1,275 matches
-
mai nuanțată a corelațiilor condiționale și raportante. Astfel, schimbarea presupune aproape de fiecare dată o reconsiderare a întregului, menită fiind să se încheie cu depășirea unei globalități care, chiar dacă modificarea nu atinge un nivel prea profund, însoțește din punct de vedere fenomenologic pasul de cumpănă. Reunificarea inerentă de stare este un implicat condițional al trecerii către o altă stare, concentrând un concept calitativ echivalent cu încarnarea unei determinări inițial relative care devine astfel, în limitele unei definiții, absolută. Cu alte cuvinte, prin
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
același drept de actualizare. Ele circumscriu sensul juridic al cuvântului "voluntar" prin decantarea accepțiunilor legate de libertate și constrângere, adică prin intricarea tematică a conceptului de "conștiință" cu cel de "acceptare" (și apoi de "asumare"). Într-o viziune de tip fenomenologic, conștiința de sine efectuează o reîntoarcere acaparată, o desprindere care, întregind, generează schimbare prin ieșirea din fluxul continuu, din principiul de persistență, care trebuie întrerupt. Această reîntoarcere este definitoriu contrară extazelor mistice sau structurii tipice a oricărui gen de inspirație
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
condițiile în care factorul aprioric al setului de principii normative interioare sfârșește ineluctabil în proba validantă a unei experiențe generatoare de îndemânare spirituală. Cele două modele se completează astfel reciproc în specificul funcțional al "aparatului" gnoseologic individual și rezumă drumul fenomenologic al elementului etic de la sursele sale obiective până la cea mai profundă preluare subiectivă a sa. Ele sunt simetric antagonice în privința sensului acțiunii lor. Dacă daimonul orientează întregul demers actant din interior spre în afară, oglinda preia din realitate cerința explicită
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
un for auto-referențial perfect lucid și inspirat, care degajă spațiul intențional conform unui plan elaborat după principiile unor ierarhii ale preeminențelor interioare. Fenomenologia husserliană a demonstrat importanța noeticului în științe (dar mai ales în filosofie) și a îndepărtat prin epoché fenomenologică aplicată existenței obiectului (și apoi a lumii în general) primatul absolut al ceea ce s-a numit "obiectivitate naivă", întorcând armele demersului științific esențial către un teritoriu controlat al eideticului (trecând prin stadiul intermediar al unei noeze deschizătoare de infinite perspective
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
opera conștiinței de sine colective, pe filonul reflexiv individual se fundamentează permanenta regenerare a disponibilității actante care face din personalitatea angajată un izvor nesecat de participație existențială. Individuația unui principiu presupune o "aspirare" integrativă a schemei generale și o replicare fenomenologică a ei în pluralitatea coezivă a elementelor unei activități, adică preluarea sâmburelui de semnificație universală în angrenajul inedit menit să confirme și să dovedească această universalitate. De aceea conștiința de sine trebuie să identifice această manieră de coborâre în concretul
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
adoptă" rațiunea eficientă a unei sinteze funcționale de fundal în care se îmbină elemente reflexive cu instanțieri investigatoare care vizează înțelept lumea înconjurătoare. Încorporat contextului situațional și menținut permanent în priză aplicativă, actul se pliază pe axa timpului în modalități fenomenologice care țin de un prezent deschis oricăror combinații inter-dimensionale încărcate de sens existențial, regăsindu-se în formule de articulare destinală care au deopotrivă caracteristici determinate și orizont conceptual universal. El aparține de aceste formule-definiție atâta timp cât depinde de fluxul cogitațiilor de
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
riguros afine organizărilor structurale ale obiectivității, materialul de lucru al rațiunii practice fiind esențial modelabil după categoriile subiectivității și invers. Pe de o parte, elementele teritoriului eidetic al doctrinei personale generale își găsesc cea mai potrivită localizare, traducerea evenimențială, expresia fenomenologică de natură concretă, "atingând" realitatea palpabilă într-o modalitate particulară care ține de o încarnare a principiilor abstracte. Pe de altă parte, obiectul se ridică la demnitatea ideală conținută în produsul final al unui demers de esențializare și inducție, urcând
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
mâna înzestrată a artistului în hățișul încărcat de potențialitate provocatoare al versiunilor egal-plauzibile de exprimare. Combinarea tehnicilor tipice de manifestare artistică se traduce în imaginea cumulativă a unui moment istoric (adică a unei opere concrete), înscriind în existență o structură fenomenologică inițial concepută în gândire. Istoricitate și destin, sunt două determinări pe care le îmbracă aventura reflexivă și în varianta unui drum artistic. Însăși cunoașterea de sine are o origine substanțială ("întreaga cunoaștere de sine se naște din ceea ce este istoric
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
însemnele similarului fără aportul reflexiv validant, fără autentificarea statutară de care este capabilă doar conștiința de sine. Aceasta din urmă instituie un preambul spiritual în fiecare întâlnire cu semenul deschis către dialog. Paradoxul acestei situații speciale constă în fecunda dedublare fenomenologică a unei vizări înțelegătoare care răspunde simultan de sine și de alterul său și care percepe în acesta din urmă aceeași bifurcare funcțională. Distribuirea cogniției sporește sarcina de responsabilitate și preia într-un spațiu al familiarului tot ce identifică semnificativ
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
rezidă într-o asemenea simetrizare spirituală, în citirea în cifru comun a tuturor modulațiilor sufletești care poartă aparența ireductibilă a diversității. Conceptul strângerii laolaltă care ilustrează spiritual mecanismul esențial al învecinării comunitare conține în sfera sa de note o trăsătură fenomenologică a atracției reciproce generate de asemănarea interpersonală. Această atracție funcționează în deplină lumină a conștiinței și este distinctă de orice formă arhaică de magnetism după care se presupune că se orientează fenomenul relațional. Evaluarea lucidă și corect intenționată a propriilor
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
zona mult mai specifică vieții reflexive a cercului privat individual. Experiența socială are nevoie de o ghidare înțeleaptă pentru a alcătui un corpus unitar de voințe individuale, adică pentru a statua armonia însumării diversității personaliste. Mai mult, în simetric angajament fenomenologic, raționalitatea își întărește temeiurile existențiale o dată cu forța cumulativă a agregării sociale. Pe bună dreptate s-a afirmat că "rațiunea umană, ca și omul însuși, este timidă și precaută atunci când este lăsată singură, și capătă fermitate și încredere proporțional cu numărul
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
joace jocul demiurgic în câmpul cunoașterii și să obiectiveze o personalitate în esența ei universalistă. Drumul progresiv al spiritului trece prin etapele valorificării reflexive și preia întreaga încărcătură a acestora pentru o investire mai înaltă care urmează să încununeze parcursul fenomenologic. În consecință, determinată pornind de la interioritate și trecând prin cuprinderea relațională, lumea capătă o nuanță accentuat umanizată și sfârșește prin a aparține rațiunii individuale aruncate peste relieful plural al lucrurilor. Radicalul canon idealist conferă astfel reflexivității un rol determinant care
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
un simbol reprezentativ al celei mai înalte eficiențe existențiale, sau, mai precis, al celei mai înalte împliniri a unei auto-angajări fundamentale. Un simbol al unei realități infinite în diversitate, dar profund unitare în perspectiva centrării pe interioritate, vădind o constantă fenomenologică a unui primat nuclear al ego-ului autentic în fața unei obiectivități discontinue. Tot ce s-a acumulat și a beneficiat de testul unei întrebuințări teoretice este întors acum în rețeaua lăuntrică a cunoașterii de sine și își așteaptă ultima și poate
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
marchează tocmai distanța de la o pluralitate fără firul unei legături de tip constitutiv la o unitate concretă și stabilă (garanție a dispunerii concentrice a straturilor intenționale). Subiectul acestor trăiri este vizat de către conștiința de sine într-o manieră a paradoxului fenomenologic, ca unitate a unei multiplicități funcționale. Existența validă logic a subiectului însuși ca agent al tuturor actelor sale de conștiință ține de o înțelegere a felului în care se "progresează" de la conștiința reprezentărilor la conștiința de sine propriu-zisă. Ceea ce anterior
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
prima mea tinerețe, precum Structurile antropologice ale imaginarului de Gilbert Durand și, apoi, Structura liricii moderne de Hugo Friedrich: prin intermediul acestor cărți am priceput rețelele de neuroni din cultură. Am înțeles felul de a aborda o creație în sens oarecum fenomenologic. Astăzi nu mai cred neapărat în modele culturale, nici în indivizi-cheie pentru o cultură, ci în grupuri (omogene sau eterogene) de intelectuali care dezbat idei într-o agora privată: poate de aceea acord o șansă Centrului de Cercetare a Imaginarului
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
Agresivitatea ar fi comportamentul pe care individul l-ar alege pentru a face rău țintei (scop proxim), rău care i-ar permite agresorului restabilirea dreptății (scop final; Tedeschi și Felson, 1994). Perspectiva socio-interacționistă a agresivității se bazează pe principiile analizei fenomenologice a agresorului considerat unitate de bază, pentru că valorile și așteptările acestuia joacă un rol esențial în evaluarea deciziilor alternative agresivității. Credința în dreptate și echitate, luarea în considerație a scuzelor sau justificărilor oamenilor pentru a-și explica comportamentul, toate aceste
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
dunărean, este redată ciclicitatea unei lumi înscrisă în tipare arhaice prin succesiunea anotimpurilor. Este reiterat un ciclu cosmic prin simbolul celor douăsprezece luni corespunzătoare celor patru anotimpuri. Descrierea unui astfel de spațiu este desprinsă de sfera concretului și inserată domeniului fenomenologic, cu rădăcini în arhetipal și sfârșind în istoric și mitologic. Pe acest demers fenomenologic se realizează identificarea simbolului omului-Ilie Moromete devenit arhetip, cu simbolul naturii.-salcâmul imagine a ancestralului: „Lângă el (salcâmul) se oprise Moromete.” Simbol al vegetalului, salcâmul devine
„Moromeţii” - cronică de familie sau roman social-istoric?. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mihaela Butnaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1382]
-
reiterat un ciclu cosmic prin simbolul celor douăsprezece luni corespunzătoare celor patru anotimpuri. Descrierea unui astfel de spațiu este desprinsă de sfera concretului și inserată domeniului fenomenologic, cu rădăcini în arhetipal și sfârșind în istoric și mitologic. Pe acest demers fenomenologic se realizează identificarea simbolului omului-Ilie Moromete devenit arhetip, cu simbolul naturii.-salcâmul imagine a ancestralului: „Lângă el (salcâmul) se oprise Moromete.” Simbol al vegetalului, salcâmul devine "el”, un martor, un actor al unei ultime scene istorico arhetipale, un contemplator și
„Moromeţii” - cronică de familie sau roman social-istoric?. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mihaela Butnaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1382]
-
pure. Credința pe care am căpătat-o atunci în autonomia și în eternitatea valorilor nu m-a părăsit niciodată. Victor Iancu studiase la München (de unde și-a adus și o soție) cu Alexander Pfänder și era un adept al școlii fenomenologice. Mic de statură, cu trăsăturile - sub ochelarii de miop - extrem de intelectuale, pedant până la ridicol în toată înfățișarea lui fizică și psihică, voind neapărat să-și păstreze alura de „Herr Professor“, probabil chiar și prin bordelurile pe care însuși se lăuda
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
golite de substanțialitate. Pe această linie, gândirea lui Th. d'Aquino a acostat vremelnic la idealismul lui Platon. Spre deosebire însă de acesta, aici nu conceptele sunt încărcate cu substanțialitate, ci replicile (copiile) celor reflectate senzorial. Astfel, diferit de neotomismul fenomenologic din psihologia actuală, Th. d'Aquino postulează că aceste replici senzoriale se nasc nu ca rezultat al activității individuale, ci ca produs ales, lăuntric, al conștiinței dumnezeiești, al intervenției unei intenționalități lăuntrice divine, prin care ele se actualizează, ies la
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
propus să imortalizeze viața sufletească diferită, în concepția sa, de cea materială care pentru el era indivizibilă, incoruptibilă. Perspectiva sa a reprezentat o încercare de cucerire a domeniului substanțialității subiective, iar studiile sale au fost deschizătoare de drum pentru investigația fenomenologică ulterioară. Pe această cale, el și-a propus să descrie senzorialul subiectiv, al vederii, al auzului sau al tactilului, al mișcării, ca și al reflexiei mentale, ca reprezentând un univers distinct de lumea materială, o lume care ascultă de unele
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
faptul că ideile există în minte nu are nici o legătură cu posibilele procese fiziologice din creier. Câmpul newtonian este exterior și diferit, iar reflectarea acestuia nu poate fi raportată la nici un suport fiziologic a ceea ce este reflectat. Este o concepție fenomenologică maximală. În acord cu principiul său "a exista înseamnă a percepe sau a fi perceput" Berkeley a subliniat și posibilitatea realizării unor activități mentale eronate. Unele idei abstracte pot deveni chiar periculoase, pot genera fantome care se cer exorcizate. A
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
n-au nimic de câștigat, nu le este acestora de nici un folos. Cu pretenția formulării unei concepții realiste asupra conștiinței, de a-i da personalității virtuțile sale individualiste, James rămâne un reprezentant fidel al subiectivismului într-un cadru bine circumscris fenomenologic. În afară de conștiință, pe care a golit-o de conținut, individul se mai reprezintă și prin organismul său. Prin disponibilitățile reactive ale organismului James a căutat să suplinească tot ceea ce până acum a refuzat să dea conștiinței. La întrebarea provocatoare formulată
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
drept soluție rațională cu acceptare largă. Alte izvoare au fost căutate în fenomenologie, în pragmatism, în materialismul dialectic. În acea vreme a intrat pe scena disputelor filosofice Edmund Husserl (1859-1938) profesor de filosofie tot din Göttingen, cu un program reformator fenomenologic aparte. Acesta și-a fixat ca obiectiv reformularea fundamentelor logicii, ca o cale de pătrundere la izvoarele activității mentale și ale manifestărilor de conștiință. Analiza fenomenologică face abstracție de legătura primară, empirică a omului cu natura, pentru a se centra
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
filosofice Edmund Husserl (1859-1938) profesor de filosofie tot din Göttingen, cu un program reformator fenomenologic aparte. Acesta și-a fixat ca obiectiv reformularea fundamentelor logicii, ca o cale de pătrundere la izvoarele activității mentale și ale manifestărilor de conștiință. Analiza fenomenologică face abstracție de legătura primară, empirică a omului cu natura, pentru a se centra pe abordarea fenomenelor de conștiință din perspectivă și cu metode intuiționiste. Era soluția pe care fenomenologia a propus-o pentru a putea ajunge la esențele " pure
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]