1,426 matches
-
317. În mitologia poporului român, Arborele Cosmic, născut o dată cu Universul, este bradul. Legenda spune că "Fârtatul, obosit și înciudat de incapacitatea lui creatoare, a izbit cu toiagul în apele primordiale și în locul acela s-au deschis și s-a ridicat falnic un brad fosforescent" 318. În mentalitatea populară românească, bradul are o triplă semnificație, fiind arbore cosmic, arbore ceresc și arbore al vieții: "Sus în vârful muntelui / crește bradu´ brazilor, / de mare și înfoiat / tot ceru´ l-a îmbrădat, / soarele în
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
curgând din cer pe brațele incestului/ În sexele pământului cum apărură urmărite din spate de însuși lucrul în sine?". În "Imnele bucuriei" cunoașterea poetică devine posibilă și exercitarea ei necesită din nou învestire cu har: "Și bolta uriașă a acestui falnic crin/ Pe crucea gurii mele să fie răstignită/ În graiul meu să fie picurat/ Cutremurul și frica fericită./ Între puhoaiele acestui necuprins/ Ce se rostesc departe în tăcere/ sa fiu cu fulgeru-nflorit/ Ce plămădește în deșert putere. Prea bucuros fiind
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
supus efemerității, devenirii și morții este reprezentat prin imaginea cercului strâmt ce le limitează iubirea și existența. Lumea de jos, în care sunt iremediabil captivi, este asociată unor imagini semnificative, sugerând spațiul închis, boltit, al teluricului, al întunericului (Din umbra falnicelor bolți, umbra negrului castel). Contrastiv, planul cosmicuniversal este figurat prin imagini ce închipuie infinitul celest, spațiu al unei geneze continue, al lumilor ce izvorăsc din haosul primo rdial și pier în miezul de increat în care sălășluiesc Demiurgul și Hyperion
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
obiceiul să boteze soldățeii dăruiți lui Cornel cu nume formate după numele cunoștințelor de care voia să rîdă, fără ca acestea să-l bănuiască. Cornel se enerva cînd tata numea în bătaie de joc un erou pe care el îl considera falnic, preferînd numele generice, care atrăgeau spre respectivul erou mult mai multe însușiri speciale decît o făceau cele individuale. Totuși lui Georgică îi păstrase numele dat de tata, în primul rînd în amintirea lui, iar în al doilea rînd deoarece chiar
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
5 ferestre pe 6 stîlpi masivi, trei În față și două laterale trilobite. Pronaosul și naosul sînt boltite, cu cîte o calotă, ce se reazămă pe 4 arcuri dubluri, sprijinite pe console. Are o singură turlă centrală care se Înalță falnic, În formă octogonală, ale cărei laturi sînt ocupate de cîte o fereastră Îngustă. Ceva mai scund, În partea de nord, În formă hexagonală și alipit bisericii, un turn prin care, printr-o scară masivă de stejar În spirală se poate
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
s-au apucat de treabă, pe loc au rămas înlemniți și au căzut morți. Se spune că acel blestem era legat de o comoară ascunsă în scorbura sa, care avea o gaură secretă prin care se vedea aurul ascuns. Plopul falnic a purtat în spate o povară de patru veacuri. Negura vremurilor l-a răpus, dar amintirea lui o poartă numele satului”. 4. Plopul lui Ștefan Vodă (II) « În satul Plopu era demult un plop tare bătrân. Se spune că el
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
și ei case mici pe lângă vechea temelie a boierului, așa că încetîncet s-a format un sat, care și-a luat numele de Temelia”. 12. Legenda satului “Păltinata” “Într-o pădure era o poiană mare în care se afla un paltin falnic, înalt și cu multe crengi. El era foarte bătrân. Când au năvălit turcii aici, oamenii s-au așezat în acea poiană, ca să scape de năcazul cel mare. Cum Dumnezău le-a ajutat, ei au rămas în acea poiană. Au tăiat
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
nivelul simbolisticii luminos/ Întunecat vom avea diferențe de referențialitate ... din unghiul din care privește fata dincolo de fereastră va fi luminos, strălucitor, incandescent ... de sus locul pămîntean va fi receptat de către astru dimpotrivă ca Întunecat, cenușiu ... fata se află „În umbra falnicilor bolți” luceafărul va fi dimpotrivă În partea luminoasă „privea În zare cum pe mări răsare și străluce”. De sus castelul pare Întunecat: “ și cît de viu s-aprinde el/ În orișicare seara/ spre umbra negrului castel/”... Luceafărul se revarsă din
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
În primul discurs Întîlnim toiagul, adică legea, cerul, tatăl, marea, mama, palate și viața veșnică. Pentru că introduce sacrificiul discursul Noului Testament va fi preluat de către eroină. Cel de al doilea discurs este de altfel și cel al pajului. „din umbra falnicilor bolți/ ea pasul-și-1 Îndreaptă/ lîngă fereastra unde-n colț/ Luceafărul așteaptă” Două serii antinomice Întunericul și fereastra. O intrare În oglindă. Eroina este acum Alice În țara oglinzilor. Visul se ordonează simetric imaginii ferestrei și celei a oglinzii. Luceafărul eminescian
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
ceresc. Nivelul terestru ne oferă destule elemente care pot veni În sprijinul teoriei noastre. Eroina se află plasată compozițional În „nigredo”, În partea Întunecată a athanorului imaginativ. Ea „este luna Între stele”, se află În „umbra negrului castel”, “În umbra falnicilor bolți” Luceafărul este pentru ea un denominator „al nopții mele domn” iar chemarea ei este făcută, invocată În scop de „luminare” și viața-mi luminează”. Luceafărul făcînd parte din operatorii magici salvatori trebuie să scoată din Întuneric, să salveze pe
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
șaluri de lână afumată, perdele rupte, rufării intime, feminine, mototolite delicat"), "tăvi trântite, gingașe și moi,/ Cu clopoței gălăgioși la gene/ Și degete prelinse din oloi", "linguri cristaline,/ Pâlnii de somn, pipere pătimașe,/ Cuțite ce ucid prin limpezime,/ Ibrice-adânci cu falnice panașe". Sau ființele pe nedrept asimilate de altfel de spirite sferei inferiorului, umilului sau derizoriului: motani ce "surâd curtenitori/ Și sclifosiți din blănurile scumpe", "șerpi uriași cu fluturi calzi în gură", cerbul frumos în ale cărui coarne triste cresc "mari
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Calchiate după întrebările copilăriei (și nu numai) prin care am trecut cu toții, gen: "ce este Dumnezeu?", "cine plouă?", "unde apune soarele?", sau "de ce au elefanții trompă?" etc., capitolele volumului premiat se înșiruie după o logică doar de ele știută, purtînd falnic titluri neverosimile: "Cum să lași să plutească fetițele?", "Friedrich Nietzsche o fi Halal?", sau "Cum să faci patul unui bărbat non schizoid și nealienat?"... De fapt însă, în ciuda aparențelor derutante, ni se spune o poveste. Și ca orice poveste, ea
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
au îndreptat tot mai des spre cele autohtone. Scoaterea terenurilor din circuitele agricole pentru construcții haotice în locuri din cele mai neașteptate, fără căi de acces și alte dotări, a generat anomalia "conacelor tradiționale". Parcelele consfințite în PUZ-uri pentru falnice construcții, mărginite de drumuri foarte înguste și cu perspective îndepărtate de amenajare, devin locuri neatrăgătoare de rezidență și viață socială plăcută. La acestea se adaugă întârzieri mari în modernizările căilor publice de transport. Al doilea oraș ca mărime după Capitală
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
lui Mișu Teișanu, desene aflate sub semnul simbolismului. "Stilul școlii lui Paciurea vizibil în liniile himerelor unind cerul cu pământul simțit la un Teișanu, la Mina Byk-Wepper de exemplu, chiar la un Victor Ion Popa în S-a stins viața falnicei Veneții se conturase la sfârșitul secolului în plastica simbolistică, va căpăta noi dimensiuni la curentele înnoitoare de după 1900, în epocă deci"287. Mina Byk-Wepper este una dintre ilustratoarele constante ale poeziei eminesciene, realizează Călin (file din poveste) (1923), Strigoii și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de foame, (...) iar în comuna Dej 14 mame s-au spânzurat ca să nu vadă cum copiii lor nu au ce mânca, (...) de la București nu se aude decât uruitul vagoanelor, ce strecoară averi muncite de alții pentru a se înălța palate falnice, insolente, în beneficiul vreunui norocos al soartei”. Discursul a fost primit cu aplauze și ovații, chiar și de către unii parlamentari liberali. Pe data de 15 august 1916 clădirile orașului au fost „tapetate” cu anunțul privind intrarea României în război. În
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
mai departe. Astfel, în arierplanul unui discurs ce se vrea generalizator, sîntem cîteodată frapați de murmurul surd, dar aproape întotdeauna repede perceptibil, al referinței autobiografice, al mărturisirii, al trimiterii la sursele memoriei intime. În spațiul închis de la Clarens, sub copacii falnici și în văile de acolo, fericirea pe care o trăiește Saint-Preux îi apare ca un fel de ecou alterat, purificat, estompat doar de acela al anilor copilăriei. "Cum să scapi de dulcea iluzie căreia îi dau viață aceste lucruri...?" Uzura
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
a treia întruchipează un vizitiu. Să păstrăm pe mai departe imaginea aceasta. Iar despre cai, spunem că unul este bun; nu și celălalt. [...] Acela dintre ei care-i de-un soi mai bun are statura dreaptă, trupul bine tăiat, grumazul falnic, botul arcuit, ochi negri, iar culoarea lui e albă; e dornic de onoruri, dar totodată cumpătat și rușinos; iubește părerea cea adevărată; când îl mâni, biciul nu-și are rostul, pentru că ascultă numai de îndemn și vorbă. Celălalt cal, dimpotrivă
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
prea Înaltă și a mersului aplecat. Porecla a fost moștenită și de nepoți. Tot Pop era și Dumitru de la Biserică fiind căsătorit cu o fată a Anei Mici ce se numea Cotfas Ana. Acest Mitru de la Biserică era un bărbat falnic și temut În sat. În timpul ocupației maghiare din anii 1940-1944 trecea În Regat peste Călimani după bunul său plac și se Întorcea acasă iar, când voia. La bătrânețe a săvârșit Însă o faptă regretabilă. Din motive de ordin material și-
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
să devină tatăl natural al copilului. Și atunci, nu bărbatul care a seduso, nu el este licheaua? Dar licheaua care a sedus-o Își scutură pălăria de noroi, o așează iar pe cap, ba Încă pe o ureche, și merge falnic mai departe, iar satul nu-l condamnă. De ce oare? Desigur, acum spunem că nu era drept. Atunci Însă opinia satului conta, deși nu toate fetele se măritau fecioare. Să mi se ierte această intervenție În datini și cutume fiindcă datoria
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
de Lup. Deși nu a fost Împușcat decât Într-un picior, nefiind pe acolo nimeni să-l panseze și pierzând mult sânge, În cele din urmă se prăbușește. Dar după moartea lui, coana Ioana Își găsește alt concubin, un bărbat falnic și voinic, potrivit preferințelor sale, Îl chema Dumitru Blaga. Între timp, fiica, Ioana, se căsătorește În Toplița cu un bogătaș, proprietar al unei fabrici de cherestea. Îl chema Dușa Vasile și nu a avut noroc de nici un urmaș, În ciuda bogăției
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
de suspens. Intuiție crescândă. „Când scrii despre iubire, sentimentul te invadează, toate iubirile tale pierdute tresar (tresaltă), revin în memorie, se infiltrează în spiritul, în inima, chiar în trupul tău...” - rostește Liviu Antonesei. și astfel imaginarul poetic traversează timpi de falnic vis. Poetul Gheorghe Andrei Neagu va reface povestea iubirii jertfelnice, după ritualul folcloric ancestral. Ne amintim de Fata în grădina de aur, unde eroul, un zmeu, va suferi din pricina iubirii neîmpărtășite și se va răzbuna pe rivalul său? Ne amintim
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
mai curând vigoarea de altădată a stirpei (Lovinescu sancționează polemic, ca și în opera de doctrină, influența slavă, orientală, asupra sufletului românesc, mutilat de "o umilință străveche ce ne încovoaie grumazul: în străini vedem încă stăpânul secular")179. "Mândru" și "falnic", adevărată "forță a naturii", bătrânul Colea și-a păstrat intactă tinerețea, pofta de viață, agresivitatea animalică (de "fiu al lupoaicei"), spre deosebire de "sfiosul" intelectual cu studii la Paris, pe umerii căruia apasă vina disprețului de sine și a fascinației față de străini
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
divin. De aceea le ține înălțate cu trufie încă agresivă, să se vadă, dar să și amenințe pînă departe. De acum înainte, cursul Soarelui este deschis. Luîndu-și, de data asta, chipul de Taur, astrul ceresc își ține coarnele drepte și falnice; ca Leu, străjuiește sigur de sine în liniștea zenitului. Doar celălalt ipostaz al său, Vulturul, planează la înălțime, cu privirea ațintită asupra vreunei umbre de șarpe tîrîndu-se cu perversiune pe pămînt și încercînd să urce, în secret, pe tulpina copacului
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
își caută de zor ființa mult iubită, și ea aleargă zbuciumată pe căi „necunoscute” și uneori pustii, și ea rostește în stînga și-n dreapta cuvinte întrebătoare: „... dacă mi-ați văzut,/ De mi-ați cunoscut”, trecînd prin sate un oier falnic și ortoman, „cel cu căciula brumărie”. Vitoria tinde spre starea de arhetip, de ființă chtoniană. Numai aceasta, în chip de Mutter Erde, se arată neîntrecută acaparatoare, nu ostenește să-și apere cu strășnicie și să-și recupereze inventarul bărbătesc, drept
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
e cea mai drăgălașă țară din lume, și neamul românesc unul dintre neamurile cele mai înzăstrate în daruri sufletești. Ce puternice simțiri se deșteptaseră atunci în noi, la dulcele și sfînt nume de patrie! Ce entuziasm măreț ne cuprinsese la falnicul nume de român! Cît eram de veseli, cît eram de fericiți atunci! Îți aduci și tu aminte?. Este, în fapt, începutul articolului Românii și poezia lor. A apărut inițial sub formă de scrisoare și dat prima dată publicității în revista
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]