1,938 matches
-
Acesta a fost unul dintre evenimentele care ne-a propulsat. A fost grozav. Am ajuns să avem douăzeci și patru de tube În fanfară. Foarte puține școli se pot lăuda cu douăzeci și patru de tube. Puteți să verificați data viitoare când veți vedea fanfara noastră pe stadion“. Am putea adăuga că pentru foarte puțini președinți de universități tehnice de prim rang numărul de tube este un motiv de mândrie la fel de mare ca numărul de tuburi din laborator. Iar Clough are dreptate să fie mândru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
de la preludiul panoramelor izolate, ce soseau cu mult înaintea tuturor și indicau tonul general al bâlciului, ca notele răzlețe și prelungi ce anunță la începutul bucății de concert tema întregii compoziții, și până la finalul grandios, plesnind de urlete, pocnete și fanfare, în ziua temeiului" (p. 174). Ca "simfonie" cu un preludiu ce indică tonul și tema "compoziției", cu un crescendo și un grand finale, bâlciul are toate datele pentru a fi considerat el însuși o metaforă a interpretării. Și într-adevăr
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
câteva consoane într-un anunț binevoitor: „Grădina d-lui Hhrthskwscka - citiți Rașca, dacă puteți - s-a deschis și ea...“ (Ghimpele, an. XIII, nr. 13, 14 mai 1872, p. 3). 172. În 1872 în grădina Rașca puteau fi ascultate două „muzici“: fanfara militară și orchestra operei. Bucureștenii frecventau numai grădina de vară Rașca; restaurantul, care era deschis și iarna, avea pe atunci o clientelă aproape exclusiv germană. Casele Carapatti 173 de alături erau până la Hotel Union 174 tot ce mai avem din
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
spus că e vorba de detașamentul de Știme, a dorit să și le apropie, crezând că e vorba de ființele de care-i povesteau bătrâniigg. Cu timpul s-a lămurit, erau doar copiatoarele de știmehh (un fel de "pisse-copies") pentru Fanfara Flotilei de Bahlui, care se exersau în timp ce transcriau note și amuzându-se schimbau cheile (puneau un "bă" în loc de "fă", cheia "nasol" era frecventă pentru cântarea celor detestați). * * * Se amuzau cu jocul purificării penelor și pieilor, după modelul aflat de la triburi
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
al familiei Pursch. Personal, am studiat amănunțit colaborările mamei Dv. la revista „Înmuguriri”114, cu ocazia monografiei ce am făcut acestei publicații. Știu că după plecarea bunicului Dv. din oraș (mort eroic în primul război mondial, la Turtucaia), la conducerea fanfarei militare a venit Dimitrie Buiuc, care a ocupat casa unde a locuit Oscar Pursch, pe str. M. Sadoveanu. Am parcurs cu mare atenție scrisoarea Dv. Am reținut cu satisfacție relațiile prestigioase pe care le-a avut mama Dv. cu personalități
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
Dv., închei, cu rugămintea de a transmite D nei Gabriela Georgescu respectuoase sărutări de mâini. Tuturor, sincere urări de sănătate. Cu deosebită considerație, Eugen Dimitriu P.S. Cum se numea străbunicul Dv.? Mi se pare că a fost tot șef de fanfară. Dl. prof. Tempeanu îmi vorbea deseori de papă Pursch - se pare 86 la Pitești. Sunt necesare, de asemeni, biografiile fiecăruia din cei 3 înaintași. Ați putea să le scrieți? Ne-ar fi de mare folos pentru ceea ce intenționăm să facem
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
Doamna și că zăboviți cu aceeași pasiune la cele spirituale. În privința lui Oscar Pursch, am unele elemente, care sper să vă fie utile. Nu cunosc data nașterii, nici locul. Tatăl său, „papă Pursch”, a fost într-o vreme șef de fanfară militară la Pitești, apoi la Piatra Neamț și în fine la Fălticeni, în aceeași calitate. Aici (la Fălticeni), un frate al lui Oscar, absolvă gimnaziul în 1893. În acest timp Oscar Pursch se afla la București, unde urma Conservatorul, cu specializare
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
Leipzig, la clasa de vioară a lui Hans Sitt. Oscar Pursch organizează și o orchestră militară, care cânta marțea în pavilionul de la Grădina Publică. Era solicitat la balurile din Fălticeni, Humor, Câmpulung, Suceava. În acest din urmă oraș cânta cu fanfara venită de la Fălticeni, în concerte date în grădina Societății „Școala Română”. Intrarea în Bucovina era aprobată de împăratul de la Viena. În 1914, Doina Bucur (pseudonimul ei literar; pe numele adevărat: Florica Pursch) obține la Galați post de profesoară de muzică
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
profesorul s-a întors pe partea stângă (spun bolnavii din salon) și nu s-a mai sculat. Făcuse un stop cardiac. Înmormântarea a avut loc marți, 9 octombrie. S-au adus multe coroane, a fost multă lume și a cântat fanfara Filaturii. O vreme frumoasă. La biserică a vorbit și învățătorul Vasile Tomegea. Am purtat pe umeri sicriul iubitului meu dascăl de la Liceul „Nicu Gane”. L-am privit îndelung: nu avea deloc rigiditate cadaverică. Parcă dormea! 173 Ne străduim acum să
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
le prezint în mare, ca să vă pronunțați dvs. În primul rând, am găsit o biografie întocmită de mama mea, Apostolescu Eugenia, în care se găsesc toate datele necesare și exacte. Apoi, câteva fotografii legate de activitatea sa de șef de fanfară militară (implicit și cea de la Fălticeni, cu vizita mareșalului I. Pilsudski) apoi ca profesor la Liceul Internat „C. Negruzzi” din Iași și la Conservatorul de muzică din Iași. Apoi mi-a(u) mai rămas câteva scrisorele intime adresate către mama
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
fotografie mi a fost cerută de prof. 379 Virgil Apostolescu, salariat la Arhivele Statului - filiala Iași, care s-a arătat de la început cooperant în ce privește datele despre tatăl său, muzician și profesor de muzică în Iași. 380 În actele oficiale, dirijorul fanfarei militare de la Fălticeni figurează cu numele de Virgil Apostu. Vreo înrudire cu sculptorul George Apostu de la Bacău, sau o simplă coincidență a numelor? 311 G. Pascu 381 pt. alcătuirea unui istoric al Conservatorului, pe care nu l am. Știu că
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
în capitala Franței, după ce fusese racolat să cânte în așa zisele Café Concert. Viorica, sora sa, a făcut parte din formații de muzică de cameră, la Fălticeni cântând și în casa lui Artur Gorovei, sub bagheta lui Oscar Pursch, dirijorul fanfarei militare de la Reg. 16 Dorobanți din localitate. 392 Alexandru Arșinel lucra la un medalion Ilie Mihăilescu, destul de amplu. 393 Mihai Lupescu, cunoscutul folclorist care a văzut lumina zilei în Spătărești, la 3 kilometri de Fălticeni. 317 casa de la Bogdănești și
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
m-am despărțit de ea eram prea copil ca să înțeleg iremediabilul acelei pierderi, 586 Gabriela Georgescu, poetă, traducătoare, fiica poetei Doina Bucur și nepoată a compozitorului Oscar Pursch, trăitor o vreme la Fălticeni la începutul secolului XX, fiind dirijor al fanfarei militare la Reg. 16 Dorobanți din localitate. 587 De mama sa Doina, căsătorită cu avocatul Ionescu la Caracal, ambii decedați la data când am vizitat-o pe fiică. 448 iar mai târziu fiecare gând prididind de viață a rămas în
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
unei înțelepciuni ancestrale. Sunt multe zilele în care, prin muzică, românii - alături de confrații unguri sau țigani - au deprins gustul petrecerii. De la Romica Puceanu (1928-1996), Toni Iordache (1942-1987) sau Johnny Răducanu (n. 1931), judecați ca artiști individuali, până la formații unice precum Fanfara Ciocârlia sau Taraful Haiducii, țiganii au excelat prin știința bunei irosiri, cu amestecul inconfundabil de melancolie, vioiciune și ironie. La interstițiile acestei coabitări s-a născut acea poftă regenerativă pentru apatie. Fiind selectiv, talentul muzical n-a fost suficient pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
gara Iași. în semn de prețuire pentru aceștia, în gara din Iași îi așteaptă autoritățile civile și militare. Onorul este dat voluntarilor ardeleni în piața gării de către un regiment de vânători din armata română, prezenți cu garda la drapel și fanfara militară. A doua zi, pe dealul Șorogarilor, voluntarii au depus jurământul. Au asistat la depunerea juramântului de credinta: regele Ferdinand I al României (1914-1927), Ionel I. C. Bratianu, președintele Consiliului de Ministri, generalul Constantin Prezan, șeful Marelui Cartier General român
Corpul voluntarilor ardeleni la Hârlău 1917-1918 by Miron Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/686_a_1342]
-
de lemn. La acest meci s-a înregistrat un număr record de spectatori, cam 7000, prețul biletelor fiind de 20 de lei la tribună (sumă considerabilă la aceea vreme) și 5 lei pentru un loc în picioare pe marginea terenului. Fanfara militară a intonat în deschidere imnurile de stat ale Iugoslaviei și României, delectând publicul și între reprize. La apelul arbitrului iugoslav Simonovici, jucătorii s-au aliniat în următoarele formații: Belgrad: Urbanici, Porovici, Popovici, Georgevici, Zdravcovici, Mihailovici, Vasilievici, Mitrovici, Noici, Simici
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
februarie -1°R. Ora 10 Slăniceanu, hotărât în privința regimentelor de rezervă. Ora 11½ audiență oficială pentru contele Wesdehlen, pentru predarea Colanului Înaltului Ordin al Vulturului Negru. Îmi pun uniforma regimentului meu prusian de dragoni (nr. 9). La sosirea ministrului plenipotențiar fanfara intonează imnul prusian. Discurs și răspuns, eu îmi pun colanul. După-amiaza scris. Ora 5 Costinescu la mine, până la ora 7 verificat bugetul Ministerului de Război, e vorba de organizarea unui al cincilea regiment de artilerie. Seara scris. Marți, 3/15
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
lume, doamne etc. Plecarea cu trenul special, direct. Ora 11½ în Comarnic. Rosetti merge cu noi până la Crivina, o oră cu trenul din Comarnic până la Sinaia. Dejunat. Colonelul Fălcoianu, Duca etc. Compania I Vânători din Batalionul al IV-lea și fanfara. Ora 2½ la construcție, care e mult rămasă în urmă, din cauză că a plouat zilnic. Vremea foarte frumoasă, cald. Ora 6½ cinat. Seara ceva ploaie. Vineri, 3/15 iulie Vreme minunată, cald. Ora 10 cu Elisabeta la pavilionul de vânătoare, acolo
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
mers până dincolo de Poiana Țapului, acolo arhiducele Eugen, care se află la Brașov, la Regimentul al II-lea de husari. El vine cu trăsura, eu îl invit să încalece pe Coma. Ora 10¼ în Sinaia. Companie de onoare pentru arhiduce. Fanfara intonează imnul austriac. Îi confer ordinul meu. Vizitat mănăstirea, apoi el merge cu Elisabeta, cu trăsura, la castel, eu merg pe jos, cu căpitanul de cavalerie baronul von Weigelsberg, de la ulani. Vizitat totul în detaliu. Ora 12½ dejun în pavilionul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Acolo până la ora 4½. Băut ceai la Bamberg. Ora 6 plecat înapoi la Sestri, foarte frig. La masă prefectul din Genova cu soția, Bamberg cu soția, dr. Schädlich cu soția. Ora 8½ la restaurantul grădinii din Sestri, care e iluminat, fanfară, care cântă imnul național. Seara concert, multă lume. Acolo până la ora 10. Festivitate de despărțire organizată de municipalitate pentru noi. Plecarea din nordul Italiei Duminică, 3/15 aprilie. Plecarea din Sestri și Genova. Vreme mohorâtă, mai târziu ploaie. Elisabeta la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
6½ dineu, mitropolitul, Gr. Sturdza etc. După masă în grădina Copou, acolo doamnele societății pentru acordarea premiilor, mad. Moruzi, N. Suțu etc. Eu am mers cu Gr. Sturdza, cu trăsura, încolo și înapoi. Ora 9½ retragere cu torțe, cu toate fanfarele. Ora 11 în pat. Duminică, 5/17 iunie. Rusaliile românești. Căldură tropicală, vânt. Ora 8 dejunat. Ora 10 plecat cu trăsura la Mitropolie, slujbă religioasă până la ora 11½, căldură toropitoare, de față toate autoritățile. Ora 12 dejunat. Carp a venit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Sf. Nicolae a lui Ștefan, acolo Te Deum și procesiune pe jos, cu tot clerul, la statuie, unde se află 20.000 de oameni în tribune etc., toată lumea oficială a României, Camera, Senatul, Curtea de Casație etc., delegați. Cor și fanfară militară. Eu țin primul discurs, care electrizează, bătrâni și tineri plâng. Statuia e dezvelită. Cântă toate fanfarele. Gane, Negruzzi, C. Rosetti, Ionescu, care vorbește liber, foarte frumos, D. Sturdza și Hasdeu. Sunt depuse toate coroanele. Elisabeta a telegrafiat și a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
unde se află 20.000 de oameni în tribune etc., toată lumea oficială a României, Camera, Senatul, Curtea de Casație etc., delegați. Cor și fanfară militară. Eu țin primul discurs, care electrizează, bătrâni și tineri plâng. Statuia e dezvelită. Cântă toate fanfarele. Gane, Negruzzi, C. Rosetti, Ionescu, care vorbește liber, foarte frumos, D. Sturdza și Hasdeu. Sunt depuse toate coroanele. Elisabeta a telegrafiat și a trimis o coroană. Căldură enormă. Defilare a școlilor, delegaților, armatei. La ora 4 se încheie. Ora 6½
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
trăsura spre castel, străzile sunt pline. În fața castelului toți ofițerii, gardă de onoare de la Regimentul 10. Defilare. Soupé. Ora 11½ în pat. Sâmbătă, 6/18 august. Breslau-Potsdam. Sculat la ora 7. Ora 8 generalul von Oppen, comandantul Breslaului, la mine. Fanfară a Regimentului 10 Infanterie. Ora 9 Brătianu la mine. Vine de la Aix și merge la Sinaia, discutat îndelung cu el, este de părere să nu cedăm în problema Dunării. Ora 10½ plecarea din Breslau. La gară președintele superior von Seidewitz
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
de primăvară. Ora 10 pe jos la Müller și Alexianu, cumpărat mult. Ora 11½ întors ud înapoi. Sturdza la mine. După-amiaza prefectul Moruzzi, miniștrii Lecca și Dabija. Reglat cadourile de Crăciun. Ora 6½ cinat singur. Ora 8 procesiune cu toate fanfarele, la balcon, vreme blândă. Ora 11 în pat. Toate încăperile iluminate electric. Duminică, 1/13 ianuarie. Anul Nou. Viscol cu zăpadă, frig umed. Ora 9 Knechtel în seră. Ora 10¼ plecat en gala la Mitropolie. Liturghie până la ora 11½, de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]