4,149 matches
-
2007 revista este realizată de către Marin Rotaru, redactor șef, Gheorghe Gherghe, redactor șef-adjunct, redactori corespondenți: Rodica Pop, Laurențiu Chiriac, Dan Ravaru, Cristian Onel, Laurențiu Ursachi, Teodor Hardon, Florin Varvara, Ștefan Stan, Serghei Coloșenco. Tehnoredactare computerizată: Bogdan Artene Bârlad. * Făt Frumos Făt‐Frumos, revistă literară, apare la 15 martie 1904, bilunară, sub direcția unui comitet, dar se știe că la început a 323 fost condusă de G. Tutoveanu și Dimitrie Nanu, iar mai târziu de Corneliu Moldoveanu și Anastasie Mândru.Redacția și
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
caracter” să ne fie îngăduit a zice: „Românii astăzi sunt întemeiați în patriotism și în curaj și au câștigat temeinicie în caracter”. Cu toate că nu a apărut decât de la 15 martie 1904 - la 1 februarie 1906, în total 23 de numere, Făt‐ Frumos a fost cea mai importantă revistă a momentului. În „Curentul n ou” (nr. 15 din 15 noiembrie 1904) N. Iorga spunea: „Astăzi sunt trei reviste tinere care înfățișează curentul cel nou în lit eratură și cugetarea românească. „Făt ‐ Frumos
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
numere, Făt‐ Frumos a fost cea mai importantă revistă a momentului. În „Curentul n ou” (nr. 15 din 15 noiembrie 1904) N. Iorga spunea: „Astăzi sunt trei reviste tinere care înfățișează curentul cel nou în lit eratură și cugetarea românească. „Făt ‐ Frumos” din Bârlad stă la mijloc între „Semănătorul” bucureștean și „Luceafărul” din Budapesta. Aproape orice se cuprinde într‐una din aceste reviste ar putea să‐ și afle locul și în celelalte două.” Ideologia și programul revistei era transparent : să citim
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Paloda” la care o contribuție materială și de suflet a adăugat‐o tipograful și literatul G. Cațafany. În revistă au mai semnat: M. Sadoveanu, N. Iorga, E. Lovinescu, G. Vâlsan, A. Gorovei, D. Anghel, El . Farago, Ilarie Chendi ș.a. ...” La Făt‐ Frumos au scris - spune G. Tutoveanu în Discuții literare cu V.D. Damaschin în numărul 1 din Scrisul nostru: N. Iorga, A. C. Cuza , cu „Naționalitatea în artă”, I. Brătescu - Voinești, I. Basarabescu, O. Carp, M. Sadoveanu, I. Adam... și și‐ au
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
faptul că „între colaboratorii lui Făt-Frumos se văd figurând trei harnici învățători de la Zorleni - Tutova, unde, anume în Slobozia-Zorleni a lui Alecu Calimahi, înainte de 1820 era școală cu dascăl sistematicesc din Ardeal.” Biblioteca municipală „Stroe Belloescu” tezaurizează numerele de reviste Făt Frumos din anii 1904 și 1905. * Făclia Făclia, revista Liceului pedagogic Bârlad, numerele 1‐3 în 1970. În comitetul de redacție: elevii - Barbu Iulius, Apostol Aurelia, Alexa Constantin, Cameniuc Adelamina, Munteanu Iulian, Pletea Safta, Filimon Ecaterina, Gavrilă Geta; profesori îndrumători
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
G. Ursu în „Istoria literară a Bârladului” 1936, p.57, întâietatea revistei bârlădene, făcând și precizarea că la data apariției ei, din care făceau parte G. Tutoveanu, V. Voiculescu, T. Pamfile și M. Lungeanu, doar Tutoveanu provenea din grupul de la „Făt Frumos”, făcând legătura cu o nouă generație de condeie. Dar - spune G. Ursu, din întreg materialul publicat, se dovedește că „Florile Dalbe”, ca și „Făt-Frumos” și „Freamătul” au servit aceluiași crez al unei literaturi izvorâtă din firea curată a neamului
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
în tradiția literară a Palodei, afirmând „spiritul de cetate” ale revistelor „Ion Creangă” și „Miron Costin” Revista a adus prinos subtil de recunoștință poetului Ștefan Petică (vezi numărul triplu din 1912 al revistei Freamătul,din facsimil). 335 ”După încetarea lui „Făt Frumos”, cum înțelegeam atunci, ca și astăzi, că Bârladul nu poate fi lipsit de o revistă literară, mărturisește George Tutoveanu, în „Scrisul Nostru” într‐ o discuție cu V. Damaschin, am primit să conduc în Bârlad, în al doilea an de
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
se publice în ea și lucruri despre terminologia agriculturii, lăptăriei, a țesutului, ca și Dr. Ion Urban Iarnic de la Universitatea din Praga, care îi mărturisea lui T. Pamfile că citește revista din scoarță î n scoarță. Tot după dispariția lui Făt‐Frumos” - spunea G. Tutoveanu în „Scrisul nostru”, într‐ o discuție cu V. Damaschin, am legat strânsă prietenie cu maiorul Tudor Pamfile, acel pasionat cercetător al folclorului românesc, și care, ajutat de Mihai Lupescu, a întemeiat revista „Ion Creangă ”, un adevărat
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
El. Văcărescu. I.A. Basarabescu, Cincinat Pavelescu, Nicolae Gh. Rădulescu - Niger, Ioan D. Manolache. După un an de activitate, la 28 decembrie 1904 (numărul 11 - 12) Paloda Literară - ca primă revistă literară din Bârlad - dispare „spre a ușura drumul revistei „Făt Frumos”, care are greutăți mult mai mari de învins, și în jurul c ăreia trebuiesc dar concentrate toate forțele bănești și intelectuale” - se spune în ultimul număr al Palodei. * Într‐un articol program din Paloda Literară poetul D. Nanu, profesor la
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
născută din entuziasmul „studenților universitari” V.Gv. Buțureanu și Gheorghe D. Rânzescu, care‐și asumă direcția publicației, în condițiile când publicul cititor devine tot mai exigent iar cărțile, ziarele și revistele nu‐ s îndestulătoare, creația lor, o continuare a revistelor Făt‐Frumos și Ion Creangă, vine să se ocupe de politică dar și de literatură - poezie, proză, cronică dramatică și critică literară „punând la curent publicul cu ce s‐a scris și cum se scrie” în România. Revista își ia drept
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
298 Coordonate bârlădene...................................... ..299 Cronica Moldovei ............................................... 301 Crucea......................................... ......................302 Curierul sănătății, 1912.....................................303 Doina ............................................... .................303 Documente răzășești...................................... ....306 Debuturi și tradiții .............................................30 9 Dialog......................................... .......................310 Dragostea ............................................... ...........312 Duh nou............................................ ................313 Duh parohial ............................................... ......317 Editura “Sfera” ............................................... ...317 Echinox ............................................... ..............319 Elanul ............................................... ................320 Făt Frumos ............................................... ......322 469 Făt-Frumos ............................................... ........325 Făclia ............................................... .................326 Florile Dalbe ............................................... .......329 Freamătul...................................... ....................334 Freamătul...................................... ....................337 Gazeta Unirea......................................... ...........338 George Lazăr ............................................... ......339 Graiul nostru......................................... ............343 Gurița Bârladului ..............................................3 46 Idealul ............................................... ................347 Indus T.............................................. ................348 Ion Creangă ............................................... ........348 Istoria Bârladului ..............................................3 55 Însemnări
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
diferența fete/băieți exprimată în raportul 2D : 4D este deja prezentă la copiii mici de 2 ani (Manning, 2002). Pare astăzi posibil să spunem că impregnarea hormonală a fetusului din uterul mamei are deja o influență asupra dimorfismului sexual. Expunerea fătului la hormonii prenatali va determina asimetriile corporale prezente chiar înainte de naștere (Garn et al., 1975). Raportul 2D : 4D slab (bărbați) s-ar datora unei expuneri importante a fătului la testosteron în primul trimestru al sarcinii, mai exact, între a treisprezecea
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
fetusului din uterul mamei are deja o influență asupra dimorfismului sexual. Expunerea fătului la hormonii prenatali va determina asimetriile corporale prezente chiar înainte de naștere (Garn et al., 1975). Raportul 2D : 4D slab (bărbați) s-ar datora unei expuneri importante a fătului la testosteron în primul trimestru al sarcinii, mai exact, între a treisprezecea și a paisprezecea săptămână de sarcină (Garn, Burdi, Babler și Stinson, 1975; Phelps, 1952). Un raport 2D : 4D mare (femei) s-ar datora unei expuneri apreciabilă a fătului
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
fătului la testosteron în primul trimestru al sarcinii, mai exact, între a treisprezecea și a paisprezecea săptămână de sarcină (Garn, Burdi, Babler și Stinson, 1975; Phelps, 1952). Un raport 2D : 4D mare (femei) s-ar datora unei expuneri apreciabilă a fătului la estrogen în primul trimestru de sarcină. De altfel, bebelușii care au fost supuși unei impregnări androgene 1 anormal de puternice in utero 2 vor prezenta nu doar o hipervirilizare care merge până la confundarea bebelușilor fetițe cu niște băieți, ci
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
naștere era capabilă să își recunoască micuțul. Identificarea, bazată numai pe selecții tactile, a dovedit că femeile au capacitatea excepțională de a-și recunoaște bebelușii prin simplul contact. Această capacitate este dobândită, involuntar, în timpul interacțiunilor epidermice obișnuite dintre mamă și făt. Kaitz și colegii săi (1994) au avut atunci ideea de a examina 23 de tătici, care aveau în jur de 30 de ani. Tații au fost testați în aceleași condiții ca mamele din experimentul anterior. Experimentul a avut loc la
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
bani familiei și în plus trebuie să li se dea o zestre. Iată de ce nașterea unei fetițe este considerată încă un blestem și cu toate că practica infanticidului fetițelor vine din vremuri străvechi, amniocenteza este astăzi practicată în special pentru aflarea sexului fătului. Ea va fi urmată astfel de avorturi selective prin care băieții sunt avantajați. Consecința este că 10 milioane de fete nu s-au mai născut în India. De altfel, această practică selectivă („selecția prenatală în funcție de sex”) este foarte răspândită și
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
sânge și din apă și un bărbat este în general mai musculos decât o femeie. Corpul femeilor conține mai multă masă adipoasă, ce provine dintr-o epocă în care ele aveau nevoie să-și stocheze rezerve pentru a putea hrăni fătul. În concluzie, corpul unui bărbat este alcătuit din aproximativ 70% apă, iar cel al unei femei din 60% apă, restul fiind grăsime și oase. Pentru o greutate egală, concentrația de alcool din organismul feminin va fi așadar mai mare. Alcoolemia
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
în procesul gândirii sunt mai active decât la femei. Cât despre acestea din urmă, creierul emoțional (lobul limbric) este mai activ în timpul durerii pentru a le alerta cât mai rapid asupra intruziunilor și agresiunilor corporale care ar fi putut dăuna fătului, în scopul de a-l apăra. În fața durerii, activarea structurilor cerebrale emoționale va genera un răspuns rapid de alertă și de fugă. În opinia cercetătorului care a realizat acest studiu, nici unul dintre cele două răspunsuri nu este mai bun decât
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
este scopul mameloanelor bărbaților? Concepția și specializarea sexuală Dar de ce au bărbații mameloane? Este adevărat, mameloanele servesc pentru extragerea laptelui, însă doar femeile au glande mamare și produc lapte! Cu toate acestea, trebuie să știm că în uterul matern, viața fătului începe în același fel, indiferent dacă el va deveni mai târziu băiat sau fată. Pentru a merge și mai departe, am putea spune că modelul „by default” este unul feminin. Cu alte cuvinte, încă din primele clipe de viață, embrionul
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
pe bieții copii, iar telegonia o arată clar. Texte și informații genetice dezordonate (acte sexuale, gânduri murdare, etc.) introduse În viitoarea mamă odată cu sperma străină, mai devreme sau mai târziu sunt citite la nivel cuantic și determină zestrea genetică a fătului, care se naște cu o mulțime de vicii. 9. Permite generalizarea principiului incertitudinii din domeniul material cuantic În domeniul spiritual. Astfel, David Bohm, plecând de la principiul incertitudinii formulat În modul următor În domeniul material: În cazul unui obiect material cuantic
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
În jurul corpului. Aura se poate extinde În situații favorabile. Aura energetică poate fi interpretată după multitudinea de culori vizualizată (și nu numai după culori). Ca orice fenomen care se manifestă, aura umana este supusă procesului evolutiv. Ea se formează În jurul fătului În viața intrauterină și culorile sale sunt strălucitoare În momentul nașterii. Aceasta se modifică În funcție de evoluția spirituală a ființei umane. În general, aura poate fi strălucitoare sau ternă, mai Îngustă sau mai largă, multicoloră sau unicoloră, perturbată sau calmă, maculată
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
să trăiască și să muncească în liniște, în prietenie"48. Același portret inspirat de tabloul lui Costin Petrescu, dar adaptat unei scene de luptă, era prezent și aici dominând de pe copertă, primul volum. Domnitorul era înfățișat micilor cititori ca un Făt Frumos în luptă cu zmeii, călare, bineînțeles, pe un cal alb49. Manualele alternative, realizate conform noii programe din 1996, au diminuat mult această aură de basm. Ștefan a rămas în interiorul aceluiași grupaj de voievozi, plasat însă într-un context mai
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
După ce s-a ospătat bine cu o porție zdravănă de "șaisprezece banițe, două ciubere și șase vedre" de tuslama, pe Gargamela o apucă "pântecăraia", care se dovedește un factor cauzator al nașterii, căci "lărgindu-se boabele mitrei din pricina acelei tulburări, fătul a intrat în vâna cea mare, a ajuns prin diafragmă până sub umăr, unde sus-numita vână se desparte în două, apoi a cârmit-o spre stânga, ieșind afară prin ureche" (Cartea întâi, capitolul VI). Deși trimiterea la nașterea din capul
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
ale cărui descrieri, cum se știe, abundă la Rabelais este pus aici, ca peste tot de altfel, în circumstanțe prea puțin nobile și dezvoltă, ca întotdeauna, o dimensiune grotescă. Exactitatea detaliilor anatomice cu care este "filmată" venirea pe lume a fătului se lasă depășită doar de exagerarea comică a momentului în care acesta, refuzând să plângă, vorbește direct asemenea copiilor din basme, doar că primele cuvinte pe care le rostește "limpede și deslușit" sunt și ele parodice ("Dați-mi să beau
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
fost. Faptele și isprăvile lui înfricoșate de fie-iertatul Alcofribas, abstrăgător de chintesență, la fel stau lucrurile și în cazul nașterii și botezului lui Pantagruel, personaj care duce și el la extrem toate trăsăturile negative în raport cu, să spunem, apariția și evoluția fătului din literatura populară (cu precădere din basme). Nașterea lui Pantagruel este provocată tot în urma unui dezastru, de data aceasta desfășurat la scară universală; "se cuvine să aflați că în anul acela a domnit o secetă atât de amarnică prin ținuturile
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]