2,721 matches
-
unor măsuri energice Împotriva proxeneților evrei și a prostituatelor evreice. În 1894, la Lemberg (Lvov), s-a intentat un proces unui grup de evrei acuzați de „comerț cu carne vie”. În 1904, Bertha Pappenheim - activistă socială și lideră a mișcării feministe evreiești - a fondat, la Frankfurt pe Main, Juedischer Fräuenbund („Societatea Femeilor Evreice”). Unul dintre obiectivele majore ale acestei organizații era tocmai lupta Împotriva prostituției practicate de tinerele evreice. Tot la Începutul secolului XX, scriitorul austriac Karl Kraus a criticat, la
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
categorii. Antifeminismultc "Antifeminismul" Pentru eugeniști, feminismul este „rău” fiindcă deturnează femeile de la menirea lor naturală și de la interesul pentru sănătatea colectivă Înspre autoafirmare și căutarea fericirii personale, un ideal individualist incompatibil cu miturile autosacrificiului, atât de răspândite În culturile naționalist-colectiviste. Feministele erau tratate ca exemple, adesea laolaltă cu bețivii, de creaturi „disgenice”. Chiar dacă unii eugeniști acceptau ca femeile să voteze, unica rațiune a recunoașterii acestui drept era Întărirea responsabilității civico-materne. Femeile din clasa de mijloc (cele mai bune candidate la feminism
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
dat fiind contextul românesc În care mișcarea femeilor era mult mai mică și mai puțin instituționalizată. Cu toate acestea, e mai prudent să abordăm din perspectivă critică entuziasmul lui Moldovan pentru drepturile femeilor. În aparență, analiza lui Moldovan este aproape feministă. Însă discuția despre drepturile femeilor pare să fie mai degrabă o mișcare preemptivă destinată să contracareze posibila influență a retoricii grupărilor feministe. Feminismul nu reprezenta o mișcare de masă În România. Cu toate acestea, feministele câștigaseră o anumită notorietate publică
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
să abordăm din perspectivă critică entuziasmul lui Moldovan pentru drepturile femeilor. În aparență, analiza lui Moldovan este aproape feministă. Însă discuția despre drepturile femeilor pare să fie mai degrabă o mișcare preemptivă destinată să contracareze posibila influență a retoricii grupărilor feministe. Feminismul nu reprezenta o mișcare de masă În România. Cu toate acestea, feministele câștigaseră o anumită notorietate publică datorită activităților unor figuri remarcabile precum Calypso Botez, o activistă pentru reforme sociale care desfășurase Încă din 1918 un lobby convingător În favoarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
analiza lui Moldovan este aproape feministă. Însă discuția despre drepturile femeilor pare să fie mai degrabă o mișcare preemptivă destinată să contracareze posibila influență a retoricii grupărilor feministe. Feminismul nu reprezenta o mișcare de masă În România. Cu toate acestea, feministele câștigaseră o anumită notorietate publică datorită activităților unor figuri remarcabile precum Calypso Botez, o activistă pentru reforme sociale care desfășurase Încă din 1918 un lobby convingător În favoarea dreptului de vot pentru femei și reușise chiar să impună abordarea problemei În cadrul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
În favoarea dreptului de vot pentru femei și reușise chiar să impună abordarea problemei În cadrul unor dezbateri serioase, ce se desfășurau sub forma unei serii de prelegeri despre forma noii Constituții, organizate În 1923 de către bine cunoscutul Institut Social Român 29. Feministe precum Botez se autoreprezentau ca fiind vocea cu cea mai mare autoritate de a exprima suferințele femeilor și Își creaseră o argumentație persuasivă În favoarea dreptului de vot pentru femei, bazată pe principiul egalității depline Între oameni, un principiu care era
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
al femeilor, doar unul dintre rezultatele nefericite ale excesului iresponsabil de individualism și materialism În procesele de modernizare și industrializare din secolul al XIX-lea. Moldovan percepea această mișcare ca pe o amenințare la adresa intereselor mai largi ale comunității, pentru că feministele puneau accentul pe potențialul femeilor de a reuși În toate domeniile vieții publice, cu condiția să li se ofere o șansă. O consecință directă a acestui fel de a gândi era posibilitatea ca o femeie să aleagă orice profesie, În
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
vieții publice, cu condiția să li se ofere o șansă. O consecință directă a acestui fel de a gândi era posibilitatea ca o femeie să aleagă orice profesie, În dauna rolului său de soție obedientă și ocrotitoare a familiei. Astfel, feministele Încurajau femeile să devină Încrezătoare În propriile forțe și chiar competitive și să ceară recunoașterea de către bărbați a talentelor și abilităților lor individuale, chiar dacă aceasta ar fi Însemnat exacerbarea conflictelor dintre cele două sexe. Pentru Moldovan, o astfel de atitudine
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
cele două sexe. Pentru Moldovan, o astfel de atitudine era disgenică, pentru că promova utilizarea forțelor creative În conflicte sociale și politice și contribuia, astfel, la destrămarea noțiunii de solidaritate și la diminuarea importanței intereselor comune 31. Mai mult, aceste revendicări feministe amenințau să oblitereze separația dintre sfera publică și cea privată, pe care Moldovan Încerca să o construiască de-a lungul unor diviziuni de gen. Conceptele sale de valoare eugenică și virtute morală erau strâns legate de segregarea sferei publice de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
continuității sociale păreau să se cutremure? Familia reprezenta o victimă a procesului de modernizare, Însă eugeniștii nu condamnau Întregul proces ca fiind o amenințare pentru sănătatea națiunii. Mai degrabă, ei Își selectaseră inamici specifici. Țapul ispășitor favorit al eugeniștilor erau feministele și, În general, femeile care folosiseră oportunitățile create de modernizare pentru a evada din responsabilitățile lor eugenice, materne și domestice 43. De vină Însă, În opinia eugeniștilor, nu erau doar industrializarea, nesiguranța economică și piața de muncă foarte ieftină, care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
se influențau permanent. Imaginea femeilor ca actori iresponsabili În viața domestică pare, În același timp, o generalizare a caracteristicilor unui grup particular de femei cu care eugeniștii se Întâlneau adesea, și anume femeile educate din clasa de mijloc, cu orientări feministe 44. În consecință, și critica, dar și soluțiile lor pentru redresarea efectelor disgenice ale emanicipării sociale, economice și politice a femeilor se refereau, de fapt, la un strat social specific și foarte restrâns. Mai mult, cei care formulau aceste critici
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
și politice și unde, aparent, această mișcare era o amenințare reală la adresa ordinii sociale și a rolurilor de gen, atitudinea negativă a eugeniștilor față de organizațiile de femei era parte a discursului anxios care domina viața publică. În România Însă, grupările feministe se afirmaseră abia către sfârșitul secolului al XIX-lea și mai ales după primul război mondial 46. Critica agresivă a eugeniștilor față de feminism poate fi Înțeleasă nu ca reacție la un fenomen pe care Îl percepeau ca fiind o criză
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
rolurilor lor de soții și mame, tonul analizelor eugeniste a suferit, la rândul său, o schimbare. Eugeniștii au Încetat să mai aducă elogii rolurilor femeilor de mame și gardieni morali și au Început să descrie, În schimb, acțiunea disgenică a feministelor, abandonul căminului de către femei și comportamentul periculos al femeilor În căsătoriile interetnice. Unele susținătoare ale mișcării nu și-au retras sprijinul după această schimbare de ton, pentru că au considerat În continuare că implicarea lor În mișcarea eugenistă asigura o tratare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
au retras sprijinul după această schimbare de ton, pentru că au considerat În continuare că implicarea lor În mișcarea eugenistă asigura o tratare a problemelor femeilor mai adecvată și mai eficientă decât cea pe care ar fi reușit-o orice mișcare feministă, În contextul românesc. Un alt factor important pentru Înțelegerea loialității simpatizantelor era și lipsa opțiunilor viabile pentru femeile care aveau ambiția de a realiza reforme. În Transilvania, acolo unde mișcarea era cea mai puternică, Astra avea o reputație mult mai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
descrise pe scurt În rândurile anterioare, Subsecția Biopolitică Femenină a Început să organizeze o școală țărănească pentru femei, după modelul celor care funcționau deja pentru bărbați. Organizatorii și-au descris activitatea ca fiind una de pionierat, pentru că, afirmau ei, organizațiile feministe erau exclusiv preocupate de femeile orașelor, astfel Încât „Pentru societățile femeniste și cele creiate de femeile din oraș, cu anumite scopuri sociale de binefacere, femeia țărană este aproape inexistentă” În programele organizațiilor feministe 66. Subsecția Femenină a Astrei considera că Înțelege
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
fiind una de pionierat, pentru că, afirmau ei, organizațiile feministe erau exclusiv preocupate de femeile orașelor, astfel Încât „Pentru societățile femeniste și cele creiate de femeile din oraș, cu anumite scopuri sociale de binefacere, femeia țărană este aproape inexistentă” În programele organizațiilor feministe 66. Subsecția Femenină a Astrei considera că Înțelege și reprezintă interesele acestui segment important al populației României mai bine decât asociațiile și grupurile feministe. Retorica negativă și distanțarea intenționată de feministe trădează un sentiment de nesiguranță În privința scopului și autorității
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
din oraș, cu anumite scopuri sociale de binefacere, femeia țărană este aproape inexistentă” În programele organizațiilor feministe 66. Subsecția Femenină a Astrei considera că Înțelege și reprezintă interesele acestui segment important al populației României mai bine decât asociațiile și grupurile feministe. Retorica negativă și distanțarea intenționată de feministe trădează un sentiment de nesiguranță În privința scopului și autorității Subsecției Biopolitice Femenine a Astrei. Se pare că organizatorii din cadrul Astrei percepeau relația cu asociațiile feministe ca pe un joc de sumă zero: toate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
binefacere, femeia țărană este aproape inexistentă” În programele organizațiilor feministe 66. Subsecția Femenină a Astrei considera că Înțelege și reprezintă interesele acestui segment important al populației României mai bine decât asociațiile și grupurile feministe. Retorica negativă și distanțarea intenționată de feministe trădează un sentiment de nesiguranță În privința scopului și autorității Subsecției Biopolitice Femenine a Astrei. Se pare că organizatorii din cadrul Astrei percepeau relația cu asociațiile feministe ca pe un joc de sumă zero: toate aceste organizații concurau pentru interesul și loialitatea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
populației României mai bine decât asociațiile și grupurile feministe. Retorica negativă și distanțarea intenționată de feministe trădează un sentiment de nesiguranță În privința scopului și autorității Subsecției Biopolitice Femenine a Astrei. Se pare că organizatorii din cadrul Astrei percepeau relația cu asociațiile feministe ca pe un joc de sumă zero: toate aceste organizații concurau pentru interesul și loialitatea unui mic grup de femei cu un anumit nivel de educație, fără să existe posibilitatea ca fiecare dintre ele să fi oferit o serie de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
oferit o serie de alternative care erau probabil diferite, dar nu neapărat se excludeau reciproc 67. Organizația feminină a Astrei susținea că oferă soluția ideală și finală pentru problemele specifice ale femeilor de la sate, ceea ce Împiedica orice colaborare cu asociațiile feministe. Obiectivele specifice și programa școlilor țărănești pentru femei se Încadrau În eforturile mai generale ale eugeniștilor de a Îndrepta femeile către rolurile lor de mame și educatoare responsabile ale copiilor În cadrul familiei. Una dintre preocupările cele mai importante ale organizatorilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
bunuri materiale, influențase semnificativ creșterea dramatică a prostituției după primul război mondial 69. Perspectiva expusă mai sus trădează Însă o prejudecată de clasă, pe care adepții eugeniei o cultivau, paradoxal, exprimându-și În același timp disprețul față de viziunea nerealistă a feministelor din clasa de mijloc despre problemele femeilor de la sate. Citatul de mai sus ilustrează și o instrumentalizare a intereselor acestor femei, din partea promotorilor reformelor eugeniste („trebuie să eliminăm din mintea femeii de la țară”). În primul rând Însă, migrația urbană nu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
exclusivitate femei tinere, din clasa de mijloc. Mai mult, Veturia Manuilă și alți profesori ai școlii prezentau asistența socială și profesoratul În domeniul asistenței sociale ca fiind singurele ocupații publice potrivite pentru femei. Manuilă În special privea cu suspiciune activitățile feministe și considera eforturile acestora În beneficiul femeilor ca fiind nimic altceva decât o pervertire a naturii adevărate a femeilor 80. Astfel, Școala de Asistență Socială era, Într-adevăr, o poartă de acces la educație și independență economică pentru femei, dar
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
de gen, să elogieze rolul de mamă ca Împlinire a tuturor instinctelor naturale ale unei femei și să ofere exemple de comportament eroic al bărbaților pe front sau În Întreținerea familiei. Textele selectate trebuiau de asemenea să prezinte exemple de feministe sau de bețivi, condamnând comportamentul unor astfel de personaje literare ca fiind fie inadecvat, fie disgenic. Astfel, elevii aveau posibilitatea să studieze mici lecții de eugenie În toate materiile școlare și, de asemenea, noțiunile de eugenie ar fi fost reiterate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
gen: ajută la ceva acțiunea politică? 28 Concluzii 32 2. Gen, globalizare și democratizare: lecții din Oceania (Marian Simms) 35 Noile societăți coloniale 36 Democratizarea în noile societăți 38 Globalizarea și relațiile de gen 39 Experimentul federal 42 Strategiile politice feministe 44 Contestarea de către indigeni a guvernării europene 47 Concluzii 49 3. Globalizare și gen: o perspectivă europeană (Brigitte Young) 51 Globalizarea 51 „Capitalismul informațional” și dezvoltarea structurilor în rețea 54 Regimurile de gen: de la fordism la globalizare 60 Noile ordini
[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
-
guvernării europene 47 Concluzii 49 3. Globalizare și gen: o perspectivă europeană (Brigitte Young) 51 Globalizarea 51 „Capitalismul informațional” și dezvoltarea structurilor în rețea 54 Regimurile de gen: de la fordism la globalizare 60 Noile ordini de gen 65 O agendă feministă 73 Note 79 4. Genul și implicațiile sociale ale globalizării: o perspectivă africană (Yassine Fall) 81 Globalizarea: o paradigmă veche 81 Globalizarea și mecanismele sale instituționale preexistente 84 Africa pe scena mondială 85 Globalizarea ca instituție 90 Convenția de la Lomé
[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]