73,127 matches
-
de sticle în rafturi. fac propoziții ,vreau o pizza cu ciuperci și-un pahar cu vin roșu." instinctul de conservare se strînge dulceamar pe cerul gurii ca o bomboană după mult timp dezlipită de stofa prăfoasă a buzunarului. faci propoziții. fata regelui nebun își țese pînza deasupra ta. în prag, păianjenul urzește fire pentru cumplitele întreceri. iei creierul în palme, obiectul perfect în care-și descară dumnezeu mînia și scrii.... 7 pentru morții în viață clinică, dialectica devine melancolică dimineața. alb
Ingeborg și Paul by Cornelia Maria Savu () [Corola-journal/Imaginative/11112_a_12437]
-
de girafă grăbită e numai amintire. Ștrumfii află mai multe păreri despre ștrumfi Da, Răzvan, a cam început circul - foarte multe orgolii & foarte puțină suferință plus fazele alea stătute de gașcă, în care cîțiva vor să gîndească pentru toți. Toate fetele mari și toți portăreii și nevoia lor imensă de manipulare - "să vorbim pe mail" în vremea noastră, îți vine să crezi? Mie unuia mi-ar tăia mîinile să fie siguri că nu mai scriu nimic Și ar arde toate cărțile
Poezie by Marius Ianuș () [Corola-journal/Imaginative/11066_a_12391]
-
gîndurilor rele ale amicilor? Dar ele existau și înainte - niciodată n-au avut loc de mine... Pentru că nu eram destul de aproape de ea. Eram aproape, dar nu știam că pe jos e ud. Simțeam că mor, că s-a terminat și fetele s-au oprit din plîns și ne-am dus pe țărm și Zveruța a început să rîdă. Lacrimile nu s-au uscat Lacrimile nu s-au uscat pe obrazul fetei care urcă acuma în autobuz. E la modă să speri
Poezie by Marius Ianuș () [Corola-journal/Imaginative/11066_a_12391]
-
e ud. Simțeam că mor, că s-a terminat și fetele s-au oprit din plîns și ne-am dus pe țărm și Zveruța a început să rîdă. Lacrimile nu s-au uscat Lacrimile nu s-au uscat pe obrazul fetei care urcă acuma în autobuz. E la modă să speri? Pajura fumegă. Scînteia fumegă. Dimineața fumegă ca o cîrpă aprinsă azvîrlită pe geam. O fată cu lacrimi calde pe obraz urcă pe scara pe care sînt eu. Ștrumfi care plîng
Poezie by Marius Ianuș () [Corola-journal/Imaginative/11066_a_12391]
-
început să rîdă. Lacrimile nu s-au uscat Lacrimile nu s-au uscat pe obrazul fetei care urcă acuma în autobuz. E la modă să speri? Pajura fumegă. Scînteia fumegă. Dimineața fumegă ca o cîrpă aprinsă azvîrlită pe geam. O fată cu lacrimi calde pe obraz urcă pe scara pe care sînt eu. Ștrumfi care plîng, ștrumfi care visează Arată-mi că mă iubești, știu că poți să faci asta, poemul ăla pe care-l tot scriu pentru tine nu-i
Poezie by Marius Ianuș () [Corola-journal/Imaginative/11066_a_12391]
-
mă vrei degeaba - fundul tău se fîțîie la zeci de mii de kilometrii depărtare Vrei degeaba - nu ne-o putem pune pe net și nici prin messenger... Am primit toate pozele. Ți-am citit toate mesajele - Ești nebună. Ești o fată frumoasă din Boston care vrea un copil de la mine ca să se răzbune pe banii americanului ei & care amînă într-una întoarcerea în țară din frică de sine, cea de aici. Înăuntrul dorinței tale de a ne-o pune e dorința
Poezie by Marius Ianuș () [Corola-journal/Imaginative/11066_a_12391]
-
greieri mulți, decad, provincial și periferic, din greaca și din latina clasică, în dialectul vulgar al unei mierle. DIMINEA}| ROMAN| E-o dimineață atât de clară și calmă, încât aud, ca pe niște clopoței de argint, tresăltând, ding-ding, sânii unei fete care aleargă, foarte departe de mine, pe strada asta lungă, pustie, printre arcadele-nalte, confundată de rouă cu o cărare pierdută-n ierburi. F O R UM Iată și un mac înflorit exact în dreptul unei corole sculptate în marmură pe-
Poezie by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/11535_a_12860]
-
cîteva bîrne și scînduri. Există oare vreun animal mai blînd și mai încrezător în om decît oaia? Am mai întrebat o dată, ceea ce înseamnă că risc să cad în sentimentalism - care nu e altceva decît o formă disimulată de nevroză depresivă. Fata pe care prietenii români i-o găsiră lui Valerian, pentru a se căsători, suferea și ea de o ușoară nevroză depresivă. Lucra ca economistă la Hotel Intercontinental. Avea cu puțin peste treizeci de ani și era o blondă chiar foarte
Ficțiune ilicită - fără sex by Petru Cimpoeșu () [Corola-journal/Imaginative/11143_a_12468]
-
să facem o baie în Dunăre? Ana-Cristina a ridicat sprâceana nedumerită (Ah, și sprânceana, și ovalul chipului, și nasul drept, și buzele mari desenate cu simetrii și rotunjimi, și ele, ca atâtea alte elemente care compuneau corpul magic al acestei fete, și ele îi subjugau instantaneu pe bărbați!...): Cum adică la Orșova, nu pricep?! a zis ea. La Orșova, a precizat el, să trecem Dunărea, mulți fac asta. Să scăpăm din căcatul ăsta. Iha, a exclamat ea. Atât. Interjecția asta neclară
Relatare despre moartea mea by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/10968_a_12293]
-
în fața lui... La ora fixată, s-au reunit toți în Gara de Nord, în fața Biroului de informații. Ana-Cristina i-a anunțat senină pe ceilalți că ea și Albert nu mai merg la Costinești, ci se duc la Orșova, să înoate în Dunăre. Fetele au pufnit în râs, ca și când tocmai ar fi auzit o glumă reușită. Cornel a rămas cu gura căscată. Ce sminteală i-a mai trecut Anei prin cap? Curând s-au convins că ei doi vorbiseră serios. S-au despărțit: de
Relatare despre moartea mea by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/10968_a_12293]
-
au bătut palma, la noapte, la doișpe fix, ne-ntâlnim în față la teatru, zis și făcut, la ora convenită, Vlada, taciturn și hotărât, a apărut din umbra unui gang, le-a strâns mâna celor doi, s-a mirat că fata era îmbrăcată complet anapada, purta o rochiță de vară, parcă se pregătea să meargă la bal, asta e smintită de-a binelea, și-a spus el în gând, dar n-a comentat cu voce tare, nu era treaba lui, treaba
Relatare despre moartea mea by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/10968_a_12293]
-
au risipit în lumea largă, unde s-au stins. O familie căreia acum 50 de ani nu-i dădeai de capăt prin sate de sub clinele Vrancei. Un neam tenace, firi dificile greu de mulțumit. Un soi care a zămislit multe fete, unele foarte frumoase, trăind de la o vreme văduve, pe lângă copii și nepoți, în amintiri fără pată, până la adânci bătrâneți, devotându-se sub numele soților rosturilor simple, omenești... Pustiul altora Pe unde, Fără nume și fără vreun semn Le vor fi
Poezie by Constanța Buzea () [Corola-journal/Imaginative/11902_a_13227]
-
la cinema era o adevărată sărbătoare la care participa întreaga familie. În sfârșit, se aduceau filme bune din Apus. De dimineață, foarte devreme, tatăl sau fiul cel mare se ducea să cumpere bilete pentru după-amiaza ori seara aceea; soția și fetele se gândeau cum să se gătească și dădeau zor să fie totul gata la timp. Masa de prânz decurgea într-o mare voioșie, întețită de speranța spectacolului la care nimeni n-ar fi renunțat în ruptul capului. Magia filmului duduia
Viața e făcută din lucruri mici by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/11076_a_12401]
-
strige tare ,m-am tuns dar nu mă laud" când apărea proaspăt tuns în clasă, dacă nu voia să primească zeci de palme și de ,castane" pe tigvă), ori în cosița frumos împletită în cozi regulamentare a unei drăgălășenii de fată după care le cam ticăia inima, dar pe care nu îndrăzneau s-o ,tachineze" decât așa (spre exasperarea ei). Iar dacă veți fi având impresia că mă țin de fleacuri și bat câmpii amintindu-mi toate detaliile acestea, o să vă
Viața e făcută din lucruri mici by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/11076_a_12401]
-
la mijlocul acestui guler încheiat strașnic până la ultimul nasture, un nod cât unghia degetului mare - moda, deh - prefațează o așa-zisă cravată, mult prea subțire, semănând izbitor cu o sfoară mai acătării. Și când te gândești că după asemenea specimene suspinau fetele! Spun asta pentru că la începutul anilor '60 situația avea să se schimbe mult în bine: apăruse tergalul, întâi străin, apoi românesc. Știu asta de la sursă, pentru că tatăl bunului meu prieten Edy, domnul Nietz, vecinul nostru neamț de pe strada Victor Manu
Viața e făcută din lucruri mici by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/11076_a_12401]
-
de-a lungul întregului deceniu următor, adică în năbădăioșii ani '60, preferații mei, când tinerii și tinerele deveniseră foarte atrăgători. Cum? În primul rând fiindcă erau extrem de îngrijiți: senzația de curățenie și de prospețime pe care o degajau, mai ales fetele, răzbește până și azi din fotografiile și filmele acelei epoci, din care îți dai seama ce rol uriaș le revenea săpunului, apei și pieptenului în toaleta frumoaselor. Moda însăși le avantaja grozav, încingându-le mijlocelul ,cel tras prin inel" cu
Viața e făcută din lucruri mici by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/11076_a_12401]
-
că n-am spus: un porc...). Și că versurile ei mi se par tot mai bune, tot mai bune - ( dar unde o să ajungă totmaiînd ?) Și mai spune-i că, așa. Înțelege ea, n-are nevoie de dicționar. Să ne trăiască fetele. Noua mea "teorie" ( zău că n-aș vrea să se dovedească tîmpită, ca toate celelalte ): că, dacă țopismul, fesenismul este o constantă a femeii-la-Român ( vezi-o pe Mița Baston - și pe celelalte țațe din Nea Iancu), prin compensație, salvarea ne
La un festival închinat României by Ileana Mălăncioiu () [Corola-journal/Imaginative/11130_a_12455]
-
relație cu bărbații, iar această relație se reduce la a-i servi în toate cele, neavînd ele dreptul de a decide asupra propriei vieți intime și profesionale. Frumoasă, robace și supusă - acesta e portretul femeii ideale din povești. De exemplu, fata de împărat din Povestea porcului se lasă măritată cu animalul, ,zicînd în inima sa: ŤDacă așa au vrut cu mine părinții și Dumnezeu, apoi așa să rămîie.ť Și s-a și apucat de gospodărie." Iar după ce arde pielea de
Postume by Aurel Dragoș Munteanu () [Corola-journal/Imaginative/11009_a_12334]
-
și pe urmă să nu-l pot scoate nici cu o mie de popi; c-apoi atunci, lehamite și de însurat, și de avere, și de tot!" Convins totuși cu abilitate drăcească să încerce, lui Ipate îi place întîi o fată hazulie, dar Chirică nu-i de acord: astea nostime, cu umor, au 3 coaste de drac. Apoi chitește bărbatul stătut una mehenghe (cf. Dicț. Lazăr Șeineanu, ed. 1896,= isteață). Femeile deștepte, decretează Chirică, au 2 coaste de drac. în sfîrșit
Postume by Aurel Dragoș Munteanu () [Corola-journal/Imaginative/11009_a_12334]
-
au 3 coaste de drac. Apoi chitește bărbatul stătut una mehenghe (cf. Dicț. Lazăr Șeineanu, ed. 1896,= isteață). Femeile deștepte, decretează Chirică, au 2 coaste de drac. în sfîrșit, alegerea se oprește la răul cel mai mic: ,un puișor de fată" (minoră? o nimfetă?), bună, harnică, blajină și cu zestre, la care operația extragerii unicei coaste de drac - pentru a deveni o soție perfectă - e mai facilă. Iată materie pentru un masterat, dacă nu pentru un doctorat în studii de gen
Postume by Aurel Dragoș Munteanu () [Corola-journal/Imaginative/11009_a_12334]
-
superstițioasă a ignoranților" despre care povestesc Jules Verne și doctorul Severeanu: se crede că Luna aduce revoluții, cataclisme, cutremure și potop, că pe Lună trăiesc oameni care influențează soarta pământenilor, că Luna nouă favorizează nașterea băieților, iar ultimul pătrar nașterea fetelor și câte altele. La ani buni după ce eroii din De la Pământ la Lună ajung prin forțe pur tehnice, dacă nu pe Lună, măcar pe orbita ei, în exact "97 de ore și 20 de minute", iar cititorii lui Jules Verne
Luna de pe cer by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/11213_a_12538]
-
ne judece Eminescu, vorba songului. Un alt exemplu care nu poate lipsi, pentru că are și el "istoria" lui ; este vorba de transcrierea descânte pentru desîncânte, în- tr-o poezie de circumstanță care se încheie cu o povață erotică în spiritul veacului: "Fată plină de iluzii ce încep să te frământe/Poar- tă-ți încă scutierul în al gândului senin/ Însă nu-l lua în brațe ca să nu te descânte". Acest descânte, stricător de metru și ritm, compromite total poezia, fiindcă n-are nici o
Replici - Unde ni sunt (cr)editorii? by I. Funeriu () [Corola-journal/Imaginative/11911_a_13236]
-
iubirea revărsată într-o capacitate de jertfă întâlnită rar, doar la marile spirite, avea să copleșească până la umilire chiar și pe cei mai înverșunați adversari. În momentul răpirii Basarabiei (în urma pactului Molotov-Ribbentrop) bătrânul tată își ia soția și cele trei fete: Valentina, Eleonora și Luiza, și le trece Prutul, instalându-le la Iași. Valeriu era student la Iași, în anul I, la Facultatea de drept și filosofie. Valentina era elevă în ultimul an la Liceul industrial de fete, iar Maria și
TATĂL SFÂNTULUI ÎNCHISORILOR de IONUŢ ŢENE în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380602_a_381931]
-
și cele trei fete: Valentina, Eleonora și Luiza, și le trece Prutul, instalându-le la Iași. Valeriu era student la Iași, în anul I, la Facultatea de drept și filosofie. Valentina era elevă în ultimul an la Liceul industrial de fete, iar Maria și Luiza eleve la Bălți. La puțin timp după ocuparea Basarabiei de către sovietici, bătrânul este arestat și împreună cu un lot de români basarabeni deportat dincolo de cercul polar. După un an de zile, în condiții groaznice de viață, moare
TATĂL SFÂNTULUI ÎNCHISORILOR de IONUŢ ŢENE în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380602_a_381931]
-
-nceput de veac Pomu-i devenise drag L-a îmbrățișat tăcut I-a împărtășit amorul Privind cerul nevăzut I-a sorbit prin trunchiu-i dorul Bolta i-a privit mirată Stelele cădeau în apă Umbra nopții deșirată Purta mantia de capă O fată din satul meu Se iubea în Herăstrău - Din porunca lui Tezeu - C-un fag cu trup de flăcău București, Herăstrău, vara lui 2015 Referință Bibliografică: Fagul / Virgil Ciucă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2067, Anul VI, 28 august 2016
FAGUL de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2067 din 28 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380646_a_381975]