3,378 matches
-
laterale și trecerea de la structura primară la cea secundară. Vl.1 Rădăcina cu structură primară are cilindrul central tetrarh, cu patru fascicule de lemn primar de formă triunghiulară în secțiune transversală, ce se ating prin bazele lor și cu patru fascicule de liber de forma lenticulară, situate între acestea. La exterior rădăcina este protejată de o rizodermă. Foarte curând rădăcina trece la structura secundară. La nivelul analizat (fig. 1), rizodermă cu peri absorbanți s-a exfoliat, exoderma are celule cu pereții
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
central foarte gros, în totalitate lignificat. Liberul este format din tuburi ciuruite și celule anexe spre interior și din multe celule de parenchim spre exterior. Lemnul secundar este diferențiat în două zone: • una axială, în care se observă cele patru fascicule de lemn primar, ale căror vase de metaxilem ocupă locul măduvei; • una externă foarte groasă, în care predomină libriformul și în care sunt dispersate, neregulat, puține vase de calibru relativ mic, cu pereții moderat îngroșați. în masa de lemn secundar
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
în general aceeași, cu deosebirea că centrul organului este ocupat de un parenchim medular format din celule foarte mari, iar în parenchimul perimedular se disting vase de lemn primar sub formă de lame, adesea divergente care, de fapt, corespund viitoarelor fascicule ce vor pătrunde în cotiledoane. Treptat se individualizează două perechi de fascicule mici, opuse, iar de o parte și de alta rămân două arcuri largi de xilem secundar, străpuns de mai multe raze medulare uniseriate, parenchimatic celulozice. Sub nodul cotiledonar
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
parenchim medular format din celule foarte mari, iar în parenchimul perimedular se disting vase de lemn primar sub formă de lame, adesea divergente care, de fapt, corespund viitoarelor fascicule ce vor pătrunde în cotiledoane. Treptat se individualizează două perechi de fascicule mici, opuse, iar de o parte și de alta rămân două arcuri largi de xilem secundar, străpuns de mai multe raze medulare uniseriate, parenchimatic celulozice. Sub nodul cotiledonar conturul secțiunii transversale prin hipocotil devine eliptic-ovat, țesutul conducător formează două arii
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
uniseriate, parenchimatic celulozice. Sub nodul cotiledonar conturul secțiunii transversale prin hipocotil devine eliptic-ovat, țesutul conducător formează două arii laterale dispuse față în față, de origine secundară în cea mai mare parte, iar spre cei doi poli ai secțiunii se individualizează fascicule cotiledonare. La nivelul nodului cotiledonar conturul secțiunii transversale este aproximativ dreptunghiular, cu două laturi convexe. În epidermă se observă atât peri tectori cât și stomate, iar stratul cortical hipodermic este colenchimatizat. Țesuturile conducătoare rămân sub forma a două inele concentrice
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
grosime asemănătoare, separate de o zona cambială pluristratiticată. În axila cotiledoanelor, în concavitățile de pe laturile epicotilului, se observă muguri care au 2 sau 4 primordii foliare. Pețiolul cotiledonului prezintă epidermă cu peri tectori, parenchim fundamental de tip meatic și două fascicule conducătoare de tip colateral, dispuse față în față. În lungul epicotilului (foto 51), conturul secțiunii transversale devine pătratic-hexagonal, cu coaste atenuate. Epiderma se menține cu celule izodiametrice, din loc în loc fiind vizibili perii tectori și peri secretori; aceștia din urmă
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
nod nu pornesc exact din același loc la nivelul apexului, ceea ce se observa și la nivelul tulpinii complet edificate. De aceea la nivelul nodului ne apar două arcuri larg deschise de țesuturi conducătoare, la extremitățile cărora se află cele două fascicule foliare, al căror cambiu se leagă de cel al arcurilor menționate (nodul are structură unilacunară). În timp ce țesuturile conducătoare din cele două arcuri au structură secundară, fasciculele foliare au structură tipic primară. Pe măsură ce se individualizează baza frunzei, lateral fiecărui fascicul foliar
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
două arcuri larg deschise de țesuturi conducătoare, la extremitățile cărora se află cele două fascicule foliare, al căror cambiu se leagă de cel al arcurilor menționate (nodul are structură unilacunară). În timp ce țesuturile conducătoare din cele două arcuri au structură secundară, fasciculele foliare au structură tipic primară. Pe măsură ce se individualizează baza frunzei, lateral fiecărui fascicul foliar se edifică câte un fascicul foarte mic, de tip colateral închis. La un nivel superior al nodului, conturul secțiunii transversale devine aproximativ eliptic; în unele celule
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
două fascicule foliare, al căror cambiu se leagă de cel al arcurilor menționate (nodul are structură unilacunară). În timp ce țesuturile conducătoare din cele două arcuri au structură secundară, fasciculele foliare au structură tipic primară. Pe măsură ce se individualizează baza frunzei, lateral fiecărui fascicul foliar se edifică câte un fascicul foarte mic, de tip colateral închis. La un nivel superior al nodului, conturul secțiunii transversale devine aproximativ eliptic; în unele celule de parenchim cortical se observă pereți de diviziune, iar între fasciculul foliar și
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
se leagă de cel al arcurilor menționate (nodul are structură unilacunară). În timp ce țesuturile conducătoare din cele două arcuri au structură secundară, fasciculele foliare au structură tipic primară. Pe măsură ce se individualizează baza frunzei, lateral fiecărui fascicul foliar se edifică câte un fascicul foarte mic, de tip colateral închis. La un nivel superior al nodului, conturul secțiunii transversale devine aproximativ eliptic; în unele celule de parenchim cortical se observă pereți de diviziune, iar între fasciculul foliar și arcurile caulinare se individualizează un cordon
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
lateral fiecărui fascicul foliar se edifică câte un fascicul foarte mic, de tip colateral închis. La un nivel superior al nodului, conturul secțiunii transversale devine aproximativ eliptic; în unele celule de parenchim cortical se observă pereți de diviziune, iar între fasciculul foliar și arcurile caulinare se individualizează un cordon de procambiu ce va pătrunde în mugurul axilar. La baza internodului următor (foto 53), conturul secțiunii transversale prin epicotil este pătratic, cu două laturi concave și două concrescute cu bazele frunzelor; în
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
se observă individualizarea componentelor foliare, între pețiol și tulpină aflându-se muguri axilari cu 2 perechi de primordii foliare. Analizând intemodurile următoare ale plantulei se observă că structura rămâne aceeași, diferențele privind doar numărul straturilor de colenchim; țesuturile conducătoare formează fascicule de mărime diferită. La nivelul epidermei distingem frecvenți peri tectori și peri secretori cu glanda pluricelulară; în scoarța externă se observă cavități aerifere, iar în dreptul celor patru coaste, fascicule conducătoare cu structură primară, de mărime diferită. Fasciculele sunt de tip
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
aceeași, diferențele privind doar numărul straturilor de colenchim; țesuturile conducătoare formează fascicule de mărime diferită. La nivelul epidermei distingem frecvenți peri tectori și peri secretori cu glanda pluricelulară; în scoarța externă se observă cavități aerifere, iar în dreptul celor patru coaste, fascicule conducătoare cu structură primară, de mărime diferită. Fasciculele sunt de tip colateral deschis, având vase de xilem dispuse în șiruri radiare. Țesutul meristematic de tip cambial se continuă și între fascicule, rezultând astfel un cambiu inelar, ce va conduce, cu
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
țesuturile conducătoare formează fascicule de mărime diferită. La nivelul epidermei distingem frecvenți peri tectori și peri secretori cu glanda pluricelulară; în scoarța externă se observă cavități aerifere, iar în dreptul celor patru coaste, fascicule conducătoare cu structură primară, de mărime diferită. Fasciculele sunt de tip colateral deschis, având vase de xilem dispuse în șiruri radiare. Țesutul meristematic de tip cambial se continuă și între fascicule, rezultând astfel un cambiu inelar, ce va conduce, cu vârsta, la edificarea structurii secundare. Spre baza apexului
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
se observă cavități aerifere, iar în dreptul celor patru coaste, fascicule conducătoare cu structură primară, de mărime diferită. Fasciculele sunt de tip colateral deschis, având vase de xilem dispuse în șiruri radiare. Țesutul meristematic de tip cambial se continuă și între fascicule, rezultând astfel un cambiu inelar, ce va conduce, cu vârsta, la edificarea structurii secundare. Spre baza apexului caulinar, conturul secțiunii transversale devine aproape eliptic, cu două concavități laterale (foto 57). Epiderma, scoarța și măduva sunt complet diferențiate; la nivelul epidermei
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
nivelul epidermei s-au format peri tectori și peri secretori, dar nu s-a declanșat încă procesul de stomatogeneză. În ceea ce privește structura țesuturilor conducătoare, procesul de histogeneză este în curs de desfășurare, iar cel de traheogeneză este abia declanșat; doar în fasciculele foliare structura este complet definitivă. În celelalte fascicule, foarte apropiate între ele, abia se observă câte un vas lemnos cu peretele îngroșat și lignificat. Curând, numeroasele fascicule mici caulinare se vor apropia, rezultând două arcuri compuse, străbătute de raze medulare
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
peri secretori, dar nu s-a declanșat încă procesul de stomatogeneză. În ceea ce privește structura țesuturilor conducătoare, procesul de histogeneză este în curs de desfășurare, iar cel de traheogeneză este abia declanșat; doar în fasciculele foliare structura este complet definitivă. În celelalte fascicule, foarte apropiate între ele, abia se observă câte un vas lemnos cu peretele îngroșat și lignificat. Curând, numeroasele fascicule mici caulinare se vor apropia, rezultând două arcuri compuse, străbătute de raze medulare înguste, adesea uniseriate, iar țesutul meristematic procambial devine
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
în curs de desfășurare, iar cel de traheogeneză este abia declanșat; doar în fasciculele foliare structura este complet definitivă. În celelalte fascicule, foarte apropiate între ele, abia se observă câte un vas lemnos cu peretele îngroșat și lignificat. Curând, numeroasele fascicule mici caulinare se vor apropia, rezultând două arcuri compuse, străbătute de raze medulare înguste, adesea uniseriate, iar țesutul meristematic procambial devine inelar. Spre baza tulpinii acesta se va transforma în cambiu, rezultând două inele concentrice de țesuturi conducătoare secundare: unul
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
procesul de colenchimatizare este mai precoce. În figurile 5 și 6 sunt redate scheme ale secțiunilor transversale prin organele vegetative ale plantulei, de la vârf spre bază. Se poate urmări traiectul țesuturilor conducătoare, structura nodurilor de tip unilacunar, modul în care fasciculele conducătoare (urme foliareă pătrund din tulpină în pețiolii frunzelor. De asemenea, se poate observa formarea mugurilor axilari, atât în axila cotiledoanelor, cât și în cea a frunzelor opuse. La planta matură, tulpina prezintă în regiunile superioare structură primară, iar spre
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
La planta matură, tulpina prezintă în regiunile superioare structură primară, iar spre bază se trece la structura secundară, care rezultă inițial în urma activității cambiului, apoi și a felogenului (fig. 30). Țesutul meristematic este foarte gros și se continuă și între fascicule, formând vase de liber spre exterior, dar nu și vase de lemn spre interior. La periferia liberului se observă numeroase cordoane foarte subțiri de elemente mecanice care, în acest stadiu, sunt formate din celule cu pereți celulozici, puțin îngroșați în
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
plantelor în scop medicinal; acest aspect este deosbit de important deoarece, datorită condițiilor pedoclimatice diferite în care cresc plantele, între cantitățile de ulei volatil obținute din aceleași plante, la aceeași dată, există variații semnificative. Țesuturile conducătoare formează mai multe (6) fascicule libero-lemnoase de tip colateral deschis, din care două opuse sunt foarte mari, compuse. Liberul este format din tuburi ciuruite și celule anexe, iar lemnul are vase cu pereții groși, intens lignificați, dispuse în șiruri radiare separate de parenchim celulozic. Măduva
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
de parenchim celulozic. Măduva este parenchimatic-celulozică, de tip meatic, formată din celule mult mai mari decât cele ale parenchimului cortical. La nivel inferior, conturul secțiunii transversale se menține același, dar pe două laturi se schițează câte o coastă proeminentă (cu fascicule ce vor intra în frunzele opuse). Elementele mecanice de la periferia liberului devin veritabile fibre de sclerenchim, cu peretele îngroșat, dar slab lignificat, formând numeroase cordoane. Cambiul a produs numeroase insule de liber spre exterior și țesut sclerificat și intens lignificat
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
liber spre exterior și țesut sclerificat și intens lignificat spre interior, în grosimea acestuia din urmă neobservându-se vase de lemn. Acest țesut mecanic interfascicular, împreună cu zonele de lemn secundar, formează un inel sclerificat și lignificat continuu, mai gros în dreptul fasciculelor 49 principale; la fața internă a acestora din urmă rămâne vizibil lemnul primar, cu vase dispuse în șiruri radiare separate de parenchim celulozic. Măduva este groasă, formată din celule foarte mari în centru, cu pereții foarte subțiri, celulozici. Parenchimul perimedular
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
poziție hipodermică se află țesut colenchimatic pluristratificat la cele două fețe și în aripile latero-adaxiale, fiind mai adesea de tip tangențial, mai rar de tip angular, ca în coastele latero adaxiale. În parenchimul fundamental, de tip meatic, se află trei fascicule conducătoare dispuse pe un arc, cel median fiind mult mai mare, toate având la maturitate elemente de sclerenchim la periferia liberului. De regulă, în pețiolul frunzei de la diverse specii de Salvia, numărul fasciculelor conducătoare variază între 3 și 5 (Toma
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
fundamental, de tip meatic, se află trei fascicule conducătoare dispuse pe un arc, cel median fiind mult mai mare, toate având la maturitate elemente de sclerenchim la periferia liberului. De regulă, în pețiolul frunzei de la diverse specii de Salvia, numărul fasciculelor conducătoare variază între 3 și 5 (Toma și colab., 1995). Toate fasciculele au structură primară, cu liber format din tuburi ciuruite și celule anexe, iar lemnul, din șiruri radiare de vase separate de parenchim celulozic. Histogeneza limbului foliar (foto 59-64
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]