1,796 matches
-
este metaforă a purității, a inocenței și a gingășiei. Portretul nu are doar valoare estetică în sine, ci se dorește și pedagogic, femeia iubită este un model la care oricine ar trebui să se raporteze: „Eu o asemui c-o făclie/ Din care toți lumină vie/ Luau din plin făr’ s-o micească./ Purtare-aleasă și crăiască/ Aveandrăgita mea domniță;/ și orișicine-avea putință/ Să-nvețe-a se purta ca ea,/ Privind-o 657 Ibidem, p. 57. 658 Ibidem. 659 Ibidem. 660 Ibidem
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
mulțumesc să-și pălmuiască amicii infideli sau adversarii politici, chiar la cafiné central. Cu excepția dureroasă a preotului din Păcat..., care își ucide copiii incestuoși cu pușca din două focuri fără avertisment. Chiar mai crud se poartă Leiba Zibal în O făclie de Paște cu adversarul său, banditul Gheorghe, dar are scuza că aici conflictul se putea termina doar cu moartea unuia dintre părtași. Personajele lui Camil Petrescu sunt niște duelgii fără leac. Se bat cu „epeul” și pistolul ca dracii. Andrei
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
văd figurând trei harnici învățători de la Zorleni - Tutova, unde, anume în Slobozia-Zorleni a lui Alecu Calimahi, înainte de 1820 era școală cu dascăl sistematicesc din Ardeal.” Biblioteca municipală „Stroe Belloescu” tezaurizează numerele de reviste Făt Frumos din anii 1904 și 1905. * Făclia Făclia, revista Liceului pedagogic Bârlad, numerele 1‐3 în 1970. În comitetul de redacție: elevii - Barbu Iulius, Apostol Aurelia, Alexa Constantin, Cameniuc Adelamina, Munteanu Iulian, Pletea Safta, Filimon Ecaterina, Gavrilă Geta; profesori îndrumători ‐ Ghioroae Ilie, Daraban Mihai, Țâțan Liviu. Revista
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
figurând trei harnici învățători de la Zorleni - Tutova, unde, anume în Slobozia-Zorleni a lui Alecu Calimahi, înainte de 1820 era școală cu dascăl sistematicesc din Ardeal.” Biblioteca municipală „Stroe Belloescu” tezaurizează numerele de reviste Făt Frumos din anii 1904 și 1905. * Făclia Făclia, revista Liceului pedagogic Bârlad, numerele 1‐3 în 1970. În comitetul de redacție: elevii - Barbu Iulius, Apostol Aurelia, Alexa Constantin, Cameniuc Adelamina, Munteanu Iulian, Pletea Safta, Filimon Ecaterina, Gavrilă Geta; profesori îndrumători ‐ Ghioroae Ilie, Daraban Mihai, Țâțan Liviu. Revista apare
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Alexa Constantin, Cameniuc Adelamina, Munteanu Iulian, Pletea Safta, Filimon Ecaterina, Gavrilă Geta; profesori îndrumători ‐ Ghioroae Ilie, Daraban Mihai, Țâțan Liviu. Revista apare „datorită inițiativei colective a 327 profesorilor și elevilor liceului, dornici de a răspunde prin muncă și talent dezideratelor...” „Făclia continuă în condiții noi scopul și tradițiile revistei „Îndrumări pedagogice”, care apărea la Școala normală din Bârlad în noiembrie 1932, în dorința de a p une la dispoziție viitorilor învățători și educatoare o parte din experiența școlii românești.” Adresându‐se
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
preocupare fundamentală și permanentă la școala normală” interviul realizat de profesorul Gh. Gohoreanu cu profesorul Petru Todicescu, fost director al Școlii Normale din Bârlad, este interesant de menționat: ‐ Dar despre revista Îndrumări pedagogice ce ne puteți spune? - întreabă gazetarul de la Făclia. ‐ Revista a apărut în 1931 și viața ei s‐ a prelungit până în 1939. La început s‐ a numit „Tribuna pedagogică” apoi a devenit „Îndrumări pedagogice”. Aveam aproximativ 1200 de abonați din rândul învățătorilor din toată Moldova... Și profesorul Petru Todicescu
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
a iubit țărănimea și pe foștii lui elevi, care l‐au iubit sincer și au avut ce învăța de la el...” Ion Șușnea, din„Profesorul Petre Todicescu - Bârladul odinioară și astăzi.” Alte detalii a se vedea la medalioanele referitoare la revistele Făclia (Liceul pedagogic) și Tribuna pedagogică. * 358 Justiția Tutovei Justiția Tutovei, revistă de drept, destinată activității instanțelor judecătorești, din Județul Tutova, anul I, nr. 1 - ianuarie 1935, apare lunar sub direcțiunea domnului Octavian Tănăsescu, președinte supra‐numerar la Tribunalul Tutova, redacția
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
cu povestirile‐ 431 i pline de tâlc și de veselie. Îmi aduc aminte, cât de mult a râs „Maestrul Vlahuță” ascultând snoava „Un gospoda r care se ... ouă” (pentru o mai completă edificare a se vedea și Îndrumări pedagogice și Făclia - revistă a Liceului pedagogic Bârlad). * Tribuna liberă Tribuna liberă, revistă politico‐ literară, apare bilunar, sub conducerea unui comitet, în 1923. Redacția și administrația în Bârlad, str. Poșta Veche nr. 9. Revista își propunea „să combată pe toate căile și cu
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
301 Crucea......................................... ......................302 Curierul sănătății, 1912.....................................303 Doina ............................................... .................303 Documente răzășești...................................... ....306 Debuturi și tradiții .............................................30 9 Dialog......................................... .......................310 Dragostea ............................................... ...........312 Duh nou............................................ ................313 Duh parohial ............................................... ......317 Editura “Sfera” ............................................... ...317 Echinox ............................................... ..............319 Elanul ............................................... ................320 Făt Frumos ............................................... ......322 469 Făt-Frumos ............................................... ........325 Făclia ............................................... .................326 Florile Dalbe ............................................... .......329 Freamătul...................................... ....................334 Freamătul...................................... ....................337 Gazeta Unirea......................................... ...........338 George Lazăr ............................................... ......339 Graiul nostru......................................... ............343 Gurița Bârladului ..............................................3 46 Idealul ............................................... ................347 Indus T.............................................. ................348 Ion Creangă ............................................... ........348 Istoria Bârladului ..............................................3 55 Însemnări medicale....................................... .....356 Îndrumări pedagogice, anul I
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
tematică (doar opera de construcție socialistă), nici de critică socială. Era o presă de stat și pentru partidul conducător, ca să nu mai vorbim de osanalele pentru Ceaușescu. S-ar mai putea adăuga diverse calendare și reviste 1968), Aripi tinere, sau, Făclia (Bârlad, 1970) etc. etc. în 1979 apare Anuarul Muzeului "Ștefan cel Mare" Acta Moldaviae Meridionalis, menținut până astăzi. Printre numele mai grele (care au confirmat prin talent și operă imediat după Război, includem și pe George Nestor (n. 1921) membru
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
sau "Neputând să te ajungă crezi c-or vrea să te admire ?" (M. Eminescu) în cartea TVV 15... explozia... (lăudată îndestul) am demonstrat că în centrul curentului cultural informațional, de la Vaslui, unic și irepetabil, Grupul nostru de presă a fost făclie și purtător de cuvânt. Poate fi mândrie mai mare? Vor veni alții puși numai pe câștig și vor accentua concurența într-un spațiu cu resurse slabe. Vor mai cleveti destui care nu vor putea atinge vreodată performanța noastră. DE CE S
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
printr-un post de 10 zile, după care avea să fie condus de sacerdotul lui Isis spre interiorul templului ei, trecând pragul morții, înaintează printre toate elementele, adorând soarele și divinitățile. Îmbrăcat cu o mantie a cerului, albăstrie, având o făclie în mâini și o cunună pe cap, este prezentat comunității ca o imagine a divinității solare și sărbătorea ziua în care se renăscuse la o nouă viață. În fața simulacrului zeiței, recita o rugăciune entuziastă de mulțumire, prin care își asuma
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
din anul 61, când poporul indignat și tumultuos s-a ridicat în apărarea celor 400 de sclavi condamnați la moarte drept represalii, pentru că unul dintre dânșii îl ucisese pe prefectul Romei, Pedanius Secundus, amenințând că va arunca cu pietre și făclii aprinse împotriva soldaților înșirați de-a lungul drumului pe care acei nefericiți se îndreptau spre locul supliciului, Nero a poruncit ca execuția în masă a creștinilor să aibă loc din prudență în Grădinile vaticane, din jurul palatului imperial, și în circ
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
doctrinei sale, după cum l-a preamărit și pe soldatul care a refuzat să se încoroneze. Nu este exclus ca acel incendiator să se fi inspirat în acțiunea sa, din aceste cuvinte prezente în Apologeticum: o singură noapte numai cu câteva făclii, ar fi putut înfăptui pe deplin răzbunarea, dacă ne-ar fi stat în putință să răspundem răului cu rău?. Ar fi lipsit de profunzime și chiar neistoric să nu observăm că incendierea palatului lui Dioclețian (februarie 303), are loc în timpul
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
a trecut prin cort și a dispărut. Pentru moment a rămas încremenit de uimire, dar îndată învingând orice teamă, a încredințat cele viitoare hotărârilor cerești (...). Și când a ieșit din cort, a văzut o dâră de lumină care, asemenea unei făclii aprinse, a căzut din cer brăzdând văzduhul și dispărând în beznă. Această lumină l-a umplut de spaimă, căci a socotit că este steaua lui Marte care i-a apărut în semn de amenințare. Între timp, palatul său a devenit
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
dulce te-ai ivit Te stinge și te curmă Căci e demult de când am pus Inimei mele pază Și-i mult mai mult de când i-am spus Iubirei să nu crează. Și-i prea târziu să mai aprind Azi dragostei făclie Și-n mintea mea să mai aprind O dulce nebunie. Destul c-o clipă l-am iubit Și-o clipă i-am dus dorul; Te stingi vis cum te-ai ivit Stingându-mi și amorul. După ce era redată și poezia
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
mii de oameni (sic!), "rivuluție" soro, să plece corupții, ticăloșii și hainiții vânzători de Domn și țară, să vie Băsănău, biciul Sfântului Pahomie, cu foc și pucioasă, să curețe și parlament, și guvern, slavă lui! Parcă îi și vedeam cu făclii în mâini și cu Raluca Turcan în frunte, ca în tabloul "România revoluționară", grăbindu-se spre Palatului Parlamentului de unde să-i scoată în șuturi pe "paraziții" care, lăfăindu-se în lefurile mari stoarse din sudoarea poporului, dorm în fotoliile comode
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
articol fulminant care nu este mai deloc cunoscut, în care atacă faptul că intelectualii din România nu sunt destul de religioși și îi pune în contrast cu apusenii. Nu te prea puteai aștepta la așa ceva, deși e omul care a scris "Năpasta", "O făclie de Paști", lucruri cu clară dimensiune religioasă sau în care se dezbat anumite tensiuni de natură religioasă. Ca să nu mai vorbim că de la Eminescu până la Blaga, în întreaga poezie română, găsești acest subtext foarte puternic. S. A.: Sunt de acord. Acest
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
deschidă. Fericiți vor fi acele slugi pe care Domnul, când va veni, le va găsi veghind (Lc. 12, 35-37). Trebuie să fim încinși, ca nu cumva, când va veni ziua plecării, să ne găsească nepregătiți. Să lumineze și să strălucească făclia noastră în fapte bune (Mt. 5, 16), ca să ne conducă la lumina seninătății eterne, din această noapte a veacului. Să așteptăm întotdeauna cu grijă și supraveghere sosirea pe neașteptate a Domnului, pentru ca, atunci când El va bate, să veghem în credința
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
12, în PSB, vol. 39, p. 148) „Întrebare: La același prooroc s-a scris iarăși: Și a zis către mine: Ce vezi? Și am zis: Am văzut, și iată un candelabru cu totul de aur și un vas cu untdelemn (făclie) deasupra lui; și șapte candele pe el și șapte pâlnii la candelele de pe el. Și doi măslini deasupra lui, unul de-a dreapta vasului cu untdelemn și altul de-a stânga. (Zah. 4,2-3). Ce este candelambru și de ce e de
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
să se împlinească în culisele obscure ale istoriei: "Dar asta înseamnă nimicirea României!" Exact ceea ce a vrut să fie cândva testamentul comunist al lui Engels, care a descoperit în români obstacolul din calea "revoluției mondiale", mit care a ținut aprinsă făclia legendei negre în bolșevism. Acum, sosise vremea revanșei istorice pregătite de bolșevism sub acoperirea "autohtonă" a "magnificilor" Moscovei, prada fiind foarte ușoară nu atât prin trădarea mizerabilă a lui Nicolae Ceaușescu a propriei linii politice, cât prin reușita remarcabilă a
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
angajantă din toate virtuțile sociale. Politețea ar trebui să fie o formă statornică de comportament, de manifestare constantă, în toate situațiile, nu doar o haină de gală, purtată la ocazii. Politețea să nu fie Strai de sărbătoare, Ci o nestinsă făclie Călăuzitoare. Există persoane care sunt manierate, îndatoritoare, numai în societate, cu alții adică, și grosolane în mediul familial, manifestând astfel un comportament duplicitar. Nu întotdeauna politețea este autentică, reală. Întâlnim adesea o falsă politețe, un fel de spoială peste un
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
mintea și din minte apar gîndurile. Și, odată cu ele, problemele. Ca să reușim să ne menținem conștiința nealterată, trebuie ca mintea să tacă. Cînd mintea tace începe ființarea, începe Eu sunt. Numai în tăcerea minții întrezărim Adevărul și-l așteptăm cu făcliile aprinse. Împreună, căci nimeni nu e singur și ne iubim unii pe alții "cum Tatăl ceresc M-a iubit pe Mine". Individualismul este rădăcina a tot ce este futil și indezirabil în viață. Pînă și umbra are nevoie de lumină
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
romanizate a constituit o realitate incontestabilă. Elementul latinofon a supraviețuit în Balcani și după retragerea, iar, mai târziu, dispariția Imperiului roman chiar dacă s-a petrecut într-o simbioză cu factorul slav. Așadar, furtuna slavă nu a avut puterea să stingă făclia romanității la sud de Dunăre. Miracolul s-a produs în condițiile în care slavii au întemeiat state puternice, uneori și cu aport romanic, exercitându-și influența inclusiv asupra teritoriilor noastre. Extinderea țaratului bulgar și a imperiului dualist (vlaho bulgar) în
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
închiriat casele de lîngă Uspenia spătăresei Smaranda Varlaam, pe perioada 23 aprilie-26 octombrie 185151 și s-a mutat, cu foarte mare îndrăzneală, la Ipotești. Nu trebuie să ne închipuim că la Ipotești familia Eminovici era așteptată cu mese întinse și făclii aprinse. Era acolo o casă de țară, veche de 62 ani, care mai mult stătuse pustie decît fusese locuită, iar acum părea o ruină. Dar, ca să cîștige 96 galbeni, din chiria casei de la oraș, Eminovici trebuia să stea la Ipotești
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]