170,710 matches
-
popor nou, care, «in lingua romana clamat nomen Tuum sanctum per basilicas = cheamă numele Tău cel sfânt prin biserici, în limba romană»”. (Actele martirice, Martiriul Sfântului Montanus, în PSB, vol. 11, p. 189) „... și spălându-și Sfântul Alexandru mâinile și fața, s-a întors către răsărit și s-a rugat zicând: Doamne, Iisuse Hristoase, preamărit fie numele Tău cel sfânt”. (Actele martirice, Pătimirea Sfântului măritului mare mucenic al lui Hristos Alexandru, 21, în PSB, vol. 11, p. 271 272) „Cel de-
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
ar fi adus tocmai pe Hristos însuși. Oricum și el a adus o bună mărturisire (I Tim. 6, 13)”. (Eusebiu de Cezareea, Istoria bisericească, cartea a cincea, I, 29-30, în PSB, vol. 13, p. 185) „Am fost eu însumi de față și mi-am dat seama că asupra martirilor se simțea puterea și lucrarea dumnezeiască a Mântuitorului nostru Iisus Hristos, pe Care Îl mărturisesc, întrucât nici fiarele hămesite după hrană n-au îndrăznit multă vreme să se atingă ori să se
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
Pe acesta unii l-au întrebat dacă a simțit durere, când a îndurat torturi cu înțepături foarte crude. El însă a răspuns că la început a simțit ceva durere, apoi, ah, s-a arătat cineva, care ștergea mereu sudoarea de pe fața lui cu o pânză moale și rece și care îl îndemna să aibă curaj. De aceea, când au încetat suferințele, a spus că nu s-a bucurat, ci s-a întristat, căci, zicea că (a dispărut) l-a părăsit Cel
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
Origen, Convorbirile cu Heraclide, în PSB, vol. 8, p. 341) „Se mai spune și aceasta în scrierile lui Irineu, că în ziua și ora la care a pătimit mucenicia la Smirna Policarp, s-a auzit în cetatea Romei, fiind de față Irineu, un glas ca de trâmbiță, zicând: Policarp a murit ca mucenic”. (Actele martirice, Martiriul Sfântului Policarp - episcopul Smirnei, XXII, 4, în PSB, vol. 11, p. 42) „Iustin a spus: Avem făgăduința că fiind chinuiți pentru Domnul nostru Iisus Hristos
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
în PSB, vol. 11, p. 54) „Papil, cel dintâi, a fost întins, fiind pironit pe stâlp, și, pe când se ruga în liniște, și-a dat sufletul. Și după el, fiind pironit (pe stâlp) Carp, acesta a zâmbit. Iar cei de față, mirânduse, i-au zis: Ce este, de ce râzi? Iar fericitul a zis: Am văzut slava Domnului și m am bucurat, și am văzut totodată deosebirea față de voi, căci eu nu sunt părtaș la răutățile voastre”. (Actele martirice, Martiriul Sfinților Carp
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
la Sfinții Mucenici Iuventin și Maximin care au suferit mucenicia pe timpul lui Iulian Apostatul, II, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 359) „Îngerii o înconjurau, arhanghelii toți o cinsteau, și Hristos era de față. Dacă stăpânii petrec până la mormânt pe slugile lor vrednice răposate și nu se rușinează, cu mult mai mult Hristos nu S-a rușinat să cinstească cu venirea Sa pe aceea care și-a dat sufletul pentru El și a înfruntat
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
Cu o singură limbă nu-i cu putință să lauzi pe toți sfinții mucenici. Dar chiar dacă aș avea nenumărate guri și tot atâtea limbi, tot nu i-aș putea lăuda după cuviință. Simțământul acesta îl încerc și când am în față-mi faptele de vitejie ale acestor șapte mucenici. Mă simt întocmai ca un om căruia îi e drag aurul și stă la un izvor din care curge aurul pe șapte guri; încearcă să ia tot aurul ce se scurge; dar
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
gândim apoi la chinurile, la luptele, la răsplățile și la cununile sfinților acestora, găsim iarăși alt temei de și mai mare smerenie. De-ai fi făcut fapte mari de tot, vei socoti că n ai făcut nimic mare când pui față-n față virtutea ta cu luptele acelora, iar dacă n-ai făcut nici o faptă mare și bună, nu-Ți vei pierde nădejdea mântuirii, pentru că iei îndemn de la vitejia lor ca să-Ți schimbi viața în viață de virtute, pentru că te gândești
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
la chinurile, la luptele, la răsplățile și la cununile sfinților acestora, găsim iarăși alt temei de și mai mare smerenie. De-ai fi făcut fapte mari de tot, vei socoti că n ai făcut nimic mare când pui față-n față virtutea ta cu luptele acelora, iar dacă n-ai făcut nici o faptă mare și bună, nu-Ți vei pierde nădejdea mântuirii, pentru că iei îndemn de la vitejia lor ca să-Ți schimbi viața în viață de virtute, pentru că te gândești în tine
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
este sângele care circulă primprejurul trupului), și cu atâta ușurință ne dezbrăcăm de trup, cu câtă ușurință ne dezbrăcăm de haine. Aceasta se întâmplă însă, dacă nu suntem legați cu averi, cu case; dacă nu atârnăm de dragostea celor de față”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau Explicarea Epistolei către Evrei, omilia V, p. 109) „Oare nu doriți acum mucenicia? Oare nu suferiți acum că nu mai este vreme de mucenicie? Dar să ne exercităm ca pentru vreme de mucenicie
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
și tu plăcerea! Au aruncat aceia trupurile în foc? Aruncă și tu acum averile în mâinile săracilor! Au călcat aceia pe jăratec? Stinge și tu flacăra poftei! Da, e greu, dar și cu câștig! Nu te uita la greutățile din față, ci la bunătățile viitoare! Nu la greutățile din față, ci la bunătățile nădăjduite! Nu la suferințe, ci la premii! Nu la osteneli, ci la cununi! Nu la sudori, ci la răsplăți! Nu la dureri, ci la răsplata durerilor! Nu la
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
Aruncă și tu acum averile în mâinile săracilor! Au călcat aceia pe jăratec? Stinge și tu flacăra poftei! Da, e greu, dar și cu câștig! Nu te uita la greutățile din față, ci la bunătățile viitoare! Nu la greutățile din față, ci la bunătățile nădăjduite! Nu la suferințe, ci la premii! Nu la osteneli, ci la cununi! Nu la sudori, ci la răsplăți! Nu la dureri, ci la răsplata durerilor! Nu la focul care arde, ci la Împărăția care stă înainte
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
că noi nu suntem în stare să suportăm martirul. Cunoaște doar Domnul pe cei ce sunt ai Săi (2 Tim. 2, 10) și pe cei de la care are ce aștepta. El are comorile lui: Căci Domnul nu se uită la față, ci la inimă (1 Reg. 16, 7). Totuși nu mă îndoiesc că în această vreme, aceia pe care Domnul singur îi cunoaște și care stau înaintea Lui sunt deja martiri, prin mărturia conștiinței lor, fiind gata, dacă li se cere
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
în curăție dumnezeiască (II Cor., 1, 12)”. (Origen, Exortație la martiriu, cap. XXI, în PSB, vol. 8, p. 368) „Să-L urmăm pe Iisus Hristos și să purtăm crucea Lui. Încă astăzi când nu este nici o persecuție, totuși avem în față o altfel de moarte. Faceți să moară mădularele omului pământesc care este în voi (Col. 3, 5). Să ucidem dar pofta, mânia, invidia. Aceea este jertfa cea vie; este o jertfă care nu se reduce la cenușă, care nu se
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
sfânt bărbat? De o mie de ori, firește. Căci prin toate acestea el se și lupta, se și încununa, prin averile pierdute, prin fii, prin trup, prin femeie, prin prieteni, prin vrăjmași, prin casnici căci și aceștia îl defăimau în față prin foame, prin visuri, prin scârbe de tot felul, prin putoarea ce ieșea dintrînsul. Pentru aceea tocmai am spus că el ar fi vrednic nu numai de un mucenic sau doi, ci și de mii de mucenici. Dimpreună cu cele
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
sufere ceva pentru cele ce plac lui Dumnezeu; și dacă cineva ar cerceta lucruri cu exactitate, ar găsi că aceștia din urmă sunt chiar mai mult martiri decât aceia. Pentru că nu este același lucru ca, atunci când Ți se pune în față ruina și pierzania sufletului, să primești și să pătimești ceva ca să nu-Ți pierzi sufletul, sau să înduri aceeași pedeapsă pentru un lucru mai mic. Fiindcă nu numai cei care au fost înjunghiați, ci și cei care s-au pregătit
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
în genunchi și în coate - dar valurile acestea fierbinți mă îneacă, îmi intră pe gură, pe nas, prin urechi, cubii aceștia, cubușoarele, eu nu mai sunt eu, eu sunt altul, aaaaa! și privirea îi rămâne ațintită la ochii sticlind pe fața neagră de lângă fereastră - pe ei îi acuză vocea de lângă ușă, pe ochii aceia înghețați parcă, dar nu pricep cuvintele, sunt grele, sunt amare, și deodată i se ridică un țipăt din adânc: de ce? de ceee? - te mai întrebi? îi răspunde
Scriitura unei agonii by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10410_a_11735]
-
comandat, - precizând, ațos, bitte, vienez!) - mă gândesc la Gide. Știu de ce fac pe nebunul. Eu, care detest mitocănia, incultura...în general, toți agramații și nespălații. Inșii care miros urât, nu numai ai noștri... Știu foarte bine. Știu și de ce pe față am lăsat, dinadins, funinginea de pe figura "fochistului" abea sosit. Mai știu că, față de cei ce muncesc fizic, am un fel de complex. La fel ca Gide, care, după cum scrie în Jurnalul său, întors dimineața de tot din provincie, și neavând
Păcatul unui "om al muncii" by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10433_a_11758]
-
altele. Niște compoziții cu poantă, în care flerul lui Caragiale graseiază rîndurile unor "filmări" mai sofisticate. Bunăoară, în tonul unei muzici (,a patra" de Beethoven, aceea după care se înnebunea - cine? păi cine, Caragiale...), cît rulează banda pe-o singură fața, viața amintită își întoarce multe dedesubturi. Un meci pierdut, o carieră de cronicar sportiv refuzată parcă fără motiv, la ce bun, let the sleeping dogs lie, iubiri și parcuri, redacții, redactori. Și tender is the night, cu renunțările ei neexplicate
Lângă Mântuleasa by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10429_a_11754]
-
direct spre clădirea Cotroceniului undeeee... Aproape înlemniți, stăm amândouă familiile în sufragerie uimindu-ne că Megavijănu' nu numai că rezistă calamității, dar reușește să țină în poziție cât de cât verticală pe cele trei fantome cărora abia li se deslușesc fețele... -Auzi, bădițule, ăștia nu cumva-s Radu Timofte, Gheorghe Fulga și Virgil Ardelean ?, mă întreabă Haralampy ștergându-și sudoarea cu năframa soacră-si. -Nu, mă, nu!, îi răspund cu asprime. Aiurezi? Și mai gândește și singur... Zi de Sfântul Ilie
Berbecuții și pierderea conștiinței by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10421_a_11746]
-
potrivește. - Nu, e vorba doar de bere... Vreau să spun că alcoolul îmi place. Whisky, Cuba Libre, coniacul... - Ești o tipă trăsnet, Jose, a spus atunci Marcos dintr-un foc, fără să-și aleagă cuvintele și privindu-mă drept în față, după ce până atunci nu scosese o vorbă. Ești drăguță, deșteaptă, amuzantă, simpatică și ai talent. Ești cea mai bună, deși nu-ți place berea. - Just - s-a uitat și Jaime la mine, dar cu o expresie diferită, zâmbitoare, ironică. De-
Castele de carton by Cornelia Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/10399_a_11724]
-
căror voci le ascultam seară de seară, chiar dacă unii dintre ei părăsiseră târziu țara (Gelu Ionescu, în 1983), și aveau, în momentul plecării bine conturate cariere profesionale. Cert este că, până la căderea regimului comunist, nu aveam habar cum arată la față vedetele postului de radio "Europa liberă" - ca milioane de români, încercam însă seară de seară să fac exerciții de imaginație - și nu știam absolut nimic despre background-ul lor. Practic, nu m-am interesat niciodată cine sunt oamenii din spatele microfonului
Spovedaniile unui exilat by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10425_a_11750]
-
comportamentul cotidian al savantului, autorul îi găsește unele circumstanțe atenuante: Nu cred că nu va fi suferit și pentru duplicitatea sa și a altora, duplicitate la care a fost silit aproape un întreg popor. Vianu nu reprezintă, câtuși de puțin, fața voios cabotină sau cinic profitoare a vârfurilor intelectualității române care au colaborat cu regimul comunist..." (p. 105). În felul acesta, fostul asistent al lui Tudor Vianu ia atitudine față de o afirmație a colegei sale de la "Europa liberă", Monica Lovinescu, potrivit
Spovedaniile unui exilat by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10425_a_11750]
-
zilele trecute unul din străluciții absolvenți ai facultății la care lucrez, "să știți că dacă vrem să supraviețuim, trebuie să intrăm în sistem. Dacă nu ne dăm pe brazdă, dacă nu lăsăm fițele, cum ni s-a spus verde-n față, riscăm să fim dați afară". L-am privit cu neîncredere, convins că exagerează. "Nu inventez nimic. Dacă doriți, vă explic cum funcționează lucrurile. Cosa nostra siciliană e nimic pe lângă ceea ce se întâmplă la noi. E o organizare perfectă, de la portar
Bacalaureatul se joacă în vestiare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10424_a_11749]
-
privim pe furiș,/ se strecoară după ea, coborînd pe treptele surpate,/ o umbră șerpuitoare - și se încolăcește pe după o piatră,/ și o pîndește cu ochii verzui ca ai mării -/ și se leagănă. (noi am rămas la marginea primelor trepte,/ cu fața ascunsă în mîini.) ea a coborît în soare/ și în urechi purtînd o flacără neguroasă" (despre micile animale ale sufletului nostru). Pe aceeași direcție să menționăm tendințele de obiectivare a vieții morale, componente ale obiectivității ca atare, gesturi de bunăvoință
Jocul de-a impersonalizarea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10432_a_11757]