, instructor la Casa Municipală de Cultură) până în decembrie 1989, când studioul teritorial de radio își reia activitatea și U. va reveni în redacție. Debutează în 1961 cu o poezie la ziarul clujean „Făclia”, iar editorial în 1972 cu volumul de versuri Iasomia. Mai e prezent în „Tribuna”, „Viața românească”, „Steaua”, „Orizont”, „România literară”, „Convorbiri literare”, „Familia”, „Cronica” ș.a. Este autor de spectacole de revistă, de teatru pentru copii, de teatru radiofonic și de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290323_a_291652]
-
alte cuvinte...”, CRC, 1975, 36; Dana Dumitriu, Orologii și ceasornice, RL, 1975, 38; Nicolae Prelipceanu, Poezie și umor, TR, 1979, 16; Dumitru Obreja, „Obiceiuri de nuntă la cangurii șchiopi”, CL, 1979, 7; Valentin Tașcu, „Obiceiuri de nuntă la cangurii șchiopi”, „Făclia”, 1979, 10 213; Virgil Nistor, „Duminică la iarbă verde”, ST, 1986, 7; Poantă, Dicț. poeți, 206-207; Bogdan Ulmu, O rara avis, CL, 1999, 10; Clujeni ai secolului 20. Dicționar esențial, Cluj-Napoca, 2000, 327; Ghițulescu, Istoria, 462-464; Popa, Ist. lit., II
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290323_a_291652]
-
ca Alcala de Henares în Spania, Padova a cărei influență se întinde în toată Europa, Louvain, unde Erasmus creează un colegiu al celor Trei Limbi, în sfirșit Paris, unde François I fondează alături de bătrîna Sorbonă un Colegiu regal (1530). Acestor făclii ale umanismului ar trebui adăugate o întreagă serie de centre care, chiar dacă sînt mai puțin presti gioase, nu sînt mai puțin active: "Republica Literelor" se manifestă la nivelul întregii Europe și prin intermediul ei se răspîn-desc noile idei care vor constitui
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
și vântul nicidecum nu-l va pătrunde;/ ca un om cu fratele lui așa sunt uniți,/ se țin laolaltă și nu se vor despărți./ La strănutul lui strălucește lumina,/ iar ochii lui, arătarea luceafărului de dimineață./ Din gură-i ies făclii arzânde/ și scapără cărbuni aprinși;/ din nările lui iese fum,/ cuptor ce arde cu foc de cărbuni;/ răsuflarea lui cărbuni,/ flacără-i iese din gură./ Când se întoarce, spaimă-i pentru pentru fiarele cu patru labe/ ce saltă pe pământ
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
aproape programatică, vizând consolidarea perspectivei lirice. Poetul rămâne fidel dicțiunii sale de o „ceremonialitate estetă, sacerdotală” (Ion Pop), ca în Anarhist al melancoliei („Sumbru anarhist al melancoliei rătăcești prin fumul miriștilor lui octombrie / urmată de suita vântului, umbra ta, o făclie / tremurând în odăile învinșilor. / Sub sorii pribegi ai anotimpului / răgetul leilor e un cristal.”) sau în Bătrânul și marea. Similitudinile poeziei lui C. cu ale colegilor săi echinoxiști din promoția anterioară (Dinu Flămând, Adrian Popescu, Horia Bădescu) sau congeneri (Aurel
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286512_a_287841]
-
mai departe de greșeli ireparabile). Refăcând întâmplările după puțință, am vrut să exprim în mod evident conflictul: materie (-alitate) - spirit ( ualitate). Din istoria neamului nostru românesc reiese că misiunea lui nu este să civilizeze lumea, ci să păstreze peste veacuri Făclia Cunoștinței adevărat mântuitoare și să apere cu chiar prețul vieții trupul mistic al lui Hristos, Biserica Lui, adăugându-ne pe noi, copiii Lui, ca mădulare vii ale acestui trup. Rog să nu se caute în aceste umile însemnări lucruri deosebite
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
spirituală de înaltă moralitate a omului creștin. Prin ultima, ca un corolar al urcușului, se ajunge la Dumnezeu, Căruia I se cere investirea legionarului cu darul capacității de jertfă, pentru biruința împotriva răului și pentru Învierea neamului său. Pentru ca această făclie de viață pură să nu fie întinată de nimic lumesc, Căpitanul a adăugat nouă principii(porunci), stabilind relațiile cu lumea păcatului. 1. Legionarul nu intră în polemică cu nimeni. 2. Legionarul disprețuiește lumea politică și nu stă de vorbă cu
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]